PUPILS AFFECTIVITY MANAGEMENT IN THE CONTEXT OF SOCIETAL

CHALLENGES: PSYCHOLOGICAL APPROACHES

MANAGEMENTUL AFECTIVITĂȚII ELEVILOR ÎN CONTEXTUL

PROVOCĂRILOR SOCIETALE: ABORDĂRI PSIHOLOGICE

Mariana BATOG 1

Abstract

The emotional health, the management of emotional states, the preservation of mental
health of children and adolescents, but also of all the educational actors involved in the
educational process that takes place online, become today important concerns of the educational
policies promoted globally. Societal challenges, uncertainty of social, economic and ideological
conditions, difficult life situations and crisis, but also other current problems invoke
psychological stress, anxiety, fear, confusion, affecting the emotional health of children and
adolescents. The article reveals the importance of managing emotional states in the context of
societal challenges and current difficult situations.
Affectivity management, emotional well-being and mental health become relevant content
benchmarks addressed in this article. The paper ends with useful psychological
recommendations for teachers, specialists in the field of psychology, parents and other people
interested in this topic.
Keywords: affectivity, emotional problems, emotional well-being, emotion management,
mental health, psychological suggestions, societal challenges

1. Introducere

Bunăstarea emoțională, managementul stărilor emoţionale, păstrarea şi menţinerea

sănătății mintale a copiilor și adolescenţilor, dar și a tuturor actorilor implicați în procesul
educațional, ce se desfășoară astăzi în condiții speciale, devin preocupări semnificative ale
politicilor educaționale promovate la nivel global. Adaptarea la noile condiţii de învăţare în
situaţii dificile, adaptarea la realităţi necesită un efort psiho-emoţional considerabil din partea
profesorilor şi elevilor.
Provocările societale, incertitudinea condiţiilor sociale, economice și ideologice, situaţiile
dificile de viață și cele de criză, dar și alte probleme actuale invocă stres psihologic, anxietate,
frică, confuzie, afectând bunăstarea emoțională a copiilor și adolescenților. Una dintre
provocările societății noastre actualmente, este situaţia de urgenţă în sănătate publică şi criza
majoră în varii domenii de activitate, în condiţiile create de pandemia Covid-19. Problemele
societale actuale permit constatarea unei situații complicate de dezvoltare a omului contemporan
și înaintează sarcini complexe în fața științei și practicii psihologice moderne [2, p.5].
Provocările societale sunt reliefate ca fiind una dintre priorităţile strategice ale domeniilor
cercetării şi inovării în Republica Moldova, stipulate în cadrul „Programului Național în
domeniile cercetării şi inovării pentru anii 2020-2023”, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr.381/2019 [16, p.8]. Noile provocările societale invocă necesitatea elaborării abordărilor

1
cercetător științific, drd., Institutul de Științe ale Educației, Chişinău, Republica Moldova,
batog.mariana@gmail.com

