1 .

Indicați mecanismele care se includ în cazul scăderii presiunii sanguine:

- Tahicardie
- Crește debitul cardiac
- Se produc fenomene predominant parasimpatice
- Vasodilatție
- Crește rezistența periferică
2. Unde e situat neuronul periferic al motilității voluntare
- în coarnele medulare anterioare
- în coarnele medulare laterale
- în rădăcinele medulare anterioare
- în coarnele medulare posterioare
- în circumvolunțiunea precentrală corticală
3. Excluderea bruscă a funcției cerebelului determină:
- anizoreflexie
- diminuarea forței musculare
- tulburări grave de echilibru și coordonare a mișcărilor
- deces
- tulburări ale sensibilității proprioceptive conștiente
4. Plexul solar inervează:
- bronhiile
- vasele pulmonare
- viscerile abdominale
- miocardul
- viscerile pelviene
5. Nervul oculomotor comun III inervează următorii mușchi, cu excepția
- m. Obliqus inferior și levator palpebrae superioris
- m. rectus inferius
- m. rectus superior
- m. rectus internus??
- m. rectus externus și m. obliquus superior
6. Unde e situat al doilea neuron al sensibilității superficiale
- în coarnele medulare anterioare
- în rădăcinile posterioare
- în ganglionul intervertebral
- în nucleul lateral al talamusului optic
- în coarnele medulare posterioare
7. În cadrul cărui sindrom altern apare sindromul Claude-Bernard-Horner
- S-mul Wallenberg - Zaharenco
- S-mul Millard- Gubler
- S-mul Foville
- S-mul Avellis
- S-mul Weber
8. Sindrobul bulbar apare în leziunea :
- Hipotalamusului
- Protuberanței
- Mezencefalului
- Nervilor IX-XII
- Nucleelor IX-XII
9. Centrul superior de integrare vegetativă este:
- Glanda pituitară
- Hipotalamusul
- Sistemul limbic
- Cortexul cerebral
- Formațiunea reticulară
10. Sistemul nervos vegetativ mai poartă denumirea și de:
- Sistem extrapiramidal
- Sistem nervos involuntar
- Sistem nervos autonom
- Sistem nervos somatic
- Sistem nervos animalic

11.Nervul trigemen este un nerv:

Vegetativ

Mixt (senzitiv-vegetativ)

Motor

Mixt (senzitiv-motor)

senzitiv

12.Selectati simptoamele de leziune a lobuluibudimi

Monoplegia (monopareza)

Alexia

Apraxia

Autotopagnozia

Afazia semantica
13.Sistemul limbic intervine in coordonarea:

Activitatilor vegetative (coreleaza cu hipotalamusul)

Instinctului alimentar,controland centrii hipotalamici ai foamei si satietatii

Functiei de echilibru prin controlul caii fronto-ponto-cerebeloase

Comportamentului afectiv

Instinctului de perpetuare a speciei(reglarea activitatii sexuale)

14.Rezonanta magnetica nucleara se bazeaza pe:

Proprietatile magnetice ale nucleului de H+ , excitat de radiofrecventa radiatiilor transmise

15.Parasimpaticul nu formeaza:

Ramuri splanhnice

Plexuri vegetative,care asigura o inervatie dubla a unui teritoriu

Ramuri comunicante cenusii

Ramuri comunicante albe???

Ramuri vasculare

16.Agrafia este:

Imposibilitatea memorizarii denumirilor obiectelor cunoscute

Pierderea capacitatii de a scrie corect cu toate ca mana nu este paralizata

Tulburare logico-gramaticala ale expresiilor limbajului

Pierderea planului sau a sensului actiunilor compuse pentru efectuarea scopului propus

Tulburare a functiei de citire si de intelegere a sensului frazelor citite in absenta dereglarii

17.Cerebelul este situat in:

Fosa craniana anterioara

Fosa craniana posterioara , dorsal de trunchiul cerebral

Canalul vertebral

Fosa craniana medie

Nici un raspuns nu este corect

18.Hemianopsia heteronima apare in leziunea:

Fisurei calcarine din lobul occipital

Chiasmei optice (fibrele intersectate)

Tractului optic

Chiasmei optice (fibrele neintersectate)

Radiatiei optice Gratiollet

19.In care strat al cortexului cerebral este localizat I neuron al motilitatii voluntare:

Granular intern

Celule piramidale mijlocii si mici

Granular extern

Molecular

Celule piramidale gamglionare (Betz)

20.Unde e situat primul neuron al sensibilitatii superficiale:

In ganglionul intervertebral

In radacinile medulare anterioare

In coarnele medulare posterioare

In coarnele medulare anterioare

22. Electroencefalografia (EEG) este metode suplimentara de electie in cazul:

 Encefalitelor
 Meningitelor
 Tumorilor cerebrale
 Epilepsiei si sindromul epileptic
 Traumatismelor cranio-cerebrale

23. Alexia (afazia receptiva vizuala) este:

 Imposibilitatea memorizarii denumirilor obiectelor cunoscute
 Pierderea planului sau a sensului actiunilor compuse pentru efectuarea scopului propus
 Tulburare a functiei de citire si de intelegere a sensului frazelor citite in absenta
dereglarilorvizuale
 Tulburare logico-gramaticală ale expresiilor limbajului
 Pierderea capacitatii de a scrie corect cu toate ca mina nu esre paralizata
24. Indicati testele de explorare a excitabilitatii neuromusculare in cadrul examenului sistemului nervos
vegetativ:
 Explorarea electroencefalografica
 Semnul Chvostek
 Explorarea electromiografica
 Manevra Trousseau-Bonsdorff
 Semnul Trousseau

25. Anizocoria este:

 O inegalitate de pronuntare a reactiei fotopupilare
 O deviere a globului ocular de la linia orizontala
 O inegalitate dimenstionala a pupilelor
 Dereglare a miscarilor asociate a globilor oculari
 Absenta sensibilitatii olfactive

26. Leziunea nervului oculomotor comun (p. III ) se manifesta prin:

 Strabism Divergent
 Ptoza palpebrala
 Strabism Convergent
 Ambliopie
 Diplopie

27. Specific pentru sistemul parasimpatic este:

 Organizarea neuronala cu totul diferita de cea a sistemului simpatic
 Implicarea ganglionilor in organizarea efectorie vegetativa
 Lipsa dispozitivului extranevraxial separat
 Inervatia dubla a unui teritoriu
 Distributia complexa la periferie

