Persoana

1 și drepturile sale
Declaraia Universală
a Drepturilor Omului
Convenia ONU cu
privire la drepturile copilului

Ne naștem liberi și egali. Iar ca oameni, aceste lucruri ne par astăzi oarecum de la sine înelese. Nu
întotdeauna au stat însă astfel lucrurile. Pentru a se ajunge aici, oamenii au trebuit să devină mai întâi conștieni
de unicitatea lor, a fiecăruia dintre noi, iar aceasta s-a cerut după aceea recunoscută. Cea mai amplă recunoaștere
este dată de afirmarea demnităii umane și, odată cu aceasta, de afirmarea drepturilor care revin oricărei fiine
umane, fără discriminare. Acest lucru s-a întâmplat decisiv în secolul al XX-lea, odată cu proclamarea Declaraiei
Universale a Dreptului Omului, documentul adoptat de Organizaia Naiunilor Unite în 1948. Odată cu aceasta s-a
deschis efectiv o nouă eră în raportarea statelor la proprii cetăeni.

Cuprins Competene specifice

1.1. Persoana umană 1.1. Utilizarea corectă a termenilor specifici educaiei
1.2. Drepturile omului pentru cetăenie democratică.
1.3. Drepturile omului în România 1.2. Analizarea unor situaii problematice determinate de
abaterea de la valorile, principiile, practicile societăii
Proiect - Respectarea drepturilor omului în România
democratice.
Sinteza
2.3. Rezolvarea, în perechi/echipă, a unor sarcini de lucru
Ce am reinut? • Ce am îneles? • Cetăean activ! referitoare la viaa într-o societate democratică.

libertate de asociere
compasiune sănătate
echitate
respect
tolerană implicare
egalitate
educaie non-discriminare

familie recunoștină opinie

demnitate
dreptate securitate

proprietate

conștiină

libertate solidaritate
apartenenă gândire
libertate de expresie
timp liber
muncă
Demnitatea umană
1 De ce trebuie să respect libertatea oamenilor? De ce trebuie să îi tratez pe oameni în mod egal? De ce trebuie să fiu responsabil pentru
ceea ce fac?... Răspunsul ultim în cazul acestor întrebări și al altora asemănătoare este același: demnitatea umană.

8 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică

 2 1
3
Drepturile omului
2 Toi oamenii se nasc egali în drepturi. Dar nu suntem identici. Vom fi competeni în anumite privine, dar nu în altele. În viaa noastră,
vom reuși mai mult sau mai puin. De aceea, unii dintre noi, pentru a se putea bucura de drepturile care le revin, au nevoie de ajutor.

Respectarea drepturilor omului în România

3 A trăi în calitate de oameni presupune libertate, dar și posibilitatea de a ne satisface diferite nevoi, pornind de la cele mai simple, precum
cele de a ne hrăni și de a avea o locuină, și mergând până la cele superioare, precum cele care privesc educaia, accesul la cultură etc.

Activităi

1. Ești de acord cu faptul că la întrebările precizate răspunsul poate fi același? De ce? (Documentul 1)
2. Precizează despre ce este vorba în fiecare situaie: inegalitate, echitate sau egalitate. Identifică în fiecare caz un
exemplu din viaa concretă. (Documentul 2)
3. Analizează imaginile propuse în cadrul Documentului 3. Precizează în câteva cuvinte care crezi că este legătura
între acestea și drepturile omului așa cum acestea sunt respectate în România.

Persoana și drepturile sale 9

 Persoana umană

02 1 Cine sunt eu?

Sau, altfel spus, care este identitatea mea?
Identitatea trimite, după cum cunoaștei, pe lângă determinările legale despre care ai învăat în anii anteriori, la
imaginea de sine, la respectul de sine și la individualitate, adică la toate particularităile specifice, cele care mă fac să fiu
diferit de un alt individ.
Toate acestea determină modul în care mă văd ca persoană, adică tot ceea ce sunt ca om, din punct de vedere fizic și
psihic, unic. Ce înseamnă asta? Că sunt într-un anumit fel, că mă simt într-un anumit fel, că la unele lucruri mă pricep mai
bine, dar la altele dimpotrivă, că îmi plac anumite lucruri și că le evit pe cele care nu-mi plac, că am dorine pe care le-aș
dori îndeplinite, că visez la anumite lucruri și sper ca la un moment dat ele să devină realitate și așa mai departe, fără
a reuși poate să mă epuizez vreodată.
Doar eu? Nu, fiecare dintre noi. În plus, suntem ceea ce suntem ca persoane și prin prisma modului în care ne văd
ceilali și a felului în care relaionăm cu ei. Cu alte cuvinte, avem o anumită poziie în mijlocul celorlali, iar de acolo facem
alegeri. Acestea nu vor privi mai niciodată doar propria persoană, ci întotdeauna vor fi implicai și ceilali.
Ce este bine și ce este greșit atunci în alegerile mele, mai ales când sunt afectate și alte persoane? Cu certitudine,
aceasta este o întrebare grea, la care poate răspunsul va fi întodeauna altul. După cum am aflat deja, avem totuși câteva
puncte de reper, pe care nu trebuie să le dăm niciodată uitării: valorile umane. Iar într-un fel, în cele din urmă, eu sunt
valorile în care cred.

Activităi Blazonul personal

1. Oferă o definiie termenului de „persoană”. Desenează, pe o coală
Compară propria definiie cu cea a colegului/ de hârtie A4, un blazon
colegei și constatai asemănările și deosebirile. cu o structură precum
2. Pornind de la propria definiie, apreciază dacă cea alăturată.
orice om, în orice condiii, este o persoană. Analizează-i propria
Valorile mele
3. În aproximativ o jumătate de pagină, exprimă-i persoană, dar solicită și
propria opinie cu privire la afirmaia din finalul părerea celor din jur
documentului: eu sunt valorile în care cred. despre tine. Caută
4. Gândește-te la valorile personale, după care diferite simboluri pentru Aspiraiile mele
desenează un triunghi echilateral și înscrie în tot ceea ce ai dori să Așa
acesta valorile identificate în funcie de plasezi în acest blazon, Așa
mă văd eu! mă văd
importana lor pentru tine. Rotește triunghiul, care va servi precum ceilali!
astfel încât de fiecare dată un alt vârf să fie în o carte de vizită pentru
partea superioară, ceea ce ar însemna o altă colegii tăi. Expunei
distribuie a valorilor în funcie de importană. Ce blazoanele realizate în
concluzie poi formula în urma acestei activităi? sala de clasă.