179
teoretice și aplicative în domeniul asigurării psihologice a personalității, realizate în cadrul
instituțiilor educaționale. Stabilirea problemelor societale contemporane influente asupra
asigurării activității psihologice în sistemul de învățământ general, constituie unul dintre
rezultatele preconizate în cadrul proiectului științific Bazele teoretice și metodologice ale
asigurării activităţii psihologice în sistemul de învăţământ general din perspectiva abordărilor
societale contemporane [Paladi, p.1], derulat la Institutul de Știinţe ale Educaţiei, în parteneriat
cu Universitatea de Stat din Moldova și Centrul Republican de Asistenţă Psihologică din
Chișinău. În cadrul acestui proiect de cercetare, sunt studiate cele mai actuale subiecte pe
dimensiunea asigurării activității psihologice referitor la problemele actorilor educaționali,
pentru a răspunde provocărilor societale actuale. Cercetările științifice fundamentale şi aplicative
promovate la nivel național, au ca obiectiv realizarea și asigurarea unui suport științific necesar
pentru soluționarea problemelor sociale.
Problemele majore influente asupra asigurării activității psihologice în sistemul de
învățământ general din țară constituie: situația de pandemie, criza economică, fenomenul
migrației, problemele demografice și schimbarea modelului familiei şi a reprezentărilor sociale
cu privire la familie; sărăcia, violența în familie, percepții și atitudini ale populației ce
normalizează abuzul și neglijarea copiilor; fluxul mare de informație și lipsa culturii de utilizare
a mijloacele tehnice, abuzul în mediul online, numărul mare de infracțiuni victime ale cărora
sunt copii şi adolescenţii, accidentele rutiere frecvente din ultima perioadă. Toate acestea invocă
repercusiuni şi provoacă multiple probleme psihologice, în special cu referire la afectivitatea
elevilor.
O altă problemă stringentă este insuficiența de psihologi în școli din considerente de
salarizare modestă, precum și numărul mic al personalului angajat în instituțiile de stat, sau lipsa
lor, îndeosebi în regiunile rurale. Insuficiența susținerii din partea statului a domeniilor cercetării
și inovării devine astăzi o altă problemă cu influenţă nefastă cu referire la studierea activităţii
psihologului în domeniul educaţional, cercetarea şi soluționarea unor probleme pe această
dimensiune.
Articolul de față evidențiază importanța managementului stărilor emoționale în contextul
provocărilor societale și al situațiilor actuale dificile. Managementul afectivității, bunăstarea
emoțională și sănătatea mintală devin repere de conținut relevante abordate în cadrul acestui
articol. Lucrarea se finalizează cu recomandări psihologice utile cadrelor didactice, specialiștilor
în domeniul psihologiei, părinților și altor persoane, interesate de acest subiect.
Afectivitatea constituie o dimensiune psihologică ce denotă un rol substanțial în adaptarea
copiilor și adolescenților, adulților în diverse condiţii vitale. Emoțiile, în opinia psihologilor,
constituie o sursă de energie şi de activare-rezonare permanentă la situaţiile existenţiale. O bună
stăpânire a propriei lumi emoționale constituie un factor excelent de protecție psihologică în
perioadele de criză și nesiguranță. Este de apreciat maturizarea afectivă a personalităţii care se
exprimă în competenţe emoţionale: de conştientizare a stărilor afective, de echilibrare şi
disciplinare emoţională.
Afectivitatea denotă o permanentă alarmă în procesul de adaptare, dar şi o expresie a
confortului sau disconfortului provocat de situaţii şi de starea generală psihică concomitent.
Orice senzaţie sau percepţie are şi o încărcătură de confort sau disconfort psihic, adesea foarte
complex, datorită implicării afectivităţii. Afectivitatea este acea componentă a vieţii psihice care
reflectă in forma unei trăiri subiective, un anumit semn, de o anumită intensitate şi de o anumită
durată, raportul dintre dinamica evenimentelor motivaţionale sau a stărilor proprii de necesitate
şi dinamica evenimentelor din plan obiectiv extern [10, p.451].
În Dicţionarul de psihologie conceptul de afectivitate este explicitat ca fiind proprietatea
subiectului de a resimţi emoţii şi sentimente; ansamblul proceselor, stărilor şi relaţiilor
emoţionale sau afective [15, p.29]. Afectivitatea poate fi abordată ca fiind un ansamblu
procesual, între cinci elemente între care există un raport de interdependenţă. Indiferent însă de
accepţiunea adoptată, orice emoţie presupune prezenţa câtorva elemente şi anume: un stimul

