UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE VICTOR BABEŞ TIMIŞOARA

DISCIPLINA DE FIZIOLOGIE
DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚE FUNCȚIONALE

FIZIOLOGIE GENERALĂ

CURSUL 6
Potenţiale bioelectrice cardiace

Anul universitar 2018 - 2019

1
 CUPRINS

1. Tipuri de fibre cardiace

2. Potențialul de repaus în fibra cardiacă contractilă cu răspuns rapid
3. Potențialul de acțiune în fibra cardiacă contractilă cu răspuns
rapid
4. Perioadele potențialului de acțiune în fibra cardiacă contractilă cu
răspuns rapid
5. Potențialul de acțiune în fibrele cu răspuns lent
6. Perioadele potențialului de acțiune în fibrele cu răspuns lent

2
 OBIECTIVE

• Descrierea potenţialului de repaus în fibrele miocardice cu răspuns

rapid și a factorilor de care depinde
• Descrierea fazelor şi perioadelor potenţialului de acţiune în fibrele
miocardice cu răspuns rapid
• Descrierea fazelor şi perioadelor potenţialului de acţiune în fibrele
miocardice cu răspuns lent
• Descrierea importanţei fazelor şi perioadelor potenţialului de
acţiune pentru funcţia de pacemaker
• Descrierea canalele și pompelor ionice care contribuie la realizarea
potenţialului de acţiune în fibrele miocardice cu răspuns rapid şi
lent
3
 1. TIPURI DE FIBRE CARDIACE

În funcţie de tipul de răspuns, există două tipuri de fibre cardiace:

FIBRELE CU RĂSPUNS RAPID sunt:

1. fibrele cardiace contractile
atriale + ventriculare
2. reţeaua His-Purkinje

FIBRELE CU RĂSPUNS LENT sunt:

celulele pacemaker din
NSA și NAV
Au caractere diferite în ceea ce
priveşte potenţialul de repaus şi
potenţialul de acţiune
4
 2. POTENŢIALUL DE REPAUS ÎN FIBRA CARDIACĂ
CONTRACTILĂ (CU RĂSPUNS RAPID)
CARACTERISTICILE POTENȚIALULUI DE REPAUS (Pr)
DEFINIȚIE: Pr = diferenţa de potenţial
electric transmembranar, datorată
gradientului de concentraţie ionică
între mediul intra- şi extracelular.
Este un fenomen electrochimic
DETERMINARE: cu microelectrozi
– unul plasat pe suprafaţa
externă a membranei
– unul plasat pe suprafaţa
internă a membranei
VALOARE: aproximativ – 85 mV 5
 MECANISME DE MENŢINERE A PR

1. FACTOR PASIV
Permeabilitatea relativă a membranei pentru ioni:
–  pentru K+  ionii de K+ tind să
părăsească celula cu o viteză mai
mare decât ceilalţi ioni
–  pentru Na+  ionii de Na+ tind
să intre în celulă lent
– Cl-  ionii de Cl- tind să intre în
celulă lent pentru restabilirea Pr
– proteinele intracelulare încărcate
negativ nu pot trece în afară
2. FACTOR ACTIV
Pompa Na+/K+ care prin TA primar care menţine gradientul
electrochimic transmembranar (cel mai important mecanism) 6
 3. POTENŢIALUL DE ACȚIUNE ÎN FIBRA CARDIACĂ
CONTRACTILĂ (CU RĂSPUNS RAPID)
DEFINIȚIE: PA reprezintă modificarea
potenţialului de membrană ca
răspuns la acţiunea unui stimul, care
determină modificarea secvenţială a
conductanţei membranei pentru ioni
FAZE:
– Faza 0 – depolarizarea rapidă
– Faza 1 – repolarizarea rapidă FIBRELE CU RĂSPUNS RAPID sunt:
inițială 1. fibrele cardiace contractile
– Faza 2 – platoul atriale + ventriculare
– Faza 3 – repolarizarea finală 2. reţeaua His-Purkinje
– Faza 4 – repaus 7
FAZA 0 - DEPOLARIZAREA RAPIDĂ (UPSTROKE)