28. Nervul oculomotor extern ( abducens ) inerveaza muschii:

 Oblic inferior
 Rect extern
 Rect superior
 Rect intern
 Rect inferior

29. Afazia motorie de tip Broca este:

 Imposibilitatea denumirii obiectelor
 Imposibilitatea intelegerii vorbirii orale proprii si vorbirii orale adresate
 Imposibilitatea diferentierii sensului frazelor ce contin aceleasi cuvinte ( fratele tatalui, tata fratelui)
 Imposibilitatea pronuntarii corecte a silabelor unui cuvint
 Imposibilitatea articularii suntelor

30. Care neurotransmitator in conditii patologice determina aparitia maladiei Parkinson?

 Dopamina
 Noradrelina
 Acidul glutamic
 Adrenalina
 Acetilcolina
31. Sistemul simpatic are originea in maduva spinarii intre segmentele:
 C4 – S2
 C2 – Th12
 C8 – L2???
 C5 – S4
 C6 – L4

32. Alegeti din functiile sistemului nervos vegetativ enumerate mai jos activitatile de integrare simpatico –
parasimpatica si somatica
 Termoreglarea
 Constrictia pupilei
 relaxarea muschiului neted
 Circulatia
 Respiratia

34. Afazia senzoriala apare in afectiunea:

o Bulbului rahidian
 Lobului parietal
o Lobului frontal
o Lobului temporal
o Lobului occipital

35. Hemianopsia heteronima nazala are loc in leziunea:

 Fibrelor externe neintersectate ale chiasmei optice (anevrisme a. carotide)
o Tractusului optic
o Fibrelor intersectate a chiasmei optice (in cazul adenomei hipofizare)
o Radiatiei optice Gratiollet
o Talamusului optic
36. Care sunt dereglarile de limbaj in afectiunile trunchiului cerebral?
 Dizartria
o Afonia
 Disfonia
o Afazia
 Anatria
37. Care fibre efectueaza legatura dintre emisfere
 Comisurale
o Vegetative
o De proiectie
o Senzitive
o Asociative
38. La examinarea functiei nervului olfactiv pot fi folosite urmatoarele substante:
o Apa distilata
o Nici una din substante enumerate
o Amoniacul
 Tincture de valiereana
o Solutie de ser fiziologic
39. Reflexul cornean e conectat prin:
 Protuberanta
o Bulbul rahidian
o Talamusul optic
o Mezencefal
o Hipotalamus

40. Aria de proiectie corticala a analizatorului optic e situate in:

o Lobul parietal
o Lobul temporal
o Sistemul limbic
 Lobul occipital
o Lobul frontal
41. Examenul motilitatii voluntare cuprinde urmatoarele
 Examenul reflexelor patologice
 Examenul reflexelor segmentare neconditionate
o Aprecierea tonusului si fortei musculare
o Aprecierea ortostatiunii si a atitudinei de mers
 Probele Barre si Migazzini
42. oc este:
 Nici unul din raspunsuri e correct
o Imposibilitatea de descriere a diferitor parti ale corpului
o Dereglarea functiei de echilibru in timpul mersului
o Negarea deficitului motor
o Imposibilitatea de a cunoaste obiecte la pipait
43. Electroencefalografia este metoda suplimentara de elective in cazul:
o Encefalitelor
o Meningitelor
o Tumori cerebrale
 Epilepsiei si sindromului epileptic
o Traumatismelor cranio-cerebrale

44. Glanda parotid este inervata din:

o Nucleul dorsal al nervului vag (din bulb)
 Nucleul salivar inferior (in bulb)
o Nucleul salivar superior (din punte)
o Nucleul Edinger-Westphal (din mezencefal)
o Nucleul lacrimonazal (din punte)

15. Selectați tulburările de limbaj in traumatismul lobului frontal:

O Afazia semantică;
O Afazia acustico-mnestică;
O Afazia amnestică.
Afazia motorie;
O Afazia senzorială;
20. In leziunea caror structuri apare hipomimia?
O Maduva spinarii
O Girusul precentral;
O Emisferele cerebeloase
Substanta neagra;
O Capsula interna;

17. Hipertonia musculara in leziunea neuronului motor central este caracterizata prin:
Semnul "rotii dintate";
O "Numaratul modelor
O Pozitia de "manechin".
O Semnul "lamei de briceag";
O "Semnul cortinei"

6. Aria de proiecție corticală a analizatorului optic e situat în?

O Sistemul limbic.
O Lobul frontal;
O Lobul parietal;
Lobul occipital;
O Lobul temporal;

1. Care sunt tulburările de sensibilitate in sindromul Brown-Sequard?

O Tulburări de sensibilitate profundă pe partea heterolaterală focarului de leziune;
Tulburāri de sensibilitate profundă tip conductiv pe partea lezată;
O Tulburări de sensibilitate superficială de tip conductiv pe partea heterolateralä
; O Tulburări de sensibilitate tip siringomielitic.
O Tulburări de sensibilitate superficială de tip segmentar pe partea focarului de leziune;

9. Care din investigațiile paraclinice, enumerate mai jos, obiectivizează funcția sistemului piramidal?
O Reoencefalografia.
O Potențialele evocate vizuale (PEV);
Potențialele evocate motorii (PEM);
O Potențialele evocate auditive (PEA);
O Potențialele evocate somestezice (PES);

1. Selectați manifestările clinice ale formei cerebeloase a sclerozei in plāi:

Tetrapareză spastică progredientă;
O Nistagmus;
Ataxie;
O Vorbire sacadată.
O Tremurătură intenționată;

16. Hipertonia musculara in parkinsonism este caracterizata prin:

O Semnul "lamei de briceag";
O Pozitia de "manechin"
O "Semnul cortinei"
O Semnul "rotii dintate";
O "Numaratul modelor"
 1. Leziunile hipotalamusului pot determina?
V Obezitate;
O Diabet insipid;
V Astereognozie.
O Somn patologic;
Tulburări sexuale;

5. Hemianopsia heteronimă binazală are loc in leziunea?

O Radiației optice Gratiollet;
O Tractusului optic;
O Talamusului optic.
O Fibrelor externe neintersectate ale chiasmei optice (anevrisme a. carotide);
Fibrelor intersectate a chiasmei optice (in cazul adenomei hipofizare)B

14. Nervul facial este mai frecvent afectat in tumorile?

O De coasă cerebrală;
O vermisului cerebelar,
O De unghi ponto-cerebelos;
O Regiunii pineale;
O Regiunii selare.