180
declanşator, interpretarea cognitivă a acestuia, modificări în plan fiziologic manifestări
comportamentale şi o stare/trăire subiectivă [17, p.1].
Cercetările efectuate la nivel global arată că există o legătură directă între bunăstarea
emoțională a elevilor și a cadrelor didactice în cadrul școlii și reușita școlară și prestația
profesională. Astfel, promovarea bunăstării elevilor și profesorilor va determina îmbunătățirea
rezultatelor educaționale și a calității proceselor educaționale în școală [21, p.2].
În acest context, remarcăm nevoia majoră a persoanelor în a îngriji, gestiona şi
monitoriza stările emoţionale proprii în condiţiile provocărilor majore şi complexe prin care
trece societatea astăzi. Îngrijirea emoțiilor înseamnă a avea grijă de „rețeaua noastră umană”, de
dezvoltarea noastră, de societatea noastră, în general. Potrivit lui D. Dolci, emoțiile constituie
instrumentele necesare pentru a descoperi și a aprecia viața și toate relațiile pe care le dezvoltăm
în viața noastră [8, p.5]. A. Baban susţine că, emoţiile sunt trăiri subiective ce rezultă din acordul
sau discrepanţa dintre trebuinţele sau expectanțele unei persoane şi realitate; sunt stări interne
caracterizate prin: reacţii fiziologice, gânduri specifice și expresii comportamentale [1, p.54].

2. Studii și cercetări

În Republica Moldova, în domeniul psihologiei s-au realizat studii ce abordează varii

aspecte ale afectivităţii copiilor și adolescenților, dar şi problemele emoţionale ce apar în condiţii
sociale şi educaţionale diverse. Aceste tematici au fost reflectate în lucrările ştiinţifice valoroase
de către specialiști în domeniul psihologiei şi cercetători: A. Bolboceanu (2009) stări emoţionale
şi atitudini ale elevilor în procesul şcolar [3, p.7]; N. Bucun, V. Maximciuc (2010) -
particularităţile dezvoltării sferei emoţional-volitive la copiii cu reţinere în dezvoltarea psihică
[5, p.10]; R. Jelescu (2010) – strategii de coping a stresului şcolar [11. p 25.]; Iu. Racu (2012) -
anxietatea socială la preadolescenţi: abordări teoretice şi modalităţi de intervenţie [19, p. 199]; E.
Losîi (2012) - emoţiile şi problemele alimentare ale adolescenţilor [12, p.152]; S. Briceag (2017)
- specificul afectivităţii elevilor la diferite etape de vârstă [4, p.192]; A. Cucer (2015) -
mecanisme ale intervenției psihologice în cazul tulburărilor emoționale la copii cu dizabilități [6,
p.39]; O. Stamatin, L. Ciobanu (2014) - strategiile de coping utilizate în situații de stres de către
adolescenții din diferite instituții de învățământ [18, p.27]; D. Terzi – Barbăroşie (2018)
bunăstarea emoțională a elevilor în şcoală [21, p.1] ş.a. Aceste cercetări analizează și expun şi
unele particularităţile de dezvoltare ale afectivității la copii și adolescenți, blocajele și
dificultățile emoţionale ce apar la diverse vârste, sunt propuse metodologii de intervenție
psihologică și recomandări psihologice.
În urma studiilor realizate în R. Moldova [21, p.2] cu referire la bunăstarea emoțională în
şcoală, în cadrul Proiectului Educațional al Fundației Soros-Moldova și este finanțat prin
Programul Buna Guvernare al FSM, s-a constatat că:
 Susținerea sănătății emoționale a copiilor, bunăstarea și reziliența eficientă în școli
necesită reconceptualizarea cadrului de politici și aplicații practice care să abordeze sarcina
respectivă în toată complexitate sa [21, p.7].
 Deși există dovezi cu privire la beneficiile prevederilor educaționale în domeniul
bunăstării emoționale în școli, la momentul actual sistemul educațional din Moldova este
dezechilibrat din această perspectivă: se pune prea mult accent pe realizarea academică și nu se
concentrează suficient pe promovarea bunăstării elevilor.
 În contextul migrației și a creșterii numărului de copii în grupurile de risc, precum și a
fenomenelor de bullying, tot mai mulți profesori semnalează problema lipsei psihologilor
școlari.
 Evidențele arată că părinții copiilor care manifestă dezadaptare, suferință emoțională sau
care au anumite probleme de sănătate mentală, au cea mai mare probabilitate să caute sfaturi sau
ajutorul unui profesor decât al oricărui alt profesionist sau serviciu [21, p.9].
În România, subiectul afectivităţii a fost reflectat în lucrările savanţilor notorii: P.Popescu
Neveanu (1978); V. Pavelcu (1982), I. Radu (1991), A. Cosmovici (1996), P. Golu (2000), A.