• INIȚATĂ DE un stimul  pragul cu

acțiune pe membrana celulară 
crește conductanţa membranei pentru
Na+  influx de Na+
• CONSECINȚĂ: Pmembrană crește de la – 85
mV până la Pprag de – 55 mV
• LA ATINGEREA Pprag   brusc și rapid
influxul de Na+ prin canalele rapide de
Na+ voltaj-dependente  Pmembrană
ajunge la + 20 mV numit și potenţial de
echilibru al Na+
8
• DURATĂ = 1-2 ms (foarte scurtă fiind
vorba de fibre cu răspuns rapid)
• Apare OVERSHOOT = partea pozitivă a
PA de la 0 mV la + 20 mV
• OBSERVAȚIE: blocantele canalelor de
Na+ (anestezicele locale, antiaritmice)
  conducerea Na+ prin canalele
rapide de Na+  cresc durata fazei 0 şi
prelungesc PA
• Aritmie = disfuncție în formarea și
conducerea impulsului în inimă
9
FAZA 1 - REPOLARIZAREA RAPIDĂ INIŢIALĂ

• GENERATĂ de:
– inactivarea influxului de Na+
– activarea efluxului de K+ tranzitoriu
• CONSECINȚĂ: membrana se
repolarizează rapid şi tranzitoriu până
la  0 mV  “incizura” graficului
• ROLUL acestei repolarizări de scurtă
durată: aduce potenţialul la o valoare
optimă, în vederea activării canalelor
de Ca++ tip-L (long lasting)

10
FAZA 2 - PLATOUL

• GENERATĂ de: existenţa a 2 curenţi

ionici opuşi, ce menţin potenţialul
membranar  0 mV:
– influx lent de Ca++ dar prelungit
prin canale-L (long lasting)
– eflux lent de K+
• DURATĂ = 220 ms (lungă)
• CONSECINȚA influxului  de Ca++ este
eliberarea de Ca++ din reticolul
sarcoplasmatic prin canalele L

“Ca++ induce eliberarea de Ca++”
(asigură iniţierea contracţiei)
11
Modificarea influxului de Ca++ are efect asupra INOTROPISMULUI
(contractilității):
EFECTUL INOTROP POZITIV ( forța de contracție)
• este determinat de  influxului de Ca++
• este stimulat de:
– SNVS, catecolamine
– glicozidele cardiace, beta-agonişti
– teofilina
EFECTUL INOTROP NEGATIV ( forța de contracție)
• este determinat de  influxului de Ca++
• este stimulat de:
– acetilcolină
– beta-blocante neselective (Propranolol) și
cardio-selective (Atenolol)
– blocante ale canalelor de Ca++ 12
Exemplu de EFECT INOTROP POZITIV  mecanismul de acțiune a
glicozidelor cardiace = tonicardiace
Antiporter-ul Na+/Ca++ funcţionează Glicozidele cardiace (Digitala)
cuplat cu pompa Na+/K+ Blochează pompa Na+/K+
 
Utilizează gradientul de Na+ pentru a Blochează antiporter-ul
asigura ieşirea excesului de Ca++ din Na+/Ca++
celulă 
 Se menţine  [Ca++]IC
Efect: influx 3 Na+/eflux 1 Ca++ 
 Contractilitatea fibrei
cardiace

Efect inotrop pozitiv
(util în tratamentul
insuficienţei cardiace) 13
FAZA 3 - REPOLARIZAREA RAPIDĂ FINALĂ

PRODUSĂ DE CEI 2 CURENŢI DE K+:

1. EFLUX DE K+
– se face prin canale tip IK (delayed
rectifier) datorită gradientului chimic
– este principalul curent de repolarizare
– Pmembranar scade de la 0 mV  – 85 mV
2. INFLUX DE K+
– prin canale tip IK1 (inward rectifier =
rectificator “anormal”)
– apare la sfârşitul fazei 3, datorită
gradientului electric
– K+ este atras în celulă mai puternic
decât tinde să treacă afară
14
Faza 4 - REPAUS