1. Care sunt dereglärile de limbaj in traumatismele cranio-cerebrale ale trunchiului cerebral?

O Disfonia
M Afazia;
O Afonia;
O Anartria;
O Dizartria;

1. Care sunt caracteristicile hemoragiei subarahnoidiene?

Prezența sângelui in lichidul cefalorahidian
Cefalee neaşteptată, survenită "ca un tunet";
Rigiditatea mu occipitali;
O Hemiplegie centrală;
O Simptomul Kernig bilateral;

18. Prin care investigatie putem aprecia metabolismul cerebral?

O angiografie
IRM
O CT
PET
dopplerografie

19. Afazia senzorială apare in traumatismele?

Lobului frontal;
Bulbului rahidian.
Lobului occipital;
Lobului temporal;
Insulei;

13 Selectați unicul trataemt medicamentos aprobat pentru AVC ischemic acut?

TPA intravenos:
O A. Anticoagulante
O vitamine:
O acid aminocapronic;
O steroizi

1. Examenul sensibilitații include urmätoarele reguli:

Excitatie simetrică
O Proba Barre superioara și inferioara.
O Pe extremitati excitatia se aplică proximal distal;
O Pe extremitati excitatia se aplica pe perimetru:
Directie de excitatie cranial-caudala,

1. In cazul unei crize epileptice, suportate de un pacient pentru prima data, este necesar a efectua
urmatoarele investigatii suplimentare:
A. Analiza singelui la continut de anticorpi anticolinesterazici
B. Examenul serului sanguin la benzi oligocionale
C. Screening-ul biochimic (mai ales la copii, deoarece tulburarile metabolismukui de asemenea pot
declansa crize epileptice)
D. Examenul Electroencefalografie (EEG)
E. Examenul neuroimagistic

2. Rezonanta magnetica cerebrala are fata de tomografie computerizata cerebrala urmatoarele

privilegii:
A. Poseda o susceptibilitate superioara in diagnosticul malformatiilor cerebrale
B. Are o sensibilitate mai amre in depistarea disgeneziilor corticale
C. Este mai sensibila in vizualizarea sclerozei hipocampale
D. Este mai ieftina si mai rapida, deci mai accesibila
E. Este mai eficienta in depistarea glioamelor cerebrale

3. Tratamentul trombolitic cu injectarea i/v a rTPA (tissue plasminogen activator) poate fi

administrat urmatorilor pacienti:
A. In intervalul de 3-4,5 ori de la debutul accidentului vascular cerebral ischemic
B. In ictusul cardioembolic
C. In ictusul lacunar
D. In dependenta de standartul de virsta, sex si rasa
E. In ictusul aterotrombotic/ ateroembolic

4. Localizarile obisnuite ale anevrismelor saculare sunt jonctiunile dintre:

A. Trunchiul bazilar si artera cerebeloasa superioara sau artera cerebeloasa antero-inferioara
B. Artera comunicanta posterioara si artera carotida interna
C. Artera spinala anterioara si arterele spinale posterioare
D. Bifurcatia arterei sylviene si portiunea terminala a trunchiului bazilar
E. Artera comunicanta anterioara si artera cerebrala anterioara

5. Indicati masurile necesare in cazul asistarii unui acces epileptic:

 A. Se iau masuri de evitare a traumatizarii bolnavului in timpul crizei
B. Pentru prevenirea blocajului cailor respiratorii se recomanda intoarcerea pacientului cu fata
in jos sau cu capul lateral
C. Se administreaza diazepam 10mg i/v, i/m sau intrarectal pentru prevenirea crizelor
epileptice ulterioare
D. Pacientul trebuie culcat pe un asternut moale
E. Este necesara deschiderea fortata a cavitatii bucale si inteparea unui obiect ascutit a
degetului mare de la mina dreapta

6. Sistemul carotidian de circulatie sanguina cerebrala este format din carotida interna si ramurile
sale:
A. Artera cerebrala medie
B. Artera cerebrala anterioara
C. Artera comunicanta posterioara
D. Artera cerebrala posterioara
E. Artera coroidiana

7. Aura este specifica pentru epilepsia:

A. Lobului temporal
B. Lobului parietal
C. Lobul occipital
D. De la lob frantal

8. Din investigatiile suplimentare neurofiziologice in examenul bolnavilor cu epilepsie rolul de baza

ii revine:
A. Potentialelor evocate somato-senzoriale (PESS)
B. Potentialelor evocate prin stimulare magnetica transcraniana
C. Electroencefalografiei (EEG)
D. Ultrasonografiei Doppler duplex
E. Potentialelor evocate vizuale

9. Alegeti definitia corecta a accidentului ischemic tranzitor (AIT)

A. Accidentul vascular cerebral ischemic in care deficitul neurologic se restabileste completamente
(se admite persistenta dereglarilor de sensibilitate) independent de etiologia lui
B. Agravarea deficitului neurologic cu o durata mai mult de 24 ore
C. Este o pierdere focala a functiei cerebrale sau oculare, a caror simptome dureaza mai putin de
24 ore si regreseaza fara eschele
D. Atingerea deficitului neurologic maxim in perioada de pina la 24 ore si regresarea lui completa
in termen de 21 zile
E. Deficitul neurologic atinge nivelul maximum in mai putin de o ora si dureaza mai mult de 24 ore
10. Tomografia computerizata cerebrala in hemoragia subrahnoidiana scoate in evidenta:
A. Infarctele cerebrale
B. Colectii de singe in cisterne si fisuri
C. Sursa de hemoragie
D. Hematoame intracerebrale sau colectii mari de singe in spatiul subdural, manifestind efect de masa

11. Manifestarile clinice a bolnavului cu sindrom pseudobulbar sunt:

A. Dereglarea deglutitiei pentru solide
 B. Afazie
C. Dereglarea deglutitiei pentru lichide
D. Disfonie
E. Disartrie
12. Rata hemoragiei subrahnoidiene in structura ansamblului de accidente vasculare cerebrale
constituie:
A. 7 – 8 %
B. 10 – 12 %
C. 15 – 20 %
D. 20 – 25 %
E. 30 – 37 %