181
Băban (2001); iar gestionarea emoţiilor în situații dificile în studiile lui M. Miclea (2020), [13,
p.2 ]; C. Paraipan (2020), [7, p.1]; M. Turliuc, M. Jitaru (2020), [22, p.41] etc.
În această perioadă a pandemiei Covid 19, copii şi adolescenţii au nevoie de sprijin
psihologic mai mult ca oricând şi care este acordat astăzi frecvent în regim online.
Psihoterapeutul român Cornelia Paraipan [7, p.1] menţionează faptul că, mulți dintre copiii și
adolescenții cu care s-a văzut în mediul online în această perioadă au trăit, ca și adulții, un cumul
de sentimente:
● incertitudine, izolare față de grupul de prieteni,
● îngrijorări pentru sănătatea lor și a celor din jur,
● pierderea planurilor și a rutinei așa cum erau până în acel moment,
● multe dintre aceste sentimente au dus la modificări ale dispoziției (de la tristețe, furie,
iritabilitate, neliniște crescută, până la atacuri de panică),
● sau ale comportamentului (întrebări de reasigurare, insomnie, ritualuri compulsive de
spălat, dezinfectat, iar uneori opusul – neglijență față de tot ce înseamnă momentan
prevenție).
Abilitatea de a recunoaşte, înţelege, consimți şi exprima emoţiile într-un mod acceptabil
reprezintă predicatori al problemelor de sănătate mintală. Gestionarea emoțiilor poate fi
explicitată diferit:
● să le asculţi și să hotărăști felul în care le vei exprima, fără să le negi, fără să le ascunzi
sub „preş”. Atunci când dezvolţi capacitatea de a gestiona echilibrat emoţiile tale, ai şansa de a
trăi în linişte şi armonie şi vei avea relaţii echilibrate cu tine şi cu ceilalţi [9, p.1];
● să ai controlul emoţiilor tale, înseamnă că este în puterea ta să abordezi orice situaţie
în mod raţional [20, p.1].
Dezvoltarea bunăstării pentru a diminua disconfortul emoțional și factorii de risc asociați
la elevi, prin educație emoțională; creșterea abilităților profesionale ale cadrelor didactice și ale
practicienilor prin oferirea unei metodologii de intervenție accesibilă; sprijinirea colaborării
europene în domeniul practicilor de predare prin intermediul rețelelor; schimbul de bune practici
pentru a aborda și sprijini copiii și tinerii dezavantajați etc. sunt reliefate printre obiectivele
specifice ale Proiectului EUMOSCHOOL [8, p.5], ce promovează introducerea educației
emoționale în sistemul educațional din şase țări (Italia, Marea Britanie, Ungaria, România,
Turcia și Austria). Acest proiect promovează instrumente importante și instrucțiuni pas cu pas
despre modul în care se implementează Didactica Emoțiilor, după o metodologie italiană.
Proiectul EUMOSCHOOL reflectă experiența unui parteneriat de implementare eficientă
a educației emoționale în sistemul educațional european. Proiectul urmărește dezvoltarea,
testarea și implementarea unei noi metodologii coerente și a unui curriculum inovator; se
bazează pe adaptarea la nivel european a metodologiei italiene „Didattica delle Emozioni”,
dezvoltată pe baza a 18 ani de experiență și cercetare în educație emoțională. EUMOSCHOOL
își propune să răspândească metodologia abordată la o gamă largă de elevi, profesori și școli [8,
p.14].
Didactica emoţiilor reprezintă un program educațional de nouă generație, orientat atât
spre promovarea stării de bine în clasă, cât și spre prevenirea disconfortului la copii și
adolescenți, în special la cei caracterizați prin dependențe patologice. Face parte din practicile de
prevenire timpurie și se bazează pe ipoteza științifică care spune că o bună stăpânire a propriei
lumi emoționale constituie un factor excelent de protecție. Didactica emoţiilor constituie o nouă
modalitate și o abordare eficientă, compatibilă cu sistemul școlar, pentru a preveni părăsirea
timpurie a școlii, a reduce abandonul școlar și alte comportamente nocive ale elevilor și pentru a
promova sănătatea mintală în mediul școlar. Didactica Emoțiilor este o metodologia dezvoltată
în Emotional Training Centre din Italia. Materialele metodologice elaborate în urma
implementării acestui proiect conțin sugestii și recomandări concrete pentru toți acei profesori
care doresc să integreze tehnicile Didactica Emoțiilor în lecțiile lor, pentru a garanta climatul
emoțional pozitiv în clasă și starea de bine a elevilor.