• CAUZĂ: menținerea raportului între

influxul/efluxul K+  Pr se menţine la
nivelul potenţialul de echilibru al K+
• Pr rămâne constant la – 85 mV
• Apoi se reface echilibrului ionic prin:
1. Pompa Na+/K+ care funcţionează
încontinuu  induce
hiperpolarizare  menţine Pr
2. Pompa de Ca++  elimină excesul
de Ca++
3. Antiporter-ul Na+/Ca++ - cuplat cu
pompa Na+/K+  contribuie la
eliminarea excesului de Ca++
15
 PA ÎN FIBRA CARDIACĂ ŞI PRINCIPALII CURENŢI IONICI

DURATA PA în fibrele cu răspuns rapid:  250 ms (mai redusă în atrii)

16
 4. PERIOADELE POTENŢIALULUI DE ACȚIUNE ÎN
FIBRA CARDIACĂ CONTRACTILĂ
1. PRE - PERIOADA REFRACTARĂ EFECTIVĂ
• Durata: începe odată cu faza 0 
până la ½ fazei 3
• Fibra este inexcitabilă  nu răspunde
nici la stimuli foarte puternici
• Deoarece PRE este lungă  fibrele
cardiace nu dezvoltă tetanie

2. PRR - PERIODA REFRACTARĂ RELATIVĂ

• Durata: corespunde ultimei ½ a fazei 3
• Celulele sunt hipoexcitabile  răspund greu la stimuli
17
 3. PSN - PERIODA SUPRANORMALĂ
• Caracteristică celulelor Purkinje
• Apare la finalul fazei 3
• Celulele au vulnerabilitate crescută și
reacționează la stimuli de intensitate
mică printr-un răspuns repetitiv 
generează aritmii severe

4. PNE - PERIOADA NORMOEXCITABILĂ

• Durata: corespunde fazei 4
• Celulele sunt normoexcitabile  la stimulare apare răspuns normal
18
 5. POTENŢIALUL DE ACŢIUNE ÎN FIBRELE CU
RĂSPUNS LENT (POTENŢIALELE PACEMAKER)
• SISTEMUL EXCITO-CONDUCTOR
conține celulele pacemaker
specializate în iniţierea automată
a stimulilor şi propagarea lor
către fiecare celulă din miocard
• Caracterele potenţialului de acţiune în fibrele cu răspuns lent sunt
diferite de cele ale fibrelor cu răspuns rapid
• FAZELE PA:
– Faza 4 – depolarizarea FIBRELE CU RĂSPUNS LENT sunt:
lentă diastolică (DLD)
celulele pacemaker din
– Faza 0 – depolarizarea
NSA și NAV
– Fazele 1+2 – nedelimitate
– Faza 3 – repolarizarea 19
 FAZA 4 - DEPOLARIZAREA LENTĂ DIASTOLICĂ (DLD)

• Asigură activitatea de pacemaker

(automatismul)
• Celulele nu au un potențial de
repaus constant, ci doar un
POTENŢIAL DIASTOLIC MAXIM
(PDM = – 60 mV)

• Potenţialul membranar trece lent și automat de la PDM de – 60 mV

la potențialul prag de – 40 mV  moment când se declanşează
depolarizarea (faza 0)

20
• BAZA IONICĂ A DLD:
– influx lent de Na+ în faza 4 prin
canale de Na+ non-gated sau
funny channels (lente și activate
în hiperpolarizare)
– influx lent de Ca++ prin canale de
Ca++ tip T (transient) în faza 4
– închiderea precoce a canalelor
de K+ în faza 3