10 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică

 2 Demnitatea umană
Ce este „demnitatea”? Ce înseamnă „a fi demn”?
Dar „demnitate umană”?
În măsura în care vom încerca să răspundem la
aceste întrebări, vom afla foarte repede că
„demnitate” exprimă onoarea, prestigiul, consideraia,
cinstea, stima, buna credină, probitatea,
corectitudinea, onestitatea, respectul, preuirea de
care se bucură o persoană, atât din partea sa însăși, cât
și din partea celorlali, și multe altele asemănătoare.
Demnitatea apare astfel ca o valoare, dar chiar mai
mult decât atât. Orice valoare am lua în considerare,
vom ajunge în cele din urmă la a sublinia importana sa
pentru calitatea de om, pentru demnitatea de a fi om.
Dacă demnitatea este atât de importantă pentru a
fi oameni, înseamnă atunci că avem dreptul la aceasta?
Se poate pune o astfel de întrebare?
Da, avem dreptul la demnitate, adică la a ni se
recunoaște posibilitatea de a ne dezvolta în mod liber
și plenar identitatea și personalitatea, indiferent de
rasă, sex, vârstă, origine socială, stare materială,
naionalitate, etnie, religie sau orice altceva care,
devenit criteriu, poate duce la discriminare. Mai mult,
putem face acest lucru exprimând acele gânduri, idei,
opiuni sau adoptând acele atitudini și comportamente
care apreciem că ne permit și că sunt benefice propriei
noastre dezvoltări. Iar de acest drept se bucură fiecare
om, ceea ce înseamnă că propria mea demnitate nu
poate „trăi” fără cea a oricărui alt om.
Activităi
1. Gândește-te dacă există situaii în care cineva își
poate pierde demnitatea umană și încearcă să
oferi un exemplu (poate fi o situaie imaginară,
o situaie reală cunoscută de tine, un fapt istoric
etc.). Prezentai exemplele identificate și discutai
despre cum se poate ajunge în astfel de situaii.
3 Eu și ceilali...
Atunci când citim o carte, o poveste sau un roman,
creăm în mintea noastră lumea despre care ni se
povestește. Și adesea, mai ales dacă ceea ce citim ne
place, mergem mai departe decât ceea ce ni se oferă în
mod direct, adăugând detalii și scene la care autorul
poate doar face aluzie sau nici măcar atât, completând
lumea respectivă. Într-un fel, fiecare dintre noi va crea
o lume diferită, astfel încât, chiar și atunci când citim
aceeași carte, fiecare va produce propriul „film”.
Se întâmplă oare la fel și în lumea în care trăim, în
ceea ce numim realitate? Într-un fel, da. Desigur,
lumea în care trăim este lumea așa cum o percepem.
Omul nu rămâne însă niciodată doar la atât, ci caută
întotdeauna înelesuri, atribuie sensuri și leagă
lucrurile între ele, toate acestea explicând o mare
parte a diferenelor care există între noi.
Totuși, în pofida acestor diferene, trăim într-o
aceeași lume și, în calitate de oameni, trăim în mijlocul
semenilor noștri, de așa manieră că aceștia nu sunt
simple personaje din propria noastră lume, unele pe
care, dacă o dorim, le putem controla după propria
noastră voină.
Cum trebuie atunci să ne raportăm la ceilali
oameni, astfel încât fiecare dintre ei să nu fie un simplu
personaj al unei povești, ci ceea ce sunt cu adevărat:
oameni?
În primul rând, pentru a spune așa, „atmosfera” în
care trebuie să ne plasăm este aceea a demnităii,
cea care exprimă esena a ceea ce suntem. După
aceea, în măsura în care vom încerca să vedem ce
anume „gaze” intră în componena acesteia, vom
descoperi o mulime de drepturi pe care trebuie „să
le respirăm” împreună pentru a reuși să ne păstrăm
calitatea de oameni.
Activităi
1. Pot fi o persoană demnă, îmi pot păstra
demnitatea fără a respecta demnitatea tuturor
celorlali oameni cu care am de-a face?
Motivează răspunsul oferit.
2. Demnitatea revine unui om prin faptul că este
om. Dacă lucrurile stau astfel, se poate aprecia
că aceasta presupune din partea fiecărui om,
a fiecăruia dintre noi, asumarea anumitor
datorii? De ce?
Dicionar
datorie = obligaie legală sau morală; îndatorire;
ceea ce trebuie făcut
Persoana și drepturile sale 11
 Drepturile omului
02 1 Istoricul drepturilor omului
Istoria ideii de „drepturi ale omului” debutează,
după anumii specialiști, odată cu Codul lui Hammurabi,
un rege al Babilonului din secolul XVIII î.Hr. În acest cod
se preciza că oamenii nu pot fi torturai, înrobii și nu li
se poate confisca averea fără o judecată dreaptă.
În Roma antică, Legea celor XII table, adoptată în
anul 451 î.Hr., stabilea drepturile cetăenilor romani,
dintre care se pot aminti: dreptul la libertate, dreptul la
proprietate, dreptul la o judecată dreaptă, dreptul de
a protesta etc.
Un alt moment important al istoriei acestei idei este
reprezentat de Magna Charta, adoptată în 1215 în
Anglia, care prevedea garantarea anumitor drepturi ale
nobilimii și ale bisericii în raport cu monarhul, dar și
o anumită protecie a oamenilor simpli.
Importana recunoașterii și afirmării unor drepturi
ale omului devine însă cu adevărat evidentă începând cu
secolul al XVII-lea. Astfel, în 1689, apare în Anglia
Declaraia Drepturilor, care prevedea că oamenii nu pot
fi privai de drepturile lor fundamentale nici măcar de un
rege sau de legi. În secolul următor, la 1787, se adoptă
Constituia SUA, în care se precizează că puterea și
autoritatea vin de la „poporul Statelor Unite”, în cadrul
acestuia toi oamenii născându-se egali în drepturi. Doi
ani mai târziu, în Frana, apare Declaraia Drepturilor
Omului și ale Cetăeanului, care proclamă egalitatea
dintre toate fiinele umane, libertatea religiei și de
exprimare, dreptul de a lua parte la guvernare etc.
Necesitatea unui document care să apere și să
împiedice încălcarea drepturilor fundamentale ale
omului, dar care să se poată aplica fiecărui om în parte,
oriunde s-ar afla, s-a impus însă abia la sfârșitul celui de-
al Doilea Război Mondial. Organizaia Naiunilor Unite,
înfiinată în 1945, a reușit astfel să adopte, la
10 decembrie 1948, Declaraia Universală a Drepturilor
Omului.
Activităi
1. Informează-te cu privire la unul dintre textele
amintite în cadrul istoricului de mai sus. Notează
lucrurile relevante pe care le-ai aflat. Caută colegi
care și-au ales același text și realizai împreună
o prezentare pe care să o susinei în faa clasei.
12 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică
02
2 Declaraia Universală a Drepturilor Omului
Drepturile omului sunt condiiile fără de care
o persoană nu poate fi tot ceea ce ar putea fi. De aceea,
ele au caracter fundamental pentru existena umană.
Totodată, ele au un caracter universal, referindu-se la
orice persoană, astfel încât respectarea lor să
preîntâmpine tragedii personale, conflicte sociale și
politice, intolerana și disciminarea etc.
Declaraia Universală a Drepturilor Omului,
documentul la care au aderat majoritatea ărilor lumii,
are însă statutul unei declaraii, respectiv Organizaia
Naiunilor Unite nu poate obliga la respectarea acesteia.
Cu toate acestea, ea are o influenă considerabilă,
putând constitui un punct de reper pentru fiecare
cetăean cu privire la modul în care este tratat, și
totodată un etalon pentru a aprecia modul în care
statele își tratează proprii cetăeni.
În cadrul celor 30 de articole, primul dintre acestea
precizând că „toate fiinele umane se nasc libere și egale
în demnitate și în drepturi”, iar ultimul subliniind că
declaraia nu poate servi ca justificare pentru atingerea
unor drepturi sau libertăi prevăzute în aceasta, sunt
consfinite mai multe categorii de drepturi: drepturi
civile (cele care asigură omului individualitatea și
originalitatea în relaiile cu societatea), drepturi politice
(posibilitatea implicării în treburile comunităilor din
care face parte), drepturi economice și sociale (cele prin
care omul își poate procura și asigura cele necesare
existenei) și drepturi culturale (cele care îi permit
omului să se manifeste în calitate de fiină creatoare și
capabilă să aprecieze realizările umane).
Activităi
1. Organizai în grupe de patru elevi, citii Declaraia
Universală a Drepturilor Omului și așezai în una
din următoarele categorii drepturile identificate:
drepturi civile, drepturi politice, drepturi
economice și sociale, respectiv drepturi culturale.
2. Declaraia Universală a Drepturilor Omului
a constituit un model pentru alte documente
asemănătoare, adoptate de diferite grupuri de
ări sau în scopul protejării anumitor categorii de
persoane. Caută un astfel de document și scrie
o scurtă prezentare a sa.
 3 O viziune... 4 Drepturi și responsabilităi
Declaraia Universală a Drepturilor Omului este unul Avem drepturi și ele trebuie să ne fie asigurate și
dintre cele mai importante documente ale epocii protejate. Dar pentru ca aceste lucruri să se întâmple,
contemporane. În încercarea de a aduce coninutul ce ar trebui să facă fiecare dintre noi? În primul rând,
acesteia cât mai aproape de fiecare om, se poate face pentru ca fiecare dintre noi să putem beneficia de
apel la diferite mijloace de expresie. O viziune aceste drepturi, trebuie să le respectăm noi înșine în
interesantă este oferită de artistul Yacine Ait Kaci, raport cu ceilali oameni. Cu alte cuvinte, drepturile
desenele sale servind realizării unei ediii ilustrate presupun responsabilităi.
a declaraiei (aceasta poate fi consultată integral pe site-ul
Organizaiei Naiunilor Unite: http://www.un.org).
DREPTUL LA RESPONSABILITATEA DE
o familie a respecta pe ceilali
membri ai familiei
protecie din a cunoaște și respecta
partea legii legile

viaă a nu pune în pericol

viaa mea sau a celorlali
protecie împo- a nu folosi violena în
triva violenei raport cu ceilali
libertate de a nu leza prin ceea ce
expresie spun drepturile celorlali
libertate de a nu pune în pericol sau
gândire leza demnitatea altora

Activităi
1. Analizează cu atenie imaginile de mai sus și
identifică în fiecare caz ce drept a fost ilustrat.
2. Alege una dintre imagini și apreciază în scris în
ce măsură artistul a reușit ceea ce și-a propus.
Lucrăm împreună!
Pornind de la modul în care articolele Declaraiei
Universale a Drepturilor Omului sunt ilustrate,
realizai o carte în care să oferii propria viziune
asupra acesteia. În acest scop, la nivelul clasei,
asumai-vă fiecare dintre voi unul sau mai multe
dintre articolele declaraiei, astfel încât să le epuizai.
Pe o foaie de hârtie A4, pe faă realizai un desen prin
care să ilustrai cât mai sugestiv și creativ articolul
ales, iar pe verso notai articolul următor. Punei
laolaltă paginile obinute, realizai paginile de început
ale cării voastre și concepei coperile. La final,
încercai să realizai un eveniment prin care să
prezentai ceea ce ai obinut altor colegi, părinilor
etc., după care plasai cartea într-un loc din școală
unde poate fi consultată.
Activităi
1. Ești de acord cu ideea că fiecare drept implică
anumite responsabilităi? De ce? Motivează
răspunsul oferit.
2. Alege alte trei drepturi din Declaraia Universală
a Drepturilor Omului și precizează responsabi-
lităile pe care crezi că le implică.
Dicionar
(a) leza = a dăuna, a păgubi, a prejudicia, a vătăma
pe cineva
viziune = mod de a vedea, de a concepe sau de
a considera lucrurile
Poi mai mult...
Cuvintele, ceea ce folosim pentru a gândi și a exprima
ceea ce simim și ceea ce cunoaștem, pot fi
asemănate, în legăturile dintre ele, cu o hartă
a realităii. Organizai în grupe constituite în funcie
de preferine (fără a depăși 5-6 elevi), inând cont de
ceea ce ai aflat și de ceea ce cunoaștei, desenai
o „hartă a drepturilor omului”. Expunei hările
realizate în sala de clasă, oferind posibilitatea
colegilor de a comenta pe marginea a ceea ai reușit.

Persoana și drepturile sale 13

 Drepturile omului în România

1 Documente legislative 2 Percepii și opinii

România, în calitatea sa de membră a Organizaiei Drepturile omului, respectarea acestora, este
Naiunilor Unite, a semnat Declaraia Universală o obligaie a tuturor. În realitate, chiar și atunci când
a Drepturilor Omului la data de 14 decembrie 1955. acestea sunt afirmate și recunoscute, drepturile
Totodată, România este parte la cele două pacte omului se dovedesc a fi puin cunoscute, iar
adoptate de către ONU cu privire la anumite categorii respectarea lor lasă uneori de dorit.
de drepturi: Pactul internaional privind drepturile civile De exemplu, două studii sociologice realizate în
și politice și Pactul internaional privind drepturile România (2015 - poate fi consultat pe platforma
economice, sociale și culturale. www.drepturicivile.ro) și Republica Moldova (2016 -
La nivel european, începând cu 1994, România poate fi consultat pe site-ul Misiunii ONU în Republica
a devenit stat parte la Convenia europeană pentru Moldova) au pus în evidenă aspecte precum cele de
apărarea drepturilor omului și libertăilor mai jos.
fundamentale și se supune jurisdiciei Curii Europene Nivelul de informare cu privire la drepturile omului
a Drepturilor Omului de la Strasbourg. De asemenea, în Republica Moldova
cadrul Uniunii Europene, România a semnat în 8,3% 41,5% 35,9% 14,2%
decembrie 2007 Tratatul de la Lisabona care conine Foarte bine informat Mai degrabă informat Nu știu/
Mai degrabă neinformat Deloc informat Nu răspund
Carta Drepturilor Fundamentale.
Documentele precizate mai sus sunt doar cele mai România
importante dintre cele care consacră drepturi ale omului, 3% 23% 57% 15%
România fiind parte în multe dintre acestea. De altfel, Foarte bine informat Destul de bine informat Nu știu/
Slab informat Deloc informat Nu răspund
Constituia proclamă că toate declaraiile, conveniile,
pactele sau tratatele asumate de ara noastră fac parte Măsura în care se respectă drepturile omului
din dreptul intern și se aplică prioritar, exceptând Republica Moldova
cazurile în care legislaia internă este mai favorabilă. 1,4% 27,2% 68,2%
În afara acestor documente internaionale și Nu se încalcă Se încalcă ocazional Nu știu/
europene, drepturile omului sunt apărate și prin Se încalcă sistematic Nu răspund
intermediul legislaiei interne, în primul rând prin România
Constituie, dar și printr-o serie de legi specifice, precum: 2% 17% 56% 22%
Ordonana nr. 137 din anul 2000 privind prevenirea și În totalitate În mare măsură Nu știu/
În mică măsură Deloc Nu răspund
sancionarea tuturor formelor de discriminare, Legea nr.
202 din anul 2002 privind egalitatea de șanse între „Este o problemă că nu întotdeauna oamenii
bărbai și femei, Legea 272 din anul 2004 privind sunt interesai să își cunoască drepturile, pentru că
protecia și promovarea drepturilor copilului etc. atunci când se ciocnesc sau nimeresc într-o situaie,
abia atunci încep a se documenta, a încerca să
Activităi îneleagă unde le-au fost încălcate drepturile sau ce ar
putea face ca să le apere, care sunt mecanismele de
1. Organizai în grupe de patru elevi, informai-vă remediere.” (un cetăean)
cu privire la unul dintre documentele amintite
mai sus. Realizai și susinei în faa clasei Activităi
o scurtă prezentare a acestui document.
2. Citește Constituia României și identifică în 1. În perechi, discutai pe marginea documentului.
aceasta drepturi care apar și în Declaraia Exprimai-vă, motivat, acordul sau dezacordul în
Universală a Drepturilor Omului. Realizează raport cu constatările aduse în discuie.
o listă cu corespondene, precizând și diferenele 2. Se poate face ceva pentru a atenua aspectele
constatate. negative constatate? Oferă un exemplu.