182
 Implementarea educației emoționale în școli, introducerea și aplicarea metodologiei
italiene la nivel european, extinderea acestui program educațional în toată Europa sunt acele
sarcini principale ale dezvoltatorilor și partenerilor proiectului EUMOSCHOOL, realizat prin
elaborarea produselor intelectuale: ghidurilor și instrumentelor specifice, oferind resurse
educaționale deschise și recomandări de politici publice. Proiectul dat reprezintă practici
relevante și eficiente pentru a fi adoptate și implementate în instituții școlare la nivel național.

3. Concluzii

În urma prezentării realizate, reliefăm următoarele idei:

Managementul emoţiilor constituie o componentă valoroasă de igienă mintală, pentru a
preveni instalarea unor stări emoţionale disfuncţionale, a preveni şi a depăşi varii impedimente în
cadrul procesul de învăţare, or şi a păstra şi menţine sănătatea mintală a tuturor actorilor
câmpului educaţional. Este foarte important ca copilul să se simte bine în şcoală, iar şcoala să
ofere un mediu educațional favorabil pentru bunăstarea emoțională a elevilor şi să acorde o mai
mare semnificaţie fortificării acestei dimensiuni psihologice. În acest sens, considerăm relevante
promovarea politicilor educaționale, proiectelor, evenimentelor şi activităților de instruire,
formare, cât şi a manifestărilor științifice atât pentru cadre didactice, părinţi, psihologi, cât şi
pentru elevi în scopul valorificării şi implementării educației emoționale, culturii și sănătăţii
emoționale, managementul emoțiilor, bunăstării emoționale a tuturor celor implicați în cadrul
procesului educaţional în cadrul instituțiilor şcolare - atât în cadrul național, cât și în context
internațional. Acestea sunt repere psihologice necesare de a fi valorizate şi accentuate atât la
nivel epistemologic, cât şi aplicativ pentru a trece peste diverse provocări societale, inclusiv a
situaţiei de epidemie Covid -19, condiţii de criză şi incertitudine instalată la nivel global.
În cele din urmă, propunem unele recomandări psihologice favorabile în managementul
eficient al stărilor emoţionale şi asigurarea bunăstării emoționale a elevilor în mediul
educaţional:
Pregătirea insuficientă a cadrelor didactice cu referire la bunăstarea emoţională şi
sănătatea mintală a elevilor. Profesorii nu sunt adesea instruiți suficient pentru a identifica
semnele de probleme de sănătate mintală, a aborda confidențial aceste probleme [21, p.11]. Este
esențial ca înțelegerea dezvoltării psihologice a copiilor, a bunăstării, a rezistenței și a sănătății
mintale să fie încorporată în formarea inițială a cadrelor didactice și dezvoltarea profesională
continuă.
⮚ Susţinerea copiilor şi adolescenţilor pentru a se simţi bine din punct de vedere emoţional
constituie un punct forte în a obţine rezultate academice mai bune. Dificultățile în plan emoţional
împiedică elevii să se conecteze la diverse oportunităţi de învăţare.
⮚ Crearea unui mediu pozitiv pentru copii şi adolescenţi prin implicarea diferitor actori,
mediu capabil să reducă riscurile și situațiile care duc la disconfortul și stresul elevilor, şi pot fi
cauza atitudinilor negative faţă de şcoală, faţă de activităţile educaţionale şi cauza abandonul
școlar.
⮚ Dezvoltarea și creșterea personală poate asigura unui elev o mai mare satisfacție de viață,
mai multă încredere, autoeficacitate și sentimente de mai mare rezistență și sănătate.
⮚ Bucuria sau prezența emoțiilor pozitive poate ameliora starea de bine a unui elev.
Învățarea are loc mai eficient în contextul emoțiilor pozitive. Bucuria unui elev extinde
capacitatea lui de gândire creativă, inovatoare, contribuind la rezolvarea eficientă a problemelor.
⮚ Exprimarea emoţională a adultului contează și este un model de comportament pentru
copil. Verbalizarea emoţiei pe care o simte adultul îi permite copilului să observe
comportamentele asociate etichetei verbale şi să imite exprimarea emoţiei.
⮚ Alegerea este importantă deoarece are impact pozitiv asupra învățării și implicării în
școlarizare. Când elevii au posibilitatea de alegere și oportunități de a se angaja în activități care
sunt de interes și valoare pentru ei, starea lor este ameliorată.