DLD = Baza automatismului cardiac
21
FAZA 0 - DEPOLARIZAREA

• Mai lentă în comparaţie cu

fibrele cu răspuns rapid
• Începe după atingerea
potențialului de prag de
 – 40 mV   conductanţa
pentru Ca++ (prin canale de
Ca++ tip L, long lasting)

Influx de Ca++

Pmembrană trece spre
valoarea potenţialului de
echilibru al Ca++
 0 mV 22
 FAZA 3 - REPOLARIZAREA

• FAZELE 1-2 - nu sunt evidente

• FAZA 3 - determinată de 
conductanţei pentru K+ prin
două tipuri de canale:
– canale de K+  eflux de K+
care duce la repolarizarea
membranei

– canale de K + reglate de acetilcolină (deschise prin stimulare

vagală)  eflux  de K+  duce potenţialul de membrană la
valori mai negative  hipoexcitabilitate
23
 6. PERIOADELE POTENŢIALULUI DE ACŢIUNE ÎN
FIBRELE CU RĂSPUNS LENT
1. PRE - PERIOADA REFRACTARĂ EFECTIVĂ:
• începe cu faza de depolarizare a PA
(faza 0)
• se termină în ultima parte a fazei 3
de repolarizare
• fibra este inexcitabilă
2. PRR - PERIODA REFRACTARĂ RELATIVĂ:
• începe la sfârşitul fazei 3 de repolarizare şi se prelungeşte în faza 4
• fibra este hipoexcitabilă

DURATA TOTALĂ A POTENȚIALULUI DE ACȚIUNE  150 ms

24
 FRECVENŢA DE ACTIVARE SPONTANĂ A PACEMAKERILOR

DEPINDE de modificarea: pantei DLD, a valorii Pprag, a valorii PMD

1. ACCELERAREA PANTEI DLD
• produce  FC (tahicardie)
• este stimulată de:
– adrenalina sau SNVS
– beta-agonişti
–  [Ca++], febra
2. ALUNGIREA PANTEI DLD
• produce  FC (bradicardie)
• este stimulată de:
– Ach sau SNVP
– beta-blocante (neselective - Propranolol/selective - Atenolol)
–  [K+], frigul 25
 CARACTERISTICILE FIBRELOR CARDIACE CU RĂSPUNS
RAPID COMPARATIV CU CELULELE PACEMAKER

• Automatism: Absent (necesită • Automatism: Prezent (prezintă

stimulare  de prag)
• Răspuns: Fibre cu răspuns rapid
• Potenţial de repaus (faza 4):
Constant  – 85 mV
• PA: Amplitudine mare, pantă de
depolarizare rapidă (faza 0)
• Durata  250 ms ( în atrii)
DLD – baza automatismului)
• Răspuns: Fibre cu răspuns lent
• Potenţial de repaus (faza 4): fără
Pr constant, cu PDM  – 60 mV
• PA: Amplitudine mică, pantă de
depolarizare lentă (faza 0)
• Durata  150 ms 26
 SUMAR
POTENȚIALUL DE ACȚIUNE IN FIBRELE CARDICE DE LUCRU:
1. DEPOLARIZAREA: datorată influxului rapid de Na+ prin
deschiderea canalelor ionice de Na+ voltaj-dependente
declanșată de un stimul  pragul
2. FAZA DE PLATOU: datorată influxului de Ca++ balansat
de efluxul de K+→ rol major în declanșarea contracției
3. REPOLARIZAREA: datorată efluxului de K+
POTENȚIALUL DE ACȚIUNE IN CELULELE PACEMAKER:
1. DEPOLARIZAREA LENTĂ DIASTOLICĂ = baza
automatismului: datorată influxului lent de Na+ și Ca++
(în faza 4) și efluxului redus de K+ (în faza 3)
2. DEPOLARIZAREA: datorată influxului mai lent de Ca++
prin deschiderea canalelor ionice de Ca++ voltaj-
dependente tip L (long lasting), declanșată automat la
atingerea Pprag (-40 mV)
3. REPOLARIZAREA: datorată efluxului de K+ (dependent
27
de Ach)