13. Care din medicamentele enumerate mai jos se folosesc pentru profilacia secundara a ictusului
ischemic cerebral prin mecanismul de prevenire a agregarii plachetelor?
A. Plavix
B. Urokinaza
C. Aspirina
D. Ticlopidina
E. Streptokinaza

14. indicati rata epilepsiei farmacorezistente:

A. 40 %
B. 50 %
C. 20 %
D. 10 %
E. 30 %

15. In incidenta epilepsiei pot fi marcate urmatoarele „vârfuri”:

A. De la 20 ani pina la 40 ani
B. De la 16 ani pina la 20 ani
C. Dupa 40 ani
D. De la 10 ani pina la 16 ani
E. De la nastere pina la virsta de 10 ani

16. Selectati simptomele clinice ale sindromului Claude – Bernard – Horner :

A. Exoftalmie
B. Enoftalmie
C. Mioza
D. Midriaza
E. Semiptoza??

17. Alegeti afirmatia corecta:

A. Fiecare al 50 – a persoana poate suporta o criza epileptica pe parcursul vietii
B. Fiecare al 20 – a persoana poate suporta o criza epileptica pe parcursul vietii
C. Fiecare al 15 – a persoana poate suporta o criza epileptica pe parcursul vietii
D. Fiecare al 10 – a persoana poate suporta o criza epileptica pe parcursul vietii
E. Fiecare al 5 – a persoana poate suporta o criza epileptica pe parcursul vietii

18. Sindromul bulbar se manifesta prin urmatoarele semne:

 A. Disfazie
B. Disestazie
C. Disfagie
D. Disartrie
E. Disfonie

19. Indicati medicamentul de preferinta care preintimpina vosospasmul, reduce incidenta,

severitatea deficitului neurologic si mortalitatea in hemoragia subrahnoidiana:
A. Platifilina
B. Papaverina
C. Nimodipina
D. Nifedipina
E. No – spa

20. Sindromul mezencefalic, din infractul cerebral in sistemul vertebro-bazilar, se caracterizeaza prin:
A. Foville inferior
B. Leziuni de nervi III si IV
C. Tulburari ale ritmului veghe – somn
D. Foville superior
E. Parinaut

21. Simptomele compresiunii trunchiului cerebral in hemoragii si infarcte cerebeloase sunt:

A. Declinul nivelului de constiinta
B. Dereglarile de respiratie
C. Paralizia mimica faciala
D. Afazie motorie
E. Excitabilitate

1. Simptomele compresiunii trunchiului cerebral in hemoragii si infarcte cerebeloase sunt:

A. Declinul nivelului de constiinta.
B. Dereglarile de respiratie.
C. Afazia motorie.
D. Excitabilitatea.
E. Paralizia mimica faciala.
2. Prioritățile rezonanței magnetice nucleare stroke față de tomografia computerizatăsunt următoarele
cu excepția:
 Imagini mai clare a joncțiunii cervico-medulare
  Vizualizării mai bune a fisurilor minore de os temporal
 Vizualizării mai bune a focarelor de demielinizare din scleroza multiplă și alte boli demielinizante;
 Înlăturării radiației ionizante
 Contrastări mai bune a substanței albe și a structurilor formate din aceste substanțe
3. „Standardul de aur” in evaluarea anevrismelor cerebrale este:
A. Ultrasonografia duplex a vaselor magistrale cervico-cerebrale.
B. Tomografia computerizata cerebrala.
C. Rezonanta magnetica cerebrala.
D. Angiografia cerebrala.
E. Tomografia prin emisie de pozitroni
4. Tromboza carui sinus venos cerebral debuteaza brusc sau subacut cu dureri oculare si
supraorbitale?
A. Cavernos.
B. Sagital superior.
C. Pietros inferior.
D. Transvers.
E. Sigmoid.

5. Examenul ultrasonografic Doppler al vaselor cerebrale si scanerul duplex color sau alb-negru trebuie
sa fie accesibil in sectii specializate ce functioneaza non-stop pentru:
 Determinarea gradului stenozei arterelor carotide.
 Confirmarea rupturii de anevrism sau anomaliei arteriovenoase.
 Detectarea semnelor subtile de ischemie cerebrala.
 A decide daca este nevoie de tratament chirurgical sau medicamentos.
 Diferentierea accidentului vascular cerebral ischemic de cel hemoragic in primele 6 ore de la debut.
6. Criza epileptica reprezinta:
 descarcare anormala excesiva a neuronilor cerebrali, insotita de manifestari motorii si manifestari
de alt caracter: senzorial, cognitiv sau afectiv.
 stare paroxistica, cand la bolnav apare o senzatie ca lumea inconjuratoare se roteste in jurul lui sau
ca insusi corpul lui se deplaseaza in spatiu, acompaniata de simptome vegetative sau afective.
 Un acces de tulburari vegetative cu componente emotional-afective, comportamentale si cognitive.
 Un acces de scurta durata, in cadrul tulburarilor paroxistice de constienta, precedat de obicei de
vertijuri, senzatii afectiv-vizuale, acustice, etc.
 stare patologica manifestata prin tulburari polisistemice psihice, vegetative, algice, dereglari
musculo-tonice.
7. Sindromul mezencefalic, din infarctul cerebral in sistemul vertebro- bazilar, se caracterizează prin:
 Leziuni de nervi IIIși IV
 Tulburări ale ritmului veghe-somn
 Parinaut
 Foviile inferior
 Foviile superior
8. Actualmente epilepsia se defineste ca:
 maladie acuta a encefalului de etiologie multipla, caracterizata prin accese repetate, aparute in
rezultatul descarcarilor neuronale excesive si care se manifesta prin simptomatologie clinica si
paraclinica diversa.
 Maladie ondulatorie, caracterizata prin accese comitiale repetate cu pierdere de constienta, iar
ulterior - cu tulburari de personalitate.
  stare cronica de etiologie diversa, in cadrul careia un individ este predispus spre crize epileptice
recurente, de obicei spontane.
 afectiune cronica progresiva, manifestata prin tulburari paroxistice ale constientei, accese de
convulsii, intepeniri, accese vegetative, precum si modificari progresive in sfera psiho-
emotionala, inregistrate in perioada interictala.
 Accese de pierdere de constienta de scurta durata in cadrul tulburarilor paroxistice de
constienta.
9. Indicați prevalența epilepsiei:
 5-10 la 1000
 70-100 la 1000
 100-150
 40-50 la 1000
 20-30 la 1000
10. Chiar in primele 3 ore dupa debutul infarctului cerebral la examenul prin tomografie computerizata
pot aparea urmatoarele semne subtile:
 Hipodensitatea in regiunea suspectarii ischemiei.
 Neclaritatea limitei dintre substanta alba si cea cenusie, in special in ganglionii bazali.
 Efectul de masa local, deformarea si compresiunea ventriculelor, deplasarea structurilor mediane.
 Descresterea dimensiunilor santurilor corticale si a cisternelor subarahnoidiene.
 Zone de hiperdensitate interemisferiala.