183
⮚ Autodisciplina. În criză, realitatea îți oferă oricâte motive dorești să nu te mai focalizezi pe
sarcini, ci pe stările pe care le trăiești. Dacă urmăm regulile pe care noi ni le-am stabilit
(autodisciplina), la finalul zilei vom avea un sentiment de control și de eficiență personală, care
devin esențiale pentru echilibrul emoțional. Dar ele trebuie dobândite prin faptele noastre [13,
p.2]. Dezordinea indusă de orice criză poate fi contracarată cu un plus de ordine interioară.
⮚ Solicitarea consilierii psihologice online sau consilierii psihologice la telefon pentru
susținerea stării psihoemoționale benefice, gestionarea stresului și menținerea stării psihologice
de bine. Această formă de ajutor psihologic este oferită de specialiștii psihologi din centrele
psihologice, centrele de sănătate mintală sau psihologii din cabinetele particulare.
⮚ Realizare și autoeficiență. Să facem în fiecare zi câte ceva, ce ar contribui la realizarea
noastră, autoeficiență și emoții pozitive contribuind în complex la starea noastră psihologică de
bine.
⮚ Practica recunoștinței: zilnic, de preferat dimineața, să scrieți cel puțin 10 motive pentru
care sunteți recunoscători, timp de cel puțin 21 de zile.
⮚ Menținerea stărilor pozitive în interior o perioadă mai îndelungată, prin meditaţie, relaxare
psihologică şi fizică.Învățarea de tehnici de respirație și relaxare ca „prim-ajutor” în cazul
apariției unor situații stresante.