14 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică

 3 Cine nu respectă drepturile omului?
1. Într-un sat izolat trăiesc mai multe familii, iar
acestea au mai muli copii de școală primară. În sat
nu există școală, copiii trebuind să meargă la școala
dintr-un sat învecinat. Deoarece nu există un drum
asfaltat, microbuzul școlar ajunge în sat doar atunci
când vremea este favorabilă, așa încât copiii lipsesc
frecvent de la școală.
2. Într-un oraș există un teatru și o casă de cultură
deosebit de active, săptămânal organizându-se cel
puin câte un spectacol. Accesul în fiecare dintre
cele două clădiri se face cu ajutorul unor scări,
diferena de nivel fiind de 4 metri. Niciuna dintre
instituiile de cultură nu este prevăzută cu rampe
de acces pentru persoane cu dizabilităi, așa încât
accesul acestora la spectacole se poate realiza doar
în măsura în care primesc ajutor.
3. Într-o familie cu doi copii niciunul dintre părini nu
lucrează. Fiindcă nu se pot descurca doar cu
ajutorul social și alocaiile, copiii, uneori din proprie
iniiativă, alteori trimiși de părini, merg să
cerșească. Banii obinui le permit să cumpere de
mâncare, haine mai bune cu care să meargă la
școală și chiar câte o carte, unuia dintre copii
plăcându-i să citească.
4. Într-o localitate afectată de șomaj s-a realizat
o investiie, în fabrica deschisă găsindu-și un loc de
muncă muli dintre locuitorii care își doreau să se
angajeze. Programul de lucru este însă unul deosebit
de intens, durata acestuia depășind frecvent opt ore,
fără a se lua în calcul munca suplimentară, fiind
numeroase zilele în care angajailor nu li se oferă
niciun fel de pauză, nici măcar de masă.
Activităi
1. Organizai în patru grupe, alegei una dintre
situaiile precizate. Analizai în fiecare caz dacă
este vorba despre o încălcare sau nu
a drepturilor omului și identificai dreptul/
drepturile încălcate. Motivai opiunile voastre,
inclusiv prin apelul la coninutul diferitelor
tratate și legi cu privire la drepturile omului.
02
4 ... Și ce se poate face?
Cel mai scurt răspuns care se poate da la o astfel de
întrebare este „depinde”. Ceea ce nu înseamnă că nu
se poate face nimic, ci doar că de la un caz la altul
soluia poate fi alta.
În primul rând, dacă vorbim despre România,
garantul drepturilor omului este statul, iar acesta prin
intermediul diferitelor sale instituii. Astfel, în măsura
în care constatăm că într-o anumită situaie nu (ne)
este respectat un anumit drept, există posibilitatea
adresării instituiei competente.
Dar dacă instituia în cauză nu rezolvă problema
sau încălcarea dreptului își are sursa chiar la instituia
care ar trebui să garanteze respectarea acelui drept?
În această situaie, avem posibilitatea de a ne adresa
justiiei și chiar de a cere sprijinul diferitelor organizaii
neguvernamentale care acionează în domeniul
respectării drepturilor omului.
În unele situaii, indiferent de aciunile întreprinse
pentru a rezolva o problemă de încălcare a drepturilor
omului, aceasta nu își găsește o soluie. inând cont de
faptul că pe teritoriul ării, responsabilitatea ultimă
pentru situaiile de încălcare a drepturilor omului
revine statului, singura cale care ni se oferă este aceea
de a face apel la foruri superioare celor statale. Unul
dintre acestea este Curtea Europeană a Drepturilor
Omului, cu sediul la Strasbourg, care este garantul
respectării prevederilor Conveniei Europene
a Drepturilor Omului și a protocoalelor suplimentare
de către statele semnatare.
Desigur, acestea sunt doar câteva idei în ceea ce
privește posibilităile de a aciona pentru a soluiona
situaiile de încălcare a drepturilor omului, în unele
cazuri drumul care se cere parcurs fiind deosebit de lung
și de dificil. Un lucru este însă cert: nu putem accepta și
nu putem fi indifereni la încălcarea drepturilor omului.
Activităi
1. Reconstituii grupele organizate pentru
activitatea de la precedentul document și
identificai, acolo unde este vorba despre
încălcarea drepturilor omului, ce posibilităi ar
putea exista pentru a aciona în sensul
semnalării și rezolvării acelor probleme.
Persoana și drepturile sale 15
 02 5 Instituii și organizaii cu rol în protejarea drepturilor omului în România
Avocatul Poporului este o structură instituională creată după 1989 cu scopul de a apăra
drepturile și libertăile persoanelor fizice în raportul acestora cu autorităile administraiei
publice. În cadrul instituiei Avocatul Poporului funcionează și Avocatul Copilului, un
adjunct în a cărui sarcină se află apărarea, protecia și promovarea drepturilor copilului.
AVOCATUL POPORULUI

Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO) este un organism independent, cu

personalitate juridică, înfiinat prin lege (Legea nr. 9 din anul 1991), prima instituie
naională pentru drepturile omului creată în România după 1989, având drept scop
promovarea și protecia drepturilor și libertăilor fundamentale ale omului în ara noastră.

Consiliul Naional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) este autoritatea de stat

autonomă, sub control parlamentar, care își desfășoară activitatea în domeniul discriminării,
CONSILIUL NAIONAL PENTRU în calitate de garant al respectării și aplicării principiului nediscriminării, în conformitate cu
COMBATEREA DISCRIMINĂRII
legislaia internă în vigoare și cu documentele internaionale la care România este parte.

Asociaia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-

CH) este o organizaie neguvernamentală, nonprofit, înfiinată în 1990, care acionează
pentru protecia drepturilor omului și pentru stabilirea echilibrului atunci când acestea sunt
în pericol sau sunt încălcate.
APADOR - CH
THE HELSINKI COMMITTEE

Activităi Turneul argumentelor

1. Caută și accesează site-urile instituiilor și
organizaiilor prezentate mai sus. Identifică, în
cadrul acestora, legături sau trimiteri către alte
instituii sau organizaii al căror obiect de
activitate are de-a face cu problematica
drepturilor omului. Urmează acele trimiteri și
realizează o listă cu alte cinci instituii sau
organizaii.
Dicionar
administraie publică = activităi organizate de execu-
tare a legii prin intermediul unor instituii
sociologie = știină care se ocupă cu studiul structurii
modului de funcionare al societăii, al
relaiilor interumane în cadrul grupurilor
sociale, precum și al instituiilor din societate
Această activitate presupune ca la nivelul clasei să
constituii două mari echipe, cu excepia a trei colegi
care vor juca rolul de arbitri. Prima dintre echipe va fi
cea care va construi „argumente”. În schimb, cea de
a doua echipă va răspunde acestora prin „contra-
argumente” (argumente care se opun punctual celor
formulate de prima echipă). Rolul juriului este acela
de a evalua fiecare argument/contraargument,
admiându-l în măsura în care este un argument sau
se opune argumentului pe care îl respinge. Juriul va
decide și echipa câștigătoare, în momentul în care
o echipă se recunoaște învinsă sau nu mai poate
formula un argument/contraargument acceptabil.
Organizai trei runde, pornind de la următoarele idei:
Oamenii trebuie tratai în mod egal în orice condiii;
Au drepturi doar cei care se dovedesc demni de ele; În
România, drepturile omului se încalcă la tot pasul.

16 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică

 Proiect - Respectarea drepturilor omului în România
Sarcina
„Respectarea drepturilor omului în România” este un proiect care presupune realizarea unui portofoliu de grup.
În acest scop, va trebui să alegei unul dintre drepturile omului, iar în raport cu acesta să colectai informaii cu
privire la garantarea, promovarea și apărarea sa, exemple de situaii de încălcare a acestui drept etc.

Organizare
Organizai-vă în grupe de 4-6 elevi, fiecare grupă urmând să-și aleagă un alt drept al omului și să cerceteze
situaia sa în România. Încercai să acordai o mai mare atenie, dacă este posibil, respectării dreptului pentru care
ai optat în comunitatea în care trăii, subliniind și a cui este responsabilitatea atunci când descoperii încălcări ale
acelui drept. De asemenea, punei în evidenă, dacă este cazul, iniiativele pozitive descoperite.
Etapele efective ale realizării unui portofoliu de grup, așa cum au fost învăate în anii precedeni, sunt
următoarele:

Alegerea Documentare Stabilirea Atribuirea

1 temei
2 preliminară
3 structurii
4 sarcinilor
portofoliului

Realizarea Asamblarea Definitivarea Prezentarea

5 pieselor
6 portofoliului
7 portofoliului
8 portofoliului
portofoliului

Procedura
1. Alegei, de comun acord, unul dintre drepturile omului. În alegerea voastră, inei cont de interesele pe care le
avei, dar și de posibilităile voastre de investigare, inclusiv în viaa concretă a comunităii în care trăii.
2. Realizai o documentare cu privire la dreptul ales. Identificai în primul rând contextele în care acest drept este
afirmat și proclamat, iar după aceea, dacă este cazul, documente legislative care privesc protejarea sa,
intervenii în caz de nerespectare etc. De asemenea, descoperii, pentru România, care sunt instituiile cu
atribuii privitoare la respectarea respectivului drept.
3. Stabilii o structură a portofoliului. De exemplu, putei porni de la următoarele seciuni: Cuprins, Semnificaie și
prevederi legale, Importana respectării dreptului la ..., Situaii de încălcare a dreptului la ..., Responsabilităi și
intervenii, Exemple de bune practici și Concluzie.
4. Distribuii sarcinile în cadrul grupei și stabilii un calendar de realizare a acestora.
5. Realizai piesele portofoliului potrivit sarcinilor atribuite și asumate de fiecare membru al grupului. Consultai-vă
pe parcursul activităilor pe care le vei realiza, astfel încât piesele pe care le vei obine să fie coerente stilistic
unele cu celelalte.
6. Asamblai portofoliul și analizai-l în întregul său, încercând să vedei care seciuni se cer dezvoltate într-o mai
mare măsură, ce completări ai mai putea aduce, erori care trebuie corectate etc.
7. Definitivai portofoliul, astfel încât acesta, după momentul prezentării, să poată fi consultat de persoanele
interesate. Pregătii și exersai prezentarea portofoliului, fiind de dorit ca aceasta să se realizeze prin implicarea
tuturor membrilor echipei.
8. Prezentai portofoliul. Insistai asupra consecinelor negative care decurg din nerespectarea acelui drept al
omului și posibilităile de a aciona pentru ca astfel de situaii să-și găsească un final fericit. Solicitai întrebări
din partea auditoriului și oferii răspunsuri adecvate, astfel încât să reușii să dovedii că ai studiat în
profunzime problemele.
9. Punei la dispoziia celor interesai portofoliul.

Persoana și drepturile sale 17

 Sinteza

DREPTURI POLITICE
DREPTURI CIVILE

Drepturile omului sunt acele libertăi, imunităi și beneficii, inalienabile, stabilite în conformitate cu valorile
contemporane, pe care orice fiină umană este îndreptăită să le pretindă de la societatea în care trăiește.

DREPTURI CULTURALE
DREPTURI SOCIALE
ȘI ECONOMICE

DREPTURILE OMULUI
DEMNITATEA UMANĂ
PERSOANA
DEMNITATEA UMANĂ
DREPTURILE OMULUI
Uniunea Europeană Consiliul Europei

Declaraia Universală Convenia europeană

Organizaia Naiunilor Unite

Constituia României
a Drepturilor Omului pentru apărarea
drepturilor omului și
Ordonana nr. 137/2000
Pactul internaional libertăilor fundamentale
România

privind prevenirea și
privind drepturile
civile și politice
... sancionarea tuturor
formelor de discriminare

Pactul internaional Carta Drepturilor Legea 272/2004

privind drepturile Fundamentale privind protecia și
economice, sociale și promovarea
a Uniunii Europene
culturale drepturilor copilului
... ... ...
Consiliul Naional Alte instituii de
Curtea Europeană
pentru stat, organizaii
a Avocatul Poporului Avocatul Copilului
Combaterea neguvernamentale,
Drepturilor Omului
Discriminării justiie...

18 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică


Ce am reinut?
1. Completează în mod corect următoarele enunuri:
a. ... sunt acele condiii fără de care o persoană nu
poate fi tot ceea ce ar putea fi.
b. Cel mai important document care recunoaște și
proclamă drepturile omului este ... .
c. Legea fundamentală a României în care sunt
prevăzute drepturile cetăenilor români este ... .
d. Responsabilitatea ultimă a încălcării drepturilor
omului este a ... .
e. Demnitatea umană revine ... om, fără nicio
discriminare, prin simplul fapt că este o fiină
umană.
f. Avocatul Poporului este o instituie cu rol în
apărarea drepturilor și libertăilor de nivel ... .
Ce am îneles?
1. Analizează cu atenie imaginea de mai jos. Transcrie
în caiet și completează cerinele precizate în raport
cu această imagine.
a. Imaginea ... (prezintă/nu prezintă) o situaie de
încălcare a drepturilor omului.
b. Dreptul/drepturile încălcate sunt: ... (precizează
de fiecare dată documentul potrivit căruia este
Cetăean activ!
În cadrul acestei unităi de învăare ai reușit să
descoperi o serie de lucruri noi, pe lângă cele pe care
le-ai învăat în anii precedeni, cu privire la ceea ce este
o persoană. Totodată, după ce în clasa a V-a ai reușit să
vezi care este importana drepturilor copilului, ai pătruns
în problematica drepturilor omului. Din nefericire, după
cum ai constatat deja acest lucru, nu întotdeauna
drepturile omului și ale copilului sunt respectate. Iar
acest lucru se întâmplă adesea lângă noi, trecând însă
nebăgat în seamă sau apreciind că lucrurile nu pot sta
Evaluare
2. Precizează enunurile corecte:
a. Declaraia Universală a Drepturilor Omului a fost
adoptată de Consiliul Europei.
b. Curtea Europeană a Drepturilor Omului este
constituită la nivelul ONU.
c. Declaraia Universală a Drepturilor Omului
cuprinde categorii diferite de drepturi ale omului.
d. Dreptul la muncă și la libera alegere a muncii,
precizat la art. 23 din Declaraia Universală
a Drepturilor Omului, este un drept economic.
e. Constituia României nu face referire, în cuprinsul
său, la garantarea dreptului la educaie.
f. Unele drepturi ale omului nu presupun
responsabilităi din partea beneficiarilor.
încălcat un drept, articolul la care este prevăzut
acel drept și dreptul încălcat; consultă și citează
cel puin două documente dintre cele care
recunosc și proclamă drepturile omului).
c. Responsabilitatea pentru încălcarea acestui drept
revine ... (în cazul în care apreciezi că este vorba
despre mai multe drepturi, precizează a cui este
responsabilitatea pentru fiecare drept în parte;
nu uita că responsabilitatea ultimă este
întotdeauna a statului, prin instituiile sale).
d. O soluie posibilă pentru rezolvarea acestei
situaii este intervenia ... (încearcă să gândești
o astfel de soluie cât mai detaliat, pornind de la
cine ar putea sesiza pe cei îndreptăii să
intervină, cine ar trebui să intervină sau cine ar
putea să intervină).
e. În măsura în care m-aș întâlni cu o astfel de
situaie, eu ... (precizează ce ai putea face tu dacă
ai avea cunoștină de o astfel de situaie și,
motivat, dacă te-ai implica sau nu).
altfel. Dar a fi un cetăean activ înseamnă a fi un cetăean
implicat în ceea ce se întâmplă în primul rând în preajma
ta. Astfel, pentru moment, îi propunem ca timp de
o săptămână, zi de zi, să privești mai atent în jurul tău și
să dai atenie situaiilor în care apreciezi că sunt încălcate
drepturile omului. Notează la finalul fiecărei zile, în
propriul caiet, aceste situaii, încercând să le descrii cât
mai detaliat (chiar dacă în multe cazuri nu vei avea date
precise). La finalul săptămânii, în scris, formulează
o concluzie cu privire la cele constatate.
Persoana și drepturile sale 19
 Forme de guvernământ
2 și regimuri politice
Declaraia Universală
a Drepturilor Omului
Constituia României

Privite din exterior, statele lumii se aseamănă între ele: au un anumit teritoriu determinat de granie, sunt
guvernate de legi, cetăenii plătesc taxe și impozite, au armată, poliie etc. Privite din interior, constatăm că nu
este același lucru dacă trăim într-un stat sau în altul. Încă din Antichitate au existat state mici și state mari, state
care au avut conducători buni și state care au fost conduse de către dictatori, state care au controlat activitatea
cetăenilor sub toate aspectele sale și state care și-au lăsat cetăenii să aleagă liber modul în care doresc să
trăiască. Viaa cetăenilor este influenată de cei care exercită puterea în stat, dar și de mijloacele utilizate în
exercitarea acesteia, de unde și distincia între diferite forme de guvernământ sau de regimuri politice.

Cuprins Competene specifice

2.1. Forme de guvernământ 1.1. Utilizarea corectă a termenilor specifici educaiei
2.2. Regimuri politice pentru cetăenie democratică.
2.3. Statul de drept 1.3. Argumentarea în favoarea respectării valorilor,
principiilor, normelor și practicilor specifice unei
Proiect - Democraia și statul de drept în ara mea
societăi democratice și statului de drept.
Sinteza
2.3. Rezolvarea, în perechi/echipă, a unor sarcini de lucru
Ce am reinut? • Ce am îneles? • Cetăean activ! referitoare la viaa într-o societate democratică.

Republici prezideniale Monarhii parlamentare constituionale

Republici semiprezideniale Monarhii constituionale în care monarhul exercită puterea
Republici parlamentare cu președenie executivă Monarhii absolute Dictaturi militare
Republici parlamentare State cu partid unic State în tranziie/fără guvernare

Forme de guvernământ (2018)

1 Organizarea și funcionarea statelor poate îmbrăca numeroase forme, după cum încearcă să ilustreze și harta propusă. (Sursa:
Wikimedia Commons)

20 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică

 0-1,99 2-2,99 3-3,99 4-4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8.99 9-10

Regimuri autoritare Regimuri hibride Democraii slabe Democraii puternice

Regimuri politice (2017)

2 Harta prezintă indicele de democraie pornind de la cinci categorii de factori: alegeri libere și corecte, libertăi civile, funcionarea
guvernului, participare politică și cultură politică. (Sursa: The Economist Intelligence Unit)

Democraie vs. totalitarism

3 Statul de drept este acela în care puterea guvernamentală este limitată pentru a proteja cetăeanul de exercitarea arbitrară a puterii,
altfel spus exercitarea puterii este constrânsă de legi adoptate în mod democratic.

Activităi

1. Care apreciezi că sunt principalele forme de guvernământ? Oferă câte un exemplu de stat pentru fiecare dintre
aceste forme. (Documentul 1)
2. Care sunt elementele ce definesc indicele de democraie? Ar mai trebui adăugat vreun factor? Justifică alegerea
făcută! (Documentul 2)
3. Care apreciezi că sunt principalele avantaje ale democraiei. Dar dezavantaje? (Documentul 3)

Forme de guvernământ și regimuri politice 21

 Forme de guvernământ
02 1 Cine exercită puterea suverană în stat?
A pune problema formei de guvernământ
înseamnă a oferi un răspuns la următoarea întrebare:
„Cine exercită puterea suverană în stat?”
Un răspuns la fel de simplu, preponderent istoric,
va preciza că puterea suverană poate fi exercitată de
o persoană, de un grup de persoane sau de popor. În
consecină, din acest punct de vedere, statele se pot
clasifica în monocraii, oligarhii sau democraii.
Monocraiile au existat mai ales în Antichitate și în
Evul Mediu, dar ele și-au făcut simită prezena și în
perioada contemporană, în toate acele cazuri în care la
conducerea statului au ajuns persoane care și-au
manifestat puterea ca dictatori: Hitler (Germania),
Stalin (URSS), Mussolini (Italia), Franco (Spania) etc.
Oligarhiile, cele în care puterea este deinută de
o minoritate (de exemplu, Republica Romană în
Antichitate, Republica Veneiană în Evul Mediu etc.),
desemnată în funcie de anumite criterii prestabilite,
nu mai sunt prezente în perioada contemporană,
termenul dobândind treptat și alte semnificaii.
Democraiile sunt forma de guvernământ în care cel
mai important rol în exercitarea puterii suverane
aparine poporului. Prima formă de democraie a fost
cea experimentată în Antichitate de orașul-stat Atena.
Democraia ateniană a fost o democraie directă, în care
toi cetăenii puteau participa la discutarea problemelor
cetăii, iar deciziile erau luate prin votul majorităii.
Astăzi, inând cont de numărul cetăenilor și de
imposibilitatea unei democraii directe, democraiile
sunt reprezentative (puterea este exercitată prin
intermediul reprezentanilor aleși și nu în mod direct,
prin participarea tuturor cetăenilor).
Activităi
1. Construiește o definiie pentru expresia „putere
suverană în stat”. Compară propria definiie cu
cea oferită de dicionare. Vezi care sunt
asemănările și care sunt diferenele. Reconstru-
iește propria definiie potrivit celor constatate.
2. Organizai în perechi, realizai o comparaie între
monocraii și democraii, identificând două
asemănări și două deosebiri.
22 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică
02
2 Monarhie sau republică?
O întrebare care se poate ridica cu privire la
problema formei de guvernământ se leagă de modul în
care puterea suverană este atribuită, o distincie
uzuală fiind aceea între monarhie și republică.
În timp ce în cazul monarhiei conducerea statului,
cel mai adesea pe durata vieii conducătorului, este
atribuită ereditar sau se desemnează prin proceduri
specifice, în cazul republicii conducerea statului, pe
o durată limitată, este aleasă prin votul cetăenilor.
MONARHIE
REPUBLICĂ
Dar o astfel de distincie nu precizează modul în
care puterea este exercitată.
Considerând mai întâi monarhia, trebuie precizat
faptul că atunci când întreaga putere aparine
monarhului, avem de a face cu o monarhie absolută, iar
atunci când monarhul conduce pe baza unei constituii,
puterea fiind exercitată și de alte instituii ale statului
(parlament, guvern, instane judecătorești etc.), avem de
a face cu o monarhie constituională.
În schimb, într-o republică în fruntea statului se
află un președinte, ales pentru o perioadă determinată
de timp, fie prin vot universal, fie de către parlament.
Dacă președintele este ales de către popor, atunci
republica este prezidenială (Argentina, SUA etc.), iar
dacă președintele este ales de către parlament, atunci
republica este parlamentară (Austria, Germania, Italia,
Ungaria etc.). În situaia în care se combină aspecte ale
acestora, republica este semiprezidenială (România,
de exemplu).
Activităi
1. Într-un regim politic democratic, forma de
guvernământ poate să fie republică sau
monarhie? Argumentează răspunsul dat!
2. Compară republica cu monarhia, identificând
câte trei asemănări și trei deosebiri.
 3 Tehnocraia
Termenul provine din limba greacă (cuvintele
tekhne, îndemânare, și kratos, putere), prima sa
utilizare în domeniul politic fiind atribuită unui inginer
american în anul 1919. Conform dicionarelor,
tehnocraia este un sistem de guvernare în care cei
care decid sunt tehnicienii, în special oamenii de știină
și experii în diverse domenii, iar nu oamenii politici,
cei aleși prin vot de alegători.
Desigur, orice putere politică, inând cont mai ales de
complexitatea lumii contemporane, se bazează într-un
fel sau altul pe tehnocrai, specialiști care oferă soluii
pentru probleme specifice, asumate după aceea de
politicieni. Mai mult, actul de guvernare se realizează
prin intermediul unor specialiști, angajai ai diferitelor
instituii, care pun în practică deciziile politice. Dar,
spre diferenă de această situaie întâlnită în oricare
stat, cei care promovează tehnocraia apreciază că
există posibilitatea renunării totale la politică, astfel
încât deciziile care in de funcionarea statului să fie
luate în mod direct de tehnocrai, de specialiști
provenii din elita fiecărui domeniu de activitate.
Activităi
1. inând cont de clasificarea formelor de
guvernământ precizată în cadrul Documentului
1, apreciază argumentat cu care dintre acele
forme se aseamănă tehnocraia sau căreia dintre
forme o poi asimila.
2. În perechi, arătai care ar putea fi rolul
cetăenilor într-o astfel de formă de guvernare.
Joc de rol
Organizai-vă în grupe de 4-6 elevi. Alegei, fiecare
grupă, una dintre formele de guvernare. Realizai,
potrivit alegerii voastre, o scenetă prin care să
ilustrai cât mai sugestiv raporturile dintre cetăeni
și stat, dintre cetăeni și cei care dein puterea în
forma de guvernare aleasă.
4 Anarhia
Termenul de „anarhie” desemnează o societate
fără guvernare, sensul cel mai comun, determinat de
situaiile acelor state în care nu mai există o guvernare,
iar instituiile nu mai funcionează, fiind acela de
dezordine socială și de absenă a legilor (a aplicării
acestora), primând dreptul celui mai puternic.
Totodată însă, acest termen desemnează și o teorie
politică. Astfel, anarhiștii împărtășesc convingerea fermă
că „toi conducătorii sunt în ultimă instană opresivi, iar
ca atare trebuie îndepărtai”. Nu este o negare a ordinii,
ci o negare a legilor ca sursă a ordinii, acestea fiind
făcute de anumii oameni pentru toi ceilali oameni.
Oamenii, într-o astfel de viziune, pot trăi împreună doar
în baza propriei libertăi, așa încât aceștia, dacă vor fi
consecveni înclinaiei lor spre „ajutor reciproc”, își vor
menine deplina egalitate în calitate de fiine umane.
Diogene din Sinop - pictură de Jean-Léon Gérôme, expusă la
Walters Art Museum, SUA
Diogene din Sinop (412 î.Hr. - 322 î.Hr.) este apreciat ca unul
dintre primii promotori ai anarhismului, propovăduind
o existenă la limita supravieuirii și dispre faă de
conveniile și principiile societăii.
Activităi
1. Apreciază, argumentat, dacă anarhia poate
reprezenta sau nu o formă de guvernământ.
2. Pornind de la societatea în care trăiești, gândește
o listă de minim cinci aspecte care vor fi cu totul
altfel într-o stare de anarhie. Notează în dreptul
fiecărui aspect „+” dacă apreciezi că ar fi vorba
despre o modificare pozitivă și „‒” în cazul celor
negative. Realizai, eliminând repetiiile, o listă
comună la nivelul clasei.
Dicionar
dictator = conducător de stat care dispune de puteri
nelimitate
Forme de guvernământ și regimuri politice 23
 Regimuri politice

02 1 Regimuri politice
02
2 Regimurile politice: caracteristici
Dacă puterea reprezintă capacitatea de a controla
sau de a conduce ceva sau pe cineva, autoritatea
reprezintă puterea îmbinată cu dreptul de a o folosi.
După cum am văzut, omenirea a cunoscut mai multe
forme de guvernământ, în cadrul lor puterea și
autoritatea cunoscând diferite modalităi de realizare,
acestea cunoscute sub numele de regimuri politice.
Regimul politic reprezintă ansamblul instituiilor,
metodelor și mijloacelor prin care se realizează
puterea. Principalele regimuri politice cunoscute astăzi
sunt: regimul politic totalitar, regimul politic autoritar
și regimul politic democratic.
Regimul politic totalitar este acela în care puterea
politică în stat este deinută de un singur partid politic,
iar acesta controlează toate domeniile societăii.
Ordinea în statele totalitare este bazată pe utilizarea
forei, a terorii, dar și a dezinformării, prin intermediul
organelor represive ale statului (armată, poliie,
securitate). Într-un regim politic totalitar raportul
cetăean-stat presupune o subordonarea totală
a cetăeanului faă de stat, o mare parte din drepturile și
libertăile fundamentale ale oamenilor fiind încălcate.
Regimul politic autoritar are trăsături comune cu
regimul politic totalitar și se deosebește de acesta prin
aceea că oferă cetăenilor săi anumite libertăi
economice și politice. Astfel, rolul societăii civile nu
este anihilat total, iar cetăenii au anumite drepturi și
libertăi, însă acestea sunt mult limitate.
Regimul politic democratic se caracterizează prin
separarea puterilor în stat, alegeri libere, pluralism
politic, respectarea drepturilor și libertăilor oamenilor,
prin domnia majorităii, dar și prin protecia
minorităilor. Toate acestea înseamnă că într-un astfel
de regim politic statul se subordonează intereselor
cetăenilor, iar aceștia dovedesc loialitate faă de stat.

Activităi
1. Analizai, în perechi, cele trei imagini de mai sus
și apreciai în cazul fiecăreia dintre ele ce tip de
regim politic încearcă să sugereze: democraie,
autoritarism sau totalitarism. Argumentai în
câte o propoziie alegerea voastră.
Activităi
1. Realizează, prin intermediul unui tabel cu trei
coloane în care să pui în paralel caracteristicile
descoperite, o analiză a regimurilor politice
prezentate. Completează tabelul și cu alte lucruri
pe care le cunoști despre acestea.

24 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică

 3 Totalitarism vs. democraie
vcvvv
TOTALITARISM
Activităi
1. În grupe de patru elevi, analizai seturile de iconuri
de mai sus și stabilii o listă de caracteristici pentru
fiecare tip de regim politic. Încercai să identificai
o caracteristică pentru fiecare icon prezent.
2. Pornind de la activitatea precedentă, concepei alte
trei iconuri caracteristice pentru fiecare dintre cele
două tipuri de regimuri politice.
Dezbatere deschisă
După cum cunoaștei, una dintre marile ameninări
cu care se confruntă lumea în care trăim este
terorismul. Lupta împotriva terorismului se dovedește
dificilă, așa încât în unele state democratice au fost
date puteri sporite instituiilor implicate în lupta
împotriva acestuia, ceea ce semnifică simultan
o restrângere a drepturilor democratice ale cetăenilor.
Astfel, în acest sens, unii cetăeni apreciază că în lupta
împotriva terorismului este nevoie și legitim să se
restrângă unele drepturi (de exemplu, restrângerea
dreptului la liberă circulaie, cenzurarea libertăii de
exprimare etc.), în timp ce ali cetăeni apreciază că
într-o democraie nimic nu poate justifica un astfel de
lucru. Organizai-vă, la nivelul clasei, în două mari
echipe, în funcie de adeziunea pentru una sau
pentru cealaltă dintre poziii. Formulai argumente
pentru susinerea propriei poziii, răspunzând
totodată argumentelor formulate de echipa adversă.
La final, formulai o concluzie comună.
DEMOCRAIE
VOT
3. Recitește definiia dată autoritarismului în
Documentul 2 și încearcă să afli informaii
suplimentare. Pornind de la cele aflate, desenează
o casetă precum cele de sus și încearcă să imaginezi
cât mai multe iconuri pentru caracteristici ale
autoritarismului. Afișai în clasă seturile de iconuri
obinute.
Dicionar
cenzură = a opri diseminarea anumitor informaii
către public (apare și în democraii, dar aici
scopul este securitatea statului, în timp ce în
regimurile totalitare are un scop represiv și
privește tot ceea ce nu este agreat de către
stat)
represiune = reprimarea prin violenă a aciunilor de
opoziie, a revoltelor, a demonstraiilor
stat = putere care organizează și reglementează viaa
unei comunităi; putere ce este valabilă pe un
anumit teritoriu, între graniele unei ări
Poi mai mult...
Crezi că o democraie se poate transforma într-un
regim totalitar? Ce anume din felul de a fi al
oamenilor poate pune în pericol democraia?
Răspunde argumentat, dar și prin intermediul unor
exemple, în scris, la aceste întrebări.
Forme de guvernământ și regimuri politice 25
 Statul de drept

02 1 Statul de drept
Statul de drept, într-o formulare cât mai succintă, este statul în care se asigură domnia legii. Aceasta înseamnă că toi
cetăenii acelui stat, indiferent de poziia lor socială, de averea lor sau de puterea cu care au fost investii respectă legea,
astfel încât se preîntâmpină abuzul de putere.
Statul de drept pune în aplicare sistemul de legi ce a fost adoptat de către reprezentanii aleși de către cetăeni și
controlat de către instituii juridice independente. Legile sunt cele care reglementează aciunile noastre, de la aciunile
simple la cele complexe, promovând modele de comportament care să asigure traiul în societate. Statul, prin instituiile
sale, adoptă și aplică legile, veghind și la respectarea acestora, dar totodată acesta, în raporturile sale cu cetăenii, se
subordonează doar regulilor, legilor care determină care sunt drepturile acestora.
Prin urmare, într-un stat de drept toi cetăenii sunt egali în
faa legii. Orice cetăean poate astfel să-și revendice drepturile în
faa autorităilor și chiar împotriva acestora. De altfel, într-un stat
de drept autorităile nu pot aciona dacă nu dein competenele
necesare pentru acest lucru. Ele nu pot să-și atribuie singure
competena într-un anumit domeniu, ci aceasta trebuie prevăzută
de constituie și de legi. Singura care îngrădește libertatea
cetăenilor este legea. Iar o astfel de lege nu poate fi adoptată
decât de reprezentanii cetăenilor, prin proceduri precizate la
rândul lor în cadrul constituiei și a unor legi.
Pentru ca legea să prevaleze în raport cu orice putere arbitrară
și în primul rând în raport cu puterea autorităilor și pentru ca să se
asigure egalitatea tuturor cetăenilor în faa legii este nevoie ca
justiia să fie autonomă. Cu alte cuvinte, cel care face legile trebuie
să fie diferit de cel care le aplică și de cel care urmărește
corectitudinea aplicării și respectării legilor.
Ne-am putea întreba atunci cine ocupă locul central într-un stat
de drept. Răspunsul este foarte simplu: omul. Oricare om. Scopul
însuși al statului de drept este persoana fiecăruia dintre cetăenii săi,
astfel încât acestora să le fie garantate drepturile pe care le au în
calitate de fiine umane și astfel viaa lor să fie una cât mai fericită.
Dar care ar fi datoria oricăruia dintre noi faă de toate acestea?
Răspunsul este unul evident și în acest caz: o atitudine pozitivă faă
de legi și susinerea acestora.

Activităi
1. Citește documentul și identifică cele trei principii
fundamentale ale unui stat de drept. Compară
rezultatul demersului propriu cu cel al
colegei/colegului de bancă și analizai diferenele
constatate, astfel încât, în cele din urmă, să reducei
numărul principiilor la trei. Repetai această
activitate în grupe tot mai mari, până la nivelul
clasei. Notai în caiete principiile puse în evidenă.
2. Organizai în perechi, construii în baza informaiilor
obinute, o definiie a „statului de drept”. Notai
definiia proprie pe o foaie de hârtie și facei schimb
cu o altă pereche. După caz, completai sau
corectai definiia colegilor, după care restituii-o în
schimbul celei proprii.
3. Crezi că reprezentarea justiiei, cea care are puterea
de a face dreptate într-un stat, sub forma unei femei
legate la ochi are relevană pentru un stat de drept?
De ce?

26 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică

 2 Cine, ce respectă?
Statul de drept presupune democraia. Asta este
clar. Dacă ne uităm însă la statele democratice, vom
vedea că în unele dintre acestea este mai bine, în
altele, dimpotrivă oamenii nu trăiesc la fel de bine și
sunt nemulumii. Asta înseamnă că avem democraii
bune și democraii rele? Și, în cele din urmă, cum
ajungem să trăim într-o democraie?
În primul rând, este clar că democraia nu poate fi
impusă. După aceea, ea are nevoie de un cadru legal
pentru a funciona, de o constituie și de acorduri. Sunt
suficiente?
Evident, nu. Democraia nu înseamnă ideea că pot
face ce vreau, că ceilali și în primul rând statul, prin
instituiile sale, are obligaii faă de mine, în timp ce mie
nu-mi revin astfel de obligaii. Democraia se bazează pe
ideea că regulile și legile sunt făcute prin procese
participative, transparente pentru toi. Desigur, aceste
reguli și legi pot fi schimbate, dar, dacă a fost respectată
constituia și celelalte reguli în adoptarea lor, atunci ele
trebuie la rândul lor respectate.
Cu alte cuvinte, democraia înseamnă că oamenii
fac legile prin care ei înșiși vor să trăiască, iar după
aceea acestea sunt singurele care decid ce este bine și
ce este rău pentru toi acei oameni.
Activităi
1. Reformulează definiia „statului de drept”
construită anterior în conformitate cu ceea ce
apreciezi că ai aflat nou prin acest document.
2. Apreciezi că există democraii bune și democraii
rele? De ce?
Pro sau contra?
Organizai în grupe de patru elevi, formulai câte un
argument pro sau contra pentru fiecare dintre
următoarele afirmaii:
1. Oamenii nu trebuie să considere că viaa în
conformitate cu legile (…) este o formă de sclavie;
căci ea reprezintă scăparea lor. (Aristotel)
2. Legi injuste există: să ne mulumim cu ele sau să
încercăm să le îmbunătăim? Să ne supunem lor
până reușim să o facem ori să le nesocotim
deodată? (Henry David Threau)
3. Nimeni să nu fie constrâns să facă lucrurile pe
care legea nu-l obligă și să nu le facă pe cele pe
care legea i le îngăduie. (Montesquieu)
Citii argumentele formulate în plenul clasei. Prin
vot, alegei argumentul care apreciai că susine sau
dimpotrivă, combate cel mai bine fiecare dintre
afirmaii.
02
3 Aproape perfect?
Fiindcă ești o persoană căreia îi place să citească și
să se informeze, ai aflat că undeva în lume există,
poate cam izolată, o ară unde oamenii trăiesc cum nu
se poate mai bine, așa încât ai decis să te mui acolo.
Desigur, odată ajuns acolo va trebui să-i găsești
propriul loc. Afli astfel că acel stat este condus de un
rege, foarte înelept, care ia toate deciziile care trebuie
luate cu privire modul în care lucrurile trebuie să se
întâmple în ara sa.
Iar deciziile luate par a fi foarte bune: nimeni, de
exemplu, nu suferă de foame, fiecare cetăean primind
tot ceea ce are nevoie. Ceea ce este excelent, cu atât
mai mult cu cât toată lumea primește o locuină
gratuit, în funcie de mărimea familiei, iar aceasta este
mobilată în funcie de gusturile membrilor săi. Chiar și
îngrijirea medicală este deosebită, fiecărui bolnav
asigurându-i-se întreaga asistenă necesară. La fel se
întâmplă cu transportul în comun, cu hainele, cu
cările, cu școala și chiar cu distraciile.
Cum au ajuns să trăiască așa bine? Greu să obii un
răspuns la această întrebare. Tot ceea ce știu cetăenii
statului respectiv este că întotdeauna au avut un rege
care a decis cum să se întâmple lucrurile în ara lor, ce
este cel mai bine pentru ei. Chiar din primii ani de
viaă, fiecare copil este, de exemplu, testat, investigat
potenialul său și trimis la școlile care să-l pregătească
potrivit cu acesta și nevoile societăii. La final, după
anii de școală și de pregătire, orice tânăr primește un
loc de muncă pe care îl va păstra întreaga sa viaă.
Nici măcar bani nu folosesc și chiar nu prea știu la
ce se referă. Până la urmă la ce le-ar folosi dacă
primesc tot ceea ce au nevoie, dacă nu trebuie să
cumpere nimic și nu râvnesc la ceea ce nu le este
necesar?
Curios fiind, întrebi dacă nimeni niciodată nu are
cumva o altă părere despre cum trebuie să se întâmple
lucrurile, despre modul în care sunt luate deciziile
importante. Afli că aceia sunt foarte rari și nu-și găsesc
locul în societate, dar ei sunt internai în sanatorii și
îngrijii foarte bine.
Activităi
1. Ce fel de formă de guvernământ apreciezi că
avem în ara prezentată în document? Dar ce
regim politic? Precizează motivele care stau la
baza răspunsurilor tale.
2. Organizai-vă în grupe de patru elevi și analizai
dacă în această ară se poate vorbi sau nu
despre un „stat de drept”. Argumentai decizia la
care ai ajuns și prezentai concluziile voastre în
plenul clasei.
Forme de guvernământ și regimuri politice 27
 02 4 Toate drepturile rezervate
„Doamna Harris, tutorele meu, încă vorbea.
– O să te obișnuiești cu repartizarea bugetului, Speth, a ciripit ea, dar a ezitat
puin la numele meu, de parcă n-ar fi fost suficient de bun pentru a ieși din
gura ei.
Numele meu era ieftin și urât. Speth. Îl uram. Suna de parcă ar fi scuipat
cineva. Părinii mei îl aleseseră dintr-o listă redusă cu nume de fete. (...)
Fiecare cuvânt e Marcă Înregistrată , Restricionată® sau sub incidena Drepturilor de Autor©. Companiile și oamenii
TM

care dein aceste drepturi le permit celorlali oameni să le folosească, dar odată ce împlinești cinșpe ani, trebuie să
plătești. (...) Tot ce aveam era plictisitor, gri și dintr-un grupaj limitat de haine aparinând domeniului public, pe care
TM
doamna Harris ne lăsase să le printăm la UnderGap .
La 6:36 p.m. urma să vină rândul meu; aveam să plătesc pentru fiecare cuvânt pe care îl rosteam pentru tot restul
vieii. Am crezut, ce prostie, că urma să fie mișto. (...)
Mi-aș fi dorit să nu am un Custode. Mi-aș fi dorit ca părinii mei să fie aici, dar când
eram mică, familia noastră a fost dată în judecată pentru o descărcare ilegală de muzică pe
care o comisese o stră-stră-mătușă de undeva. Datoram Asociaiei de Drepturi Muzicale din
America® peste șase milioane de dolari în daune. Serviciul Datorii i-a luat pe părinii mei și
i-a relocat undeva în Carolina, să polenizeze culturi cu un picurător de ochi și o perie până
când datoriile noastre erau plătite. (...)
Chiar așteptasem cu nerăbdare petrecerea – să-mi văd toi prietenii, să văd ce aduseseră
Plasatorii de Produse și care urma să fie Marca mea. În sfârșit aveam să fiu un membru activ
al societăii. (...)
Saretha [sora eroinei romanului – n.n.] a ridicat plicul și l-a deschis, având grijă să nu-i cadă nicio hârtie din el. Scria
așa: (...) Folosirea neautorizată a înfăișării unei persoane constituie o violare a Legii Internaionale a Drepturilor de Autor,
Seciunea 17A și a restriciilor federale care nu permit folosirea înfăișării unei persoane fără permisiune. Începând din
acest moment, vi se comunică interdicia de a folosi înfăișarea clientei noastre, domnișoara Carol Amanda Harving (...).
La început n-am îneles. Cum folosise Saretha o înfăișare neautorizată? Da,
Saretha și Carol Amanda Harving [unul dintre personajele cării, o actriă
cunoscută – n.n.] semănau, dar Saretha nu avea ce face în legătură cu asta.”
(Gregory Scott Katsoulis, Toate drepturile rezervate, Grupul Editorial Art, 2018)

Activităi
1. Citește cu atenie fragmentele de mai sus, extrase
dintr-un roman distopic, cu referire la o societate în
care totul este reglementat din punct de vedere
legal. Încălcarea legii este sancionată aproape
întotdeauna, oricare persoană fiind conectată în
permanenă la reea. inând cont de faptul că legile
sunt valabile pentru oricare cetăean și nimeni nu
poate scăpa de sub incidena lor, apreciază dacă
statul în cauză poate fi caracterizat sau nu ca un stat
de drept. Identifică trei motive care să susină
părerea la care ai ajuns și notează-le în caiet.
2. În clasă, împării tabla în două, și notai în stânga
„DA, este un stat de drept”, iar în dreapta, „NU, nu
este un stat de drept”. Alegei fiecare dintre voi
motivul care explică cel mai bine propria poziie și
notai-l pe un post-it, după care lipii-l în seciunea
corespunzătoare. Care poziie a acumulat cele mai
multe susineri? De ce?
3. În societatea din roman se încalcă vreunul dintre
drepturile fundamentale ale omului? Care anume și
cum ai putea să-i aperi acest drept (eroina a ales
tăcerea)?

Dicionar
constituie = lege fundamentală a unui stat, învestită cu
o foră juridică superioară celorlalte legi, prin care
sunt fixate modalităile de încredinare și de
exercitare a puterii, drepturile și îndatoririle
cetăenilor, constituirea și funcionarea organelor
centrale și locale de stat, raporturile dintre ele sau
raporturile acestora cu cetăenii etc.
distopie = termen construit prin opoziie cu utopie, prin
care se desemnează de asemenea o lume
imaginară, dar negativă

28 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică

 Proiect - Democraia și statul de drept în ara mea
Sarcina
Proiectul propus pentru această unitate de învăare, intitulat „Democraia și statul de drept în ara mea”, vă
oferă prilejul de a realiza o analiză a ării în care trăii prin prisma a ceea ce caracterizează o democraie și un stat
de drept, urmând ca în funcie de ceea ce descoperii „să dai o notă” României.

Organizare
Organizai-vă, la nivelul clasei, în funcie și de mărimea acesteia, în maxim trei grupe de elevi. Fiecare grupă va
avea de realizat aceeași sarcină, la final urmând să comparai rezultatele și să discutai asupra asemănărilor și
diferenelor existente.
Înainte de a demara realizarea proiectului, trecei în revistă etapele realizării unui proiect, așa cum le-ai învăat în
anii precedeni. Folosii ca suport prezentarea sintetică de mai jos (aceasta are un caracter general, trebuind adaptată
sarcinii primite; de exemplu, în raport cu sarcina precizată mai sus, primele două etape sunt deja parcurse).

Identificarea Selectarea Analiza Elaborarea

1 problemelor/
2 problemei/
3 problemei/
4 soluiei
temelor temei temei și
culegerea
informaiilor

Dezvoltarea Realizarea Elaborarea Prezentarea

5 1... unui plan de
6 1... activităilor/
7 portofoliului
8 portofoliului
2... aciune și 2... a materialelor proiectului
3... 3...
atribuirea
sarcinilor

Procedura
1. Recapitulai informaiile dobândite în ceea ce privește caracteristicile unei democraii și ale unui stat de drept și
analizai dacă avei nevoie de informaii suplimentare.
2. Realizai o listă cu caracteristicile în funcie de care se poate aprecia că regimul politic dintr-un stat este
democratic (minim 5 caracteristici, maxim 10 caracteristici). Punei la punct o astfel de listă și pentru a aprecia
dacă un stat funcionează în calitate de stat de drept (minim 5 caracteristici, maxim 10 caracteristici).
3. Pe o scală de la 1 la 10, evaluai, argumentat, fiecare dintre caracteristicile listate pentru România, atât în ceea
ce privește democraia, cât și în ceea ce privește statul de drept.
4. Elaborai un chestionar prin care să sondai modul în care ali oameni apreciază democraia și statul de drept în
România (folosii, la fiecare întrebare, aceeași scală de notare).
5. Aplicai chestionarul încercând să aflai opinia unor persoane cât mai diverse, după care totalizai rezultatele și
calculai o medie a notei obinute pentru fiecare caracteristică.
6. Punei în paralel propriile note cu cele rezultate în urma aplicării chestionarului și discutai asupra diferenelor
constatate, identificând cauzele care au putut conduce la acestea.
7. Realizai portofoliul de prezentare a activităilor derulate în cadrul proiectului, a materialelor realizate, precum
și a concluziilor la care ai ajuns.

8. Prezentai în plenul clasei portofoliul realizat și răspundei întrebărilor care vă vor fi puse.

9. Dacă echipele de proiect au fost mai multe, discutai asupra rezultatelor obinute, punând în evidenă
asemănările, dar mai ales diferenele constatate. Dezbatei motivele care au determinat apariia unor diferene.

Forme de guvernământ și regimuri politice 29

 Sinteza
FORME DE GUVERNĂMÂNT

Toate puterile statului sunt Toate puterile statului sunt

concentrate în mâinile unei Puterea în stat este exercitată de deinute de un număr restrâns
singure persoane. către popor, direct sau prin de persoane.
reprezentani.

REPUBLICĂ MONARHIE
PARLAMENTARĂ ... supremaia legii CONSTITUIONALĂ
SEM

MO SOLU
Ă

RE EZIDE
DE CĂ
IAL

IPR

AB
PU

NA TĂ
EZI BLI
N

... egalitatea în faa legii

BLI NIA
PR EPU

RH
CĂ LĂ

IE
R

... autonomia justiiei

STATUL DE DREPT
REPREZENTANI Statul este garantul REPREZENTANI
libertăilor și
drepturilor individuale,
CETĂENI subordonându-se CETĂENI
Constituiei și legilor.
REPUBLICA MONARHIA

Statul se subordonează
Statul limitează libertăile cetăenilor.
Cetăenii sunt subordonai
cetăenilor, fără a și-i subordona
statului în totalitate.
în totalitate.
REGIMURI POLITICE
30 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică

Ce am reinut?
1. Apreciază, inând cont de cunoștinele dobândite,
cu „adevărat” sau „fals” fiecare dintre enunurile
următoare:
a. Totalitarismul este o formă de guvernământ.
b. Într-un regim politic autoritar statul se
subordonează intereselor cetăenilor.
c. Toate puterile statului sunt concentrate în mâinile
unei singure persoane (președintele) în republici.
d. Egalitatea în faa legii este unul dintre principiile
fundamentale ale statului în oligarhii.
e. Statul de drept este statul în care se asigură
domnia legii.
f. Astăzi, democraiile există sub forma
democraiilor reprezentative.
Ce am îneles?
1. Analizează cu atenie imaginile de mai jos și precizează, în fiecare caz, despre ce formă de guvernământ sau regim
politic crezi că este vorba. Motivează pe scurt opiunea făcută.
2. Scrie un cvintet despre democraie, cu următoarea
structură:
• Primul vers: cuvântul prin care precizezi subiectul
(de obicei, un substantiv);
• Al doilea vers: două cuvinte care descriu
subiectul (de obicei, adjective);
• Al treilea vers: trei cuvinte care exprimă aciuni
Cetăean activ!
În cadrul acestei seciuni a paginii de evaluare de la
fiecare unitate de învăare îi propunem diferite activităi
pe care să le realizezi singur(ă) sau împreună cu colegii tăi
cu scopul de a te dovedi, după cum spune și titlul, un
cetăean activ. Altfel spus, deși mai sunt câiva ani până
când vei împlini vârsta începând cu care îi vei putea
exercita toate drepturile în calitate de cetăean, poi
arăta că te interesează ceea ce se întâmplă în propria
comunitate și în ara care trăiești, și chiar mai mult, te
poi implica în rezolvarea anumitor probleme.
Evaluare
2. Reprezintă principii fundamentale ale statului de
drept:
a. existena legilor;
b. discriminarea pozitivă în faa legii;
c. autonomia justiiei;
d. supremaia legilor;
e. absena oricărei discriminări în faa legii;
f. realizarea justiiei în funcie de interesele
cetăenilor.
3. Scrie un scurt eseu (aproximativ o jumătate de
pagină de caiet) prin care să tratezi următoarea
idee: viaa ta într-o societate în care nu ar exista
niciun fel de legi.
(de obicei, verbe la modul gerunziu);
• Al patrulea vers: o propoziie, formată din patru
cuvinte, care exprimă o idee, o definiie sau
sentimente legate de subiectul ales;
• Al cincilea vers este format dintr-un cuvânt prin
care se exprimă esena subiectului.
Citii în plenul clasei poeziile scrise.
După cum ai putut afla în cadrul acestei unităi de
învăare, existena unui stat de drept presupune trei
principii fundamentale, dar și susinerea legilor de către
cetăeni. Cel mai simplu, este vorba despre respectarea
legilor de către fiecare dintre noi, indiferent de poziia pe
care o avem sau de contextul în care ne aflăm.
Împreună cu ali trei colegi, organizai o echipă și
elaborai un afiș sau un poster pentru a arăta faptul că
existena unui stat de drept depinde nu doar de stat și
de instituiile sale, ci de fiecare dintre noi.
Forme de guvernământ și regimuri politice 31
 3 Constituia României
Constituia României

Statele lumii, cu regimuri politice democratice sau nedemocratice, funcionează, de regulă, pe baza unei
constituii. Termenul de constituie, utilizat cu sensul de lege, nu este unul apărut recent, ci el este cunoscut încă
din Antichitate (de exemplu, constituia ateniană cuprindea ansamblul legilor pe baza cărora se guverna orașul-
stat Atena). Mai târziu, în epoca modernă, începând cu secolul al XVIII-lea, termenul de constituie dobândește
sensul de lege fundamentală, cea pe baza căreia se elaborează sistemul politic și juridic al unei ări, toate legile și
actele normative trebuind să fie în concordană, în acord cu prevederile constituiei.

Cuprins Competene specifice

3.1. Istoria regimului constituional în România
3.2. Valori și principii constituionale
3.3. Constituia României
Proiect - Constituia pentru colegii mei...
Sinteza
Ce am reinut? • Ce am îneles? • Cetăean activ!
1.1. Utilizarea corectă a termenilor specifici educaiei
pentru cetăenie democratică.
2.1. Elaborarea, în echipă, a unui proiect dedicat
problemelor comunităii educaionale/locale.
3.1. Manifestarea disponibilităii pentru participare civică
și pentru exercitarea calităii de cetăean.

Constituia Constituia Constituia Constituia

din 1 iulie 1866 din 29 martie 1923 din 27 februarie 1938 din 13 aprilie 1948
•
Carol I devine domn
•
Adoptată după realizarea
•
Adoptată după instaurarea
•
Adoptată după instaurarea
al Principatelor Unite Marii Uniri dictaturii regale regimului comunist
Române a lui Carol al II-lea în România

Constituia Constituia Constituia Constituia

29 octombrie 2003 din 8 decembrie 1991 din 21 august 1965 din 24 septembrie 1952
•
Revizuirea Constituiei
•
Revenirea României
•
Proclamarea
•
Se afirmă statul „democrat-
din 1991 în perspectiva la un regim democratic Republicii Socialiste popular” fundamentat pe
aderării la Uniunea Europeană România dictatura proletariatului
Constituiile României
1 România, începând cu 1866, anul în care se poate aprecia că începe istoria constituionalismului în ara noastră, a avut, după cum se
poate observa, numeroase constituii.

32 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică

 Partidele parlamentare
în urma alegerilor din 2016

Principii constituionale
2 Principiile constituionale sunt cele care inspiră prevederile constituionale, reprezentând totodată fundamentul celorlalte norme
juridice care reglementează viaa socială.

Constituia României
3 Principalele elemente ale identităii României și românilor, cele prin care ara noastră este totodată recunoscută între celelalte ări,
sunt precizate în Constituie.

Activităi

1. Cum apreciezi numărul constituiilor pe care le-a avut România de-a lungul timpului? Motivează poziia ta.
(Documentul 1)
2. Analizează coninutul documentului și aprecizează care sunt principiile constituionale ilustrate. (Documentul 2)
3. Identifică elementele identităii României prezente în cadrul Documentului 3, precum și semnificaia zilei de
8 Decembrie.

Constituia României 33
 Istoria regimului constituional în România

02 1 „Constituie”
Termenul de constituie, după cum ai aflat deja, nu este recent. Chiar se poate aprecia că adoptarea unei legi
fundamentale care să reglementeze viaa socială a devenit un fapt comun în ceea ce privește organizarea statelor.
Desigur, în pofida a ceea ce s-ar crede la o primă vedere, existena unei constituii nu asigură automat existena unui
regim democratic. Statele cu regimuri politice nedemocratice au și acestea constituii, încercând să ofere legitimitate
chiar acelor regimuri sau, atunci când sunt prevăzute drepturi și libertăi fundamentale ale cetăenilor, acestea în realitate
nu sunt respectate.
Constituia, investită cu o putere superioară tuturor celorlalte legi dintr-un stat, precizează modalităile de încredinare și
de exercitare a puterii, constituirea și funcionarea organelor centrale și locale de stat, raporturile dintre ele sau raporturile
acestora cu cetăenii, precum și drepturile, libertăile și îndatoririle acestora din urmă.
Constituiile, cel mai adesea, sunt elaborate de către puterea constituantă, care poate fi Parlamentul sau o adunare
special constituită în acest scop (numită, de la caz la caz, Adunare Constituantă, Congres, Convenie etc.) și pot fi nescrise
(numite și cutumiare - Marea Britanie, Israel, Noua Zeelandă, Canada etc.) sau scrise (SUA, România, Germania etc.).
Prima constituie scrisă din lume a fost Constituia SUA, adoptată în anul 1787, în urma Războiului de Independenă
al celor 13 colonii britanice din America de Nord. În Europa, prima constituie scrisă este apreciată a fi cea a Franei,
promulgată în 18 septembrie 1791, în timpul Revoluiei franceze, deși ali istorici apreciază că această onoare revine
constituiei adoptate de Polonia în 3 mai 1791.
Prima constituie românească, adoptată în 1866, a fost elaborată în spiritul acestor idei, modelul său recunoscut fiind
Constituia Belgiei din 1831.
„Noi, poporul american, în vederea „(...) Art. VI. Legea este o expresie
formării unei uniuni mai perfecte, stabilirii a voinei generale. Toi cetăenii au dreptul
justiiei, asigurării liniștei interioare, de a participa personal sau prin
asigurării apărării comune, dezvoltării reprezentanii lor la formarea sa. (...). Toi
bunăstării generale și asigurării cetăenii, fiind egali în ochii legii (...)
binefacerilor libertăii pentru noi și urmașii Art. XVI. Orice societate care nu asigură
noștri, decretăm și proclamăm această garania drepturilor și nu statornicește
Constituie (...) [Amendamentul IX] separarea puterilor este lipsită de
Enumerarea anumitor drepturi în constituie. (...)” (Declaraia Drepturilor
Constituţie nu va fi interpretată ca negare Omului și Cetăeanului - pe care
sau restrângere a altor drepturi păstrate constituiile franceze o apreciază ca parte
de către popor.” (Constituia SUA) integrantă din corpul lor)
„Art. 5. Românii se bucură de libertatea conștiinei, de libertatea învăământului, de libertatea presei, de libertatea
întrunirilor. (...) Art. 10. Nu există în Stat nicio deosebire de clasă. Toi Românii sunt egali înaintea legii (...) Art. 31. Toate
puterile statului emană de la naiune care nu le poate exercita decât numai prin delegare și după principiile și regulile
prevăzute în Constituia de faă. Art. 32. Puterea legislativă se exercită colectiv de către Domn și reprezentarea naională.
(...) Art. 35. Puterea executivă este încredinată Domnului, care o exercită în mod regulat prin Constituie. Art. 36. Puterea
judecătorească se exercită de Curi și Tribunale. (Constituia din 1866)

Activităi
1. Se poate susţine că puterea pe care o afirmă și de la
care se revendică fiecare dintre textele citate mai sus
este poporul? De ce?
2. În perechi, analizai textele citate și precizai care sunt
punctele comune care pot fi puse în evidenă.
Confruntai după aceea rezultatele la care ai ajuns în
grupe de patru elevi. Prezentai în faa clasei
concluziile finale.

34 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică

 2 Constituiile perioadei interbelice
În 29 martie 1923, la finalul Primului Război Mondial
și realizarea Marii Uniri, prin publicarea în Monitorul
Oficial, România adoptă o nouă Constituie, multe dintre
articolele acesteia provenind din Constituia adoptată în
1866. Apreciată ca o constituie progresistă, ea
perfeciona sistemul de control al respectării drepturilor
cetăenești și al regimului politic, având un pronunat
caracter democratic, cel care a stat la baza dezvoltării
României în perioada interbelică.
Constituia din anul 1938 a fost elaborată după ce
Carol al II-lea a instaurat regimul monarhiei autoritare
și chiar dacă erau meninute prevederi privind
suveranitatea poporului și drepturi garantate, în
realitate se privilegia puterea regală.
Constituia din 1923 va fi parial repusă în vigoare
prin decret regal la 31 august 1944 și până la căderea
monarhiei din 30 decembrie 1947, când ca urmare
a abdicării forate a regelui Mihai, s-a proclamat
Republica Populară Română.
„Art. 33. Toate puterile Statului emană de la
naiune (...)” (Constituia din 1923)
„Art. 29. Toate puterile Statului emană de la
Naiunea Română. (...) Art. 30. Regele este Capul
Statului.” (Constituia din 1938)
Activităi
1. Prin ce anume se poate aprecia că în 1938 se pro-
duce o modificare a regimului politic din România?
2. În perechi, căutai (pot fi găsite, de exemplu, pe
site-ul Camerei Deputailor) și citii textul celor
două constituii și identificai alte trei diferene.
Dicionar
legitimare = dobândire, recunoaștere a unui
caracter legitim
suveranitate = calitatea de a fi suveran, de a dispune
liber de soarta sa
3 Constituiile regimului comunist
Instaurarea regimului comunist va conduce la
elaborarea unei noi Constituii, adoptată în aprilie
1948, aceasta fiind menită să legitimeze noul regim. În
textul acesteia erau prevăzute drepturi și libertăi
cetăenești, se proclama egalitatea în faa legii, dreptul
de a alege era acordat tuturor cetăenilor peste 18 ani,
cu excepia „persoanelor interzise”. Totodată,
„mijloacele de producie aparin statului (...) sau
organizaiilor cooperatiste sau particulare”.
La doar câiva ani distană, în 1952, se adoptă o altă
Constituie, în care se menionează noile forme de
proprietate, sistemul planificat al economiei și se subli-
niază rolul conducător al Partidului Muncitoresc Român.
Proclamarea în 1965 a Republicii Socialiste
România conduce la un nou text constituional, în care
se afirmă fora politică conducătoare a Partidului
Comunist Român, sunt eliminate restriciile în
exercitarea drepturilor politice și sunt proclamate
o serie de alte drepturi, dar acestea „nu pot fi folosite
în scopuri potrivnice orânduirii socialiste”.
„Art. 2. Baza puterii populare în Republica Populară
Română este aliana clasei muncitoare cu ărănimea
muncitoare, în care rolul conducător aparine clasei
muncitoare. (...) Art. 81. Oamenilor muncii, (...) fără
deosebire de naionalitate sau rasă le este asigurată
deplina egalitate de drepturi (...)” (Constituia din 1952)
„Art. 2. Întreaga putere în Republica Socialistă
România aparine poporului, liber și stăpân pe soarta
sa. Puterea poporului se întemeiază pe aliana
muncitorească-ărănească. În strânsă unire, clasa
muncitoare - clasa conducătoare în societate (...)
Art. 17. (...) Statul garantează egalitatea în drepturi
a cetăenilor. (...)” (Constituia din 1965)
Activităi
1. Care apreciezi că este cea mai importantă modi-
ficare între constituiile care preced instaurarea
regimului comunist și cele din timpul acestuia?
Motivează opinia ta prin raportare la texte.
Constituia României 35
 Valori și principii constituionale

1 Valori constituionale 2 Valorile constituionale în Constituia României

Indiscutabil, libertatea este temeiul oricărei structuri „ART. 1
democratice și esena dreptului. I. Kant afirma astfel că Statul român
„dreptul este totalitatea condiiilor conform cărora (...)
liberul arbitru al unui om se poate uni cu liberul arbitru (3) România este stat de drept, democratic și social,
al altui om, conform unei legi universale a libertăii”. în care demnitatea omului, drepturile și libertăile
Aceasta înseamnă că nu omul este pentru lege, ci legea cetăenilor, libera dezvoltare a personalităii umane,
este pentru om și nu pentru a-l constrânge, ci dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori
dimpotrivă, pentru a-i garanta libertatea. supreme, în spiritul tradiiilor democratice ale poporului
Dintr-o astfel de perspectivă, se poate aprecia că român și idealurilor Revoluiei din decembrie 1989, și
libertatea umană, ca modalitate de afirmare sunt garantate. (...)” (Constituia din 2003)
a demnităii umane, este cea care inspiră ideea care
a dat naștere constituiilor. Proclamarea și apărarea
acesteia este cea care permite, de altfel, să se respingă
caracterul democratic pe care l-au pretins și îl pretind
și regimurile dictatoriale, subordonând de fapt
libertatea umană anumitor scopuri particulare.
Tot ca modalităi ale demnităii umane se afirmă și
celelalte drepturi ale omului, ceea ce înseamnă că cea
mai importantă valoare a oricărei constituii este
demnitatea umană. Uneori aceasta este afirmată în
textele constituionale în mod explicit, alteori doar
implicit, prin drepturile pe care acestea le garantează,
drepturile afirmate și recunoscute cetăenilor
constituindu-se, de asemenea, în valori constituionale. Imagini din timpul Revoluiei din decembrie 1989,
În plus, demnitatea și drepturile sunt recunoscute alături de coperta ediiei românești
tuturor cetăenilor, fără discriminare, egalitatea a National Geographic dedicată acesteia
dovedindu-se de asemenea o valoare majoră. (în prim planul copertei se poate observa tricolorul cu
stema tăiată, devenit simbol al revoluiei)
te
n ita
m P
De Activităi
Egali

lur
ali
sm
tate

1. Care sunt valorile Constituiei României? De ce

acestea sunt proclamate ca „valori supreme”?
e
ptat

Libertate 2. Organizai în perechi, dezbatei și formulai două

Dre

motive pentru care apreciai că în textul

Constituiei s-a făcut referire la „idealurile
Revoluiei din decembrie 1989”. Care credei că
Activităi erau acele idealuri?

1. Se poate aprecia că recunoașterea doar a unora Dicionar

dintre valori și negarea sau condiionarea altora,
le pune sub semnul îndoielii, de fapt, pe toate? În liber arbitru = capacitatea omului de a aciona
grupe de patru elevi discutai și formulai un numai după voina sa, independent de orice
răspuns argumentat. altă influenă

36 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică

 3 Principii constituionale
„ART. 1
Statul român
(1) Romania este stat naional, suveran și independent, unitar și indivizibil. Atributele statului
(2) Forma de guvernământ a statului român este republica. (...) Forma de guvernământ
(4) Statul se organizează potrivit principiului separaiei și echilibrului puterilor – Separaia puterilor în stat
legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democraiei constituionale. Regimul politic
(5) În România, respectarea Constituiei, a supremaiei sale și a legilor este obligatorie. Supremaia legii
ART. 2
Suveranitatea
(1) Suveranitatea naională aparine poporului român, care o exercită prin organele sale Suveranitatea poporului
reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum.
ART. 8
Pluralismul și partidele politice
(1) Pluralismul în societatea românească este o condiie și o garanie a democraiei Pluralismul politic
constituionale.
ART. 15
Universalitatea
(1) Cetăenii beneficiază de drepturile și de libertăile consacrate prin Constituie și prin Universalitatea drepturilor
alte legi și au obligaiile prevăzute de acestea. (...)
ART. 16
Egalitatea în drepturi
(1) Cetăenii sunt egali în faa legii și a autorităilor publice, fără privilegii și fără Egalitatea în drepturi
discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege. (...) Principii
ART. 20
Tratatele internaionale privind drepturile omului constituionale
(1) Dispoziiile constituionale privind drepturile și libertăile cetăenilor vor fi
interpretate și aplicate în concordană cu Declaraia Universală a Drepturilor Omului, cu
pactele și cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacă există neconcordane între pactele și tratatele privitoare la drepturile
fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate
reglementările internaionale, cu excepia cazului în care Constituia sau legile interne
conin dispoziii mai favorabile.” (Constituia din 1991, revizuită în 2003)

Activităi
1. Scrie un text prin care să arăi că principiile
constituionale precizate în cadrul Constituiei
României fac din statul nostru un stat de drept
potrivit celor învăate în cadrul unităii de învăare
„Forme de guvernământ și regimuri politice”.
2. După cum poi citi în cadrul articolului 