1.Care sindroame alterne apar în leziunea protuberanței?

Millard-Gubler.
Weber.
Rymond-Cestan.
Foville superior.
Foville inferior.

2.Indicați manifestarile proprii crizei absență tipică:

Nu se repetă decât o singură dată pe zi.
Apare cu predilecție intre 3 gi 15 ani.
La sfârşitul crizei pacientul işi reia activitatea anterioară, dar prezinta amnezie totală asupra crizei.
Bolnavul işi întrerupe orice activitate, inclusiv vorbirea, rămânând imobil şi cu privirea fixă.

Are loc suspendarea bruscă a conștiinței și implicit a funcțiilor psihice pentru câteva secunde

3.Caracteristicile epilepsiei sunt urmätoarele:

Este o maladie cerebralä.
Include un complex de semne patologice, determinate de afectarea funcționala a sistemului nervos vegetativ
segmentar şi suprasegmentar.
Descărcarea anormală poate fi limitată la un teritoriu particular sau localizat din creier ori se poate propaga
în arii largi ale acestuia.
Implică o depolarizare haotică și paroxistică a neuronilor şi propagarea descărcărilor neuronale in țesutul
nervos.
Are implicații bruşte și severe în plan motor, senzitivo-senzorial, comportamental, emoțional

4.Modificările specifice inregistrate în timpul examenului prin electroencefalografie (EEG) contribuie

la:
 vizualizarea modificărilor structurale ale formațiunilor supratentoriale ale creierului.
Susținerea diagnosticului de epilepsie.
Precizarea caracterului crizei epileptice.
Localizarea focarului epileptogen.
Aprecierea eficacității tratamentului.

5.Leziunile responsabile de hemoragie cerebrală includ:

Malformațiile (anevrismele, angioamele cavernoase şi fistulele arteriovenoase, numite astfel malformat

arteriovenoase).
Placile aterosclerotice ale vaselor cerebrale de calibru mare şi mediu.
Angiopatia amiloida.
Tromboza arterei carotide comune.
Alterațiile pereților arteriali, din care fac parte anevrismele Charcot și Bouchard.

6.Pentru afectarea lobului frontal sunt caracteristice crizele:

Febrile.
Senzoriale elementare.
Vertiginoase.
Sincopale
Motorii.

7.Rata ischemiei cerebrale in structura ansamblului de accidente vasculare cerebrale constituie:

Peste 70%.
30-35%.
50-60%.
40-50%
20-25%

8.Pentru evaluarea pacienților cu hemoragie subarahnoidiana se foloseşte:

Scorul Hachinski.
Criteriile DSM-IIIR.
Scara Hunt-Hess
Scara Glasgow.
Mini-Mental Status Examination.

9.Pentru evaluarea pacienților cu hemoragie subarahnoidiana se foloseşte:

Scorul Hachinski.
Criteriile DSM-IIIR.
Scara Hunt-Hess
Scara Glasgow.
Mini-Mental Status Examination.

10.Alegeți recomandarile corecte pentru alimentația și modul de viață al bolnavului epileptic:

Epilepsia induce restricții la conducerea auto, totodată constituie o contraindicatie absolută pentru uarea
serviciului militar.
Aflarea timp indelungat in fața televizorului, calculatorului este benefică pentru bolnavul epileptic.
Nici un aliment nu este contraindicat, cafeaua ceaiul fiind autorizate, dar abuzul lor este interzis.

Bolnavul trebuie să ducă un mod de viață normal, ordonat, fără excese, fără schimbări bruşte.

Tutunul nu este dăunător pentru epileptici. Consumul băuturilor alcoolice nu este interzis.

11.Sindromul mezencefalic, din infarctul cerebral în sistemul vertebro-bazilar, se caracterizează prin:

Foville inferior.
Leziuni de nervi III şi IV.
Tulburări ale ritmului veghe-somn.
Foville superior.
Parinaut.

12.Simptomele compresiunii trunchiului cerebral în hemoragii şi infarcte cerebeloase sunt:

Declinul nivelului de conştiință.
Dereglările de respirație.
Paralizia mimică facială.
Afazia motorie.
Excitabilitatea.

1. Un pacient care pentru prima data in viata suporta o criza epileptică in mod obligator ii este
indicat examinarea:
A. Rezonanta magnetica cerebrala
B. Potențialelor evocate motorii transcraniene
C. Pneumoencefalografia
D. Dopplerografia vaselor intra și extracraniene
E. Echo-encefalografia

2. Care este cauza abolirii reflexelor osteotedinoase in evoluția naturala a hemoragiei

subarahnoidiene?
a. Acumularea sângelui in fundurile de sac radiculare, ce provoaca prin reacția pseudoinflamatoare o
întrerupere a arcului reflex
b. Iritarea formațiunii reticulare din trunchiul cerebral
c. Starea de “diaschis”
d. Dilatarea ventricul 3 și compresiunea de centru diencefalic
e. Iritația radiculelor nervoase de către sângele descendent

3. Care din argumentele de mai jos pledează pentru afirmația ca afecțiunile cerebro-vasculare
reprezintă cel mai important capitol din patologia creierului ?
a. Este o importantă cauza a spitalizării
b. Numărul cazurilor este in continua creștere
c. Necesita o proporție considerabila din bugetul îngrijirii sănătății
d. Prin gravitatea sa conduce la un handicap sever
e. Numărul cazurilor este in continua descrestere

4. Cele mai frecvente complicatii probabile in mamangementul accidentului vascular cerebral

ischemic sunt complicatiile
a. Gastrointestinale
b. Infectia urinara
c. Cardiace
d. Escarele
e. Pulmonare

5. La adulti un rol important in aparitia crizelor epileptice il au:

a. Polineuropatia diabetica
b. Etilismul cronic
c. Afectiunile vasculare cerebrare
d. Traumatismul cranio cerebral
e. Meningitele si encefalitele
6. Ischemia cerebrala poate fi:
 a. Constituita (infarct sau ramolisment) parenchimatoasa
b. Majora
c. Subarahnoidiana
d. Tranzitorie
e. Ventriculara
7. Selectati raspunsurile corecte caracteristice afaziei Broka:
a. Este capabil sa auda si sa inteleaga limbajul vorbit
b. Bolnavul stie ce vrea sa spuna, dar este incapabil sa sa spuna
c. Nu poate vorbi spontan, sa repete sau sa citeasca cu voce tare
d. Exprimarea imperfecta a sunetelor si cuvintelor in cazul leziunilor aparatului articular
e. Vorbirea automata, emotionala este pastrata
8. Rata accidentului vascular cerebral hemoragic in structura ansamblului de accidente vasculare
cerebrale constituie:
a. 40 – 50 %
b. 20 – 30 %
c. 30 – 40 %
d. 10 – 20 %
e. 60 – 70 %
9. Selectati afirmatiile corecte referitoare la utilitatea angiografiei clasice in diagnosticul si
tratamentul accidentelor vasculare cerebrale:
A. Demonstreaza cu certitudine stenoza sau ocluzia atat a vaselor de calibru mare, cat si celor de
calibru mic.
B. Nu este in stare sa detecteze anomalii arteriovenoase, precum si disectii arteriale.
C. Constituie metoda certa pentru confirmarea hemoragiei subarahnoidiene: ruptura de anevrism
sau anomalie arteriovenoasa, precum si definitivarea diagnosticului topic.
D. Constituie metoda care poate demonstra extinderea infarctului sau prezenta altor afectiuni
parenchimatoase.
E. Este o tehnica invaziva, care necesita suficient timp si experienta, comporta un risc anumit de
complicatii.

10. Sistemul vertebro-bazilar iriga:

A. Trunchiul cerebral.
B. Cerebelul.
C. Regiunile din jurul ventriculului al treilea.
D. Lobul cerebral frontal.
E. O parte din lobul temporal.

Simptomele compresiunii trunchiului cerebral in hemoragii si infarcte cerebeloase sunt:

A. Declinul nivelului de constiinta.
B. Dereglarile de respiratie.
C. Afazia motorie.
D. Excitabilitatea.
E. Paralizia mimica faciala.

„Standardul de aur” in evaluarea anevrismelor cerebrale este:

A. Ultrasonografia duplex a vaselor magistrale cervico-cerebrale.
B. Tomografia computerizata cerebrala.
C. Rezonanta magnetica cerebrala.
D. Angiografia cerebrala.
E. Tomografia prin emisie de pozitroni.
184. Tromboza carui sinus venos cerebral debuteaza brusc sau subacut cu dureri oculare si supraorbitale?
A. Cavernos.
B. Sagital superior.
 C. Pietros inferior.
D. Transvers.
E. Sigmoid.
Examenul ultrasonografic Doppler al vaselor cerebrale si scanerul duplex color sau alb-negru
trebuie sa fie accesibil in sectii specializate ce functioneaza non-stop pentru:
A. Determinarea gradului stenozei arterelor carotide.
B. Confirmarea rupturii de anevrism sau anomaliei arteriovenoase.
C. Detectarea semnelor subtile de ischemie cerebrala.
D. A decide daca este nevoie de tratament chirurgical sau medicamentos.
E. Diferentierea accidentului vascular cerebral ischemic de cel hemoragic in primele 6 ore de la
debut.
. Actualmente epilepsia se defineste ca:
A. O maladie acuta a encefalului de etiologie multipla, caracterizata prin accese repetate, aparute
in rezultatul descarcarilor neuronale excesive si care se manifesta prin simptomatologie clinica si
paraclinica diversa.
B. Maladie ondulatorie, caracterizata prin accese comitiale repetate cu pierdere de constienta, iar
ulterior - cu tulburari de personalitate.
C. O stare cronica de etiologie diversa, in cadrul careia un individ este predispus spre crize
epileptice recurente, de obicei spontane.
D. O afectiune cronica progresiva, manifestata prin tulburari paroxistice ale constientei, accese de
convulsii, intepeniri, accese vegetative, precum si modificari progresive in sfera psiho-emotionala,
inregistrate in perioada interictala.
E. Accese de pierdere de constienta de scurta durata in cadrul tulburarilor paroxistice de
constienta.
Chiar in primele 3 ore dupa debutul infarctului cerebral la examenul prin tomografie computerizata pot aparea
urmatoarele semne subtile:
A. Hipodensitatea in regiunea suspectarii ischemiei.
B. Neclaritatea limitei dintre substanta alba si cea cenusie, in special in ganglionii bazali.
C. Efectul de masa local, deformarea si compresiunea ventriculelor, deplasarea structurilor mediane.
D. Descresterea dimensiunilor santurilor corticale si a cisternelor subarahnoidiene.
E. Zone de hiperdensitate interemisferiala.
Rata hemoragiei subarahnoidiene in structura ansamblului de accidente vasculare cerebrale
constituie:
A. 7-8%.
B. 10-12%.
C. 15-20%.
D. 20-25%.
E. 30-37%.
Care din medicamentele enumerate mai jos se folosesc pentru profilaxia secundara a ictusului
ischemic cerebral prin mecanismul de prevenire a agregarii plachetelor?
A. Streptokinaza.
B. Urokinaza.
C. Aspirina.
D. Ticlopidina.
E. Plavix.

. In frecventa epilepsiei pot fi marcate urmatoarele „virfuri”:

A. De la nastere pina la virsta de 10 ani.
B. De la 10 ani pina la 16 ani.
C. De la 16 ani pina la 20 ani.
D. De la 20 ani pina la 40 ani.
E. La virstnici.
In frecventa epilepsiei pot fi marcate urmatoarele „varfuri”:
A. De la nastere pana la varsta de 10 ani.
B. De la 10 ani pana la 16 ani.
C. De la 16 ani pana la 20 ani.
D. De la 20 ani pana la 40 ani.
E. La varstnici.
Indicati manifestarile clinice ale sindromului Claude Bernard-Horner:
A. Monoplegie sau hemiplegie spastica.
B. Paralizie atrofica segmentara.
C. Mioza.
D. Ingustarea fantei palpebrale.
E. Endoftalm.
Enoftalmie si semiptoza
Indicati medicamentul de preferinta care preintampina vasospasmul, reduce incidenta, severitatea
deficitului neurologic si mortalitatea in hemoragia subarahnoidiana:
A. Papaverina.
B. Platifilina.
C. Nimodipina.
D. No-spa.
E. Nifedipina.
. In cazul unei crize epileptice, suportate de un pacient pentru prima data, este necesar a efectua
urmatoarele investigatii suplimentare:
A. Examenul neuroimagistic.
B. Examenul electroencefalografic (EEG).
C. Screening-ul biochimic (mai ales la copii, deoarece tulburarile metabolismului de asemenea pot
declansa crize epiletice).
D. Examenul serului sanguin la benzi oligoclonale.
E. Analiza sangelui la continut de anticorpi anticolinesterazici.
748. Rezonanta magnetica cerebrala are fata de tomografia computerizata cerebrala urmatoarele privilegii:
A. Are o sensibilitate mai mare in depistarea disgeneziilor corticale.
B. Este mai sensibila in vizualizarea sclerozei hipocampale.
C. Poseda o susceptibilitate superioara in diagnosticul malformatiilor cerebrale.
D. Este mai eficienta in depistarea glioamelor cerebrale.
E. Este mai ieftina si mai rapida, deci mai accesibila.
Tratamentul trombolitic cu injectare i/v a rTPA (tissue plasminogen activator) poate fi administrat urmatorilor pacienti
selectati:
A. In intervalul de 3 ore de la debutul accidentului vascular cerebral ischemic.
B. In ictusul aterotrombotic/ateroembolic.
C. In ictusul cardioembolic.
D. In ictusul lacunar.
E. In dependenta de standardul de virsta, sex si rasa.
Localizarile obisnuite ale anevrismelor saculare sunt jonctiunea dintre:
A. Artera comunicanta anterioara si artera cerebrala anterioara.
B. Artera comunicanta posterioara si artera carotida interna.
C. Bifurcatia arterei sylviene si portiunea terminala a trunchiului bazilar.
D. Trunchiul bazilar si artera cerebeloasa superioara sau artera cerebeloasa antero-inferioara.
E. Artera spinala anterioara si arterele spinale posterioare.
18. Indicati masurile necesare in cazul asistarii unui acces epileptic:
A. Pacientul trebuie culcat pe un asternut moale.
B. Se iau masuri de evitare a traumatizarii bolnavului in timpul crizei.
C. Pentru prevenirea blocajului cailor respiratorii se recomanda intoarcerea pacientului cu fata in
jos sau cu capul lateral.
D. Este necesara deschiderea fortata a cavitatii bucale si inteparea cu un obiect ascutit a
degetului mare de la mana dreapta.
E. Se administreaza diazepam 10 mg i/v, I/m sau intrarectal pentru prevenirea crizelor epileptice
ulterioare.

2. Sistemul carotidian de circulatie sanguina cerebrala este format din carotida interna si ramurile
sale:
A. Artera cerebrala anterioara.
B. Artera cerebrala mijlocie.
C. Artera coroidiana.
D. Artera comunicanta posterioara.
E. Artera cerebrala posterioara.
315. Din investigatiile suplimentare neurofiziologice in examenul bolnavului cu epilepsie rolul de baza ii revine:
A. Potentialelor evocate somato-senzoriale (PESS).
B. Electroencefalografiei (EEG).
C. Ultrasonografiei Doppler duplex.
D. Potentialelor evocate vizuale.
E. Potentialelor evocate prin stimulare magnetica transcraniana.

. Alegeti definitia corecta a accidentului ischemic tranzitor (AIT):

A. Este o pierdere focala a functiei cerebrale sau oculare, a caror simptome dureaza mai putin de
24 ore si regreseaza fara sechele.
B. Agravarea deficitului neurologic cu o durata mai mult de 24 ore.
C. Atingerea deficitului neurologic maxim in perioada de pana la 24 ore si regresarea lui completa
in termen de 21 zile.
D. Deficitul neurologic atinge nivelul maximum in mai putin de o ora si dureaza mai mult de 24 de
ore.
E. Accidentul vascular cerebral ischemic in care deficitul neurologic se restabileste completamente
(se admite persistenta dereglarilor de sensibilitate) independent de etiologia lui.

17. Tomografia computerizata cerebrala in hemoragia subarahnoidiana scoate in evidenta:

A. Dimensiunile ventriculare: hidrocefalia care apare acut in circa 14-21% cazuri.
B. Hematoamele intracerebrale sau colectiile mari de sange in spatiul subdural, manifestand efect
de masa.
C. Infarctele cerebrale.
D. Colectii de sange in cisterne si fisuri.
E. Sursa de hemoragie.

17. Unui pacient care pentru prima data in viata suporta o criza epileptica in mod obligator ii este
indicata examinarea:
A. Pneumoencefalografia.
B. Echo-encefalografia.
C. Tomografia computerizata cerebrala.
D. Rezonanta magnetica cerebrala.
E. Potentiale evocate motorii transcraniene.
17. Care este cauza abolirii reflexelor osteotendinoase in evolutia naturala a hemoragiei
subarahnoidiene?
A. Starea de „diaschis”.
B. Iritatia radiculelor nervoase de catre sangele descendent.
C. Acumularea sangelui in fundurile de sac radiculare, ce provoaca prin reactia
pseudoinflamatoare o intrerupere a arcului reflex.
D. Dilatarea ventriculului III si compresiunea de centru diencefalic.
E. Iritarea formatiunii reticulare din trunchiul cerebral.

1. Care din argumentele de mai jos pledeaza pentru afirmatia ca afectiunile cerebro-vasculare
reprezinta cel mai important capitol din patologia creierului?
A. Este o importanta cauza a spitalizarii.
B. Prin gravitatea sa conduce la un handicap cronic.
C. Numarul cazurilor este in continua descrestere.
D. Pe de o parte creste frecventa hipertensiunii arteriale si a aterosclerozei, pe de alta parte creste
durata vietii.
E. Necesita o proportie considerabila din bugetul ingrijirii sanatatii.

561. Cele mai frecvente complicatii probabile in managementul accidentului vascular cerebral ischemic sunt complicatiile:
in managementul accidentului vascular cerebral ischemic cele mai frecvente sunt complicatiile:
 A. Pulmonare.
B. Cardiace.
C. Gastrointestinale.
D. Infectia urinara.
E. Escarele.
4. La adulti un rol important in aparitia crizelor epileptice il au:
A. Afectiunile vasculare cerebrale.
B. Etilismul cronic.
C. Polineuropatia diabetica.
D. Meningitele si encefalitele.
E. Traumatismul cranio-cerebral.
546. Ischemia cerebrala poate fi:
A. Tranzitorie.
B. Constituita (infarct sau ramolisment) parenchimatoasa.
C. Subarahnoidiana.
D. Ventriculara.
E. Majora.

4. Rata accidentului vascular cerebral hemoragic in structura ansamblului de accidente vasculare

cerebrale constituie:
A. 10-20%.
B. 20-30%.
C. 30-40%.
D. 40-50%.
E. 60-70%.

24. Selectati afirmatiile corecte referitoare la utilitatea angiografiei clasice in diagnosticul si

tratamentul accidentelor vasculare cerebrale:
A. Demonstreaza cu certitudine stenoza sau ocluzia atat a vaselor de calibru mare, cat si celor de
calibru mic.
B. Nu este in stare sa detecteze anomalii arteriovenoase, precum si disectii arteriale.
C. Constituie metoda certa pentru confirmarea hemoragiei subarahnoidiene: ruptura de anevrism
sau anomalie arteriovenoasa, precum si definitivarea diagnosticului topic.
D. Constituie metoda care poate demonstra extinderea infarctului sau prezenta altor afectiuni
parenchimatoase.
E. Este o tehnica invaziva, care necesita suficient timp si experienta, comporta un risc anumit de
complicatii.

542. Sistemul vertebro-bazilar iriga:

A. Trunchiul cerebral.
B. Cerebelul.
C. Regiunile din jurul ventriculului al treilea.
D. Lobul cerebral frontal.
E. O parte din lobul temporal.
11. Indicati manifestarile proprii crizei absentei epileptice:
A. Apare cu predilectie intre 3 si 15 ani.
B. Are loc suspendarea brusca a constiintei si implicit a functiilor psihice pentru cateva secunde.
C. Bolnavul isi intrerupe orice activitate, inclusiv vorbirea, ramanand imobil si cu privirea fixa.
D. Nu se repeta decat o singura data pe zi.
E. La sfarsitul crizei pacientul isi reia activitatea anterioara, dar prezinta o amnezie totala asupra
crizei.
738. Caracteristicile epilepsiei sunt urmatoarele:
A. Este un simptom al disfunctiei creierului.
B. Implica o depolarizare haotica si paroxistica a neuronilor si propagarea descarcarilor neuronale respective in tesutul
nervos.
C. Are implicatii bruste si severe in plan motor, senzitivo-senzorial, comportamental, emotional si bioelectric.
D. Descarcarea anormala poate fi limitata la un teritoriu particular sau localizat din creier ori se poate propaga in arii largi ale
acestuia.
 E. Include un complex de semne patologice, determinate de afectarea functionala a sistemului nervos vegetativ segmentar si
suprasegmentar.

14. Modificarile specifice inregistrate in timpul examenului prin electroencefalografie (EEG)

contribuie la:
A. Sustinerea diagnosticului de epilepsie.
B. Precizarea caracterului convulsiei.
C. Localizarea focarului epileptogen.
D. Aprecierea eficacitatii tratamentului.
E. Vizualizarea modificarilor structurale ale formatiunilor supratentoriale ale creierului.
547. Leziunile responsabile de hemoragie cerebrala includ:
A. Malformatiile (anevrismele, angioamele cavernoase si fistulele arteriovenoase, numite astfel malformatii arteriovenoase).
B. Placile aterosclerotice ale vaselor cerebrale de calibru mare si mediu.
C. Alteratiile peretilor arteriali, din care fac parte anevrismele Charcot si Bouchard.
D. Tromboza arterei carotide comune.
E. Angiopatia amiloida

22. Rata ischemiei cerebrale in structura ansamblului de accidente vasculare cerebrale constituie:
A. Peste 70%.
B. 40-50%.
C. 50-60%.
D. 20-25%.
E. 30-35%.

181. Pentru evaluarea pacientilor cu hemoragie subarahnoidiana se foloseste:

A. Scara Glasgow.
B. Scorul Hachinski.
C. Criteriile DSM-IIIR.
D. Scara Hunt-Hess.
E. Mini-Mental Status Examination.
20. Alegeti recomandarile corecte pentru alimentatia si modul de viata al bolnavului epileptic:
A. Bolnavul trebuie sa duca un mod de viata normal, ordonat, fara excese, fara schimbari bruste.
B. Nici un aliment nu este contraindicat, cafeaua si ceaiul fiind autorizate, dar abuzul lor este
interzis.
C. Tutunul nu este daunator pentru epileptici. Consumul bauturilor alcoolice nu este interzis.
D. Aflarea timp indelungat in fata televizorului, calculatorului este benefica pentru bolnavul
epileptic.
E. Epilepsia induce restrictii la conducerea auto, totodata constituie o contraindicatie absoluta
pentru efectuarea serviciului militar.

35. Simptomele compresiunii trunchiului cerebral in hemoragii si infarcte cerebeloase sunt:

A. Declinul nivelului de constiinta.
B. Dereglarile de respiratie.
C. Afazia motorie.
D. Excitabilitatea.
E. Paralizia mimica faciala.

12. Care este cauza abolirii reflexelor osteotendinoase in evolutia naturala a hemoragiei
subarahnoidiene?
A. Starea de „diaschis”.
B. Iritatia radiculelor nervoase de catre sangele descendent.
C. Acumularea sangelui in fundurile de sac radiculare, ce provoaca prin reactia
pseudoinflamatoare o intrerupere a arcului reflex.
D. Dilatarea ventriculului III si compresiunea de centru diencefalic.
E. Iritarea formatiunii reticulare din trunchiul cerebral.
5. La copii o importanta primordiala in aparitia crizelor epileptice il joaca:
A. Infectiile cerebrale.
B. Sechelele patologiei perinatale.
C. Neoplasmele cerebrale.
D. Sindromul de hipertensiune intracraniana.
E. Scleroza multipla si alte afectiuni demielinizante.