Bibliografie
1. Baban, A.(2001). Consiliere educaţională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi consiliere.
Prima ediţie. Cluj-Napoca: Imprimeria „Ardealul”, p.54.
2. Batog, M. (2020). Asigurarea psihologică a personalității în contextul provocărilor societale. În: Ziarul
Univers Pedagogic Pro, nr.11 (706), p. 5.
3. Bolboceanu, A. (2009). Stări emoţionale şi atitudini ale elevilor în procesul şcolar. În: Stresul
ocupaţional perspective teoretico-praxiologice. Bălţi: Presa universitară bălţeană, p.7-13.
4. Briceag, S. (2017). Psihologia vârstelor. Curs universitar. Bălţi: Universitatea de Stat „Alecu Russo”
din Bălţi, p.192-215.
5. Bucun, N., Maximciuc, V. (2010). Particularităţile dezvoltării sferei emoţional-volitive la copiii cu
reţinere în dezvoltarea psihică. În: Revista Univers Pedagogic, nr. 2, p. 10 - 17.
6. Cucer, A. (2015). Mecanisme ale intervenției psihologice în cazul tulburărilor emoționale la copii cu
dizabilități. În: Mecanisme ale intervenției în contextul asistenței psihologice. Culegere de articole.
Chișinău: Institutul de Științe ale Educației, Tipografia Cavaioli, p.39-56.
7. De la anxietatea normală la tulburări de anxietate în vremea de Coronavirus. Interviu cu dr. Cornelia
Paraipan. (2020). [citat:.01.09.2020]. Disponibil: https://www.paginadepsihologie.ro/de-la-anxietate-
normala-la-tulburari-de-anxietate-in-vremea-coronavirus-inteviu-cu-dr-cornelia-paraipan/ (accesat
10/09/2020).
8. Dolci, D., Biondo, A., Alessi, A. et. al. (2018). EUMOSCHOOL. Produs intelectual 3: Ghid pentru
implementarea EUMOSCHOOL ca abordare holistică pentru prevenirea părăsirii timpurii a școlii. Co
funded Erasmus + Programme of the European Union. p.14-15.
9. Gestionarea emoţiilor negative. (2019). Equatorial. [citat 12.09.2020]. p.1-5. Disponibil:
https://equatorial.ro/wp-content/uploads/2019/11/Gestionarea_emotiilor_negative.pdf (accesat
17/09/2020).
10. Golu, P. (2000). Fundamentele psihologiei. Bucureşti: editura Fundaţiei România de mâine. p.451-
471.
11. Jelescu, R. (2010). Strategii de coping al stresului şcolar. În: Perspectiva psihosocială a asigurării
calității în învățământ. Chişinău: 2010, p 25-39.
12. Losîi, E. (2012). Emoţiile şi problemele alimentare ale adolescenţilor. În: Paradigmele inteligenţei în
psihologia contemporană. Materialele Conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice, 26 aprilie, 2012.
Ch: Sirius, p.152-155.
13. Miclea, M. (2020). Arta de a trăi în vremuri de criză. [citat 15.09.2020]. Disponibil:
https://www.g4media.ro/mircea-miclea-arta-de-a-trai-in-vremuri-de-criza.html?fbclid=IwAR1UlntSjqDz
(accesat 5/09/2020)

184
14. Paladi, O. (2020). Sectorul Psihologie. Proiectul: Bazele teoretice și metodologice ale asigurării
activității psihologice în sistemul de învățământ general din perspectiva abordărilor societale
contemporane. Disponibil: http://ise.md/547-link.html (accesat 10/09/2020)
15. Popescu-Neveanu, P. (1978). Dicţionar de psihologie. Bucureşti: Editura Albatros, p.29.
16. Programul național în domeniile cercetării şi inovării pentru anii 2020-2023. Aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr.381/2019. (2019). [citat 14.09.2020]. Disponibil:
https://mecc.gov.md/sites/default/files/pnci_romana.pdf. (accesat 10/09/2020)
17. Procesele afective. (2011). [citat 15.09.2020]. Disponibil:
http://socioumane.ro/blog/mariuscioara/files/2011/05/Procesele-afective.pdf (accesat 10/09/2020)
18. Racu, Iu. (2012). Anxietatea socială la preadolescenţi: abordări teoretice şi modalităţi de intervenţie.
În: Paradigmele inteligenţei în psihologia contemporană. Materialele Conferinţei internaţionale
ştiinţifico-practice din 26 aprilie 2012. Chişinău: Sirius, p.199-203.
19. Stamatin, O., Ciobanu, L. (2014 ). Strategii de coping utilizate în situații de stres de către adolescenții
din diferite instituții de învățământ. Revista Psihologie. Psihopedagogie specială. Asistenţă socială,
nr.36, p.27-38.
20. Tănase, D. Emoțiile. (2015). [citat 15.09.2020]. Disponibil: https://danieltanase.com/emotiile (accesat
10/09/2020)
21. Terzi - Barbăroșie, D. (2018). Bunăstarea emoțională în școală – contează? Studiu de sinteză.
Fundația Soros-Moldova. p.7-11.
22.Turliuc, M., Jitaru, M. (2020). Reglementarea emoţională și interpersonală: fundamentele conceptuale
şi limite. În: Revista Psihologie. Psihopedagogie specială. Asistenţă socială, nr. 1 (58), p.41-53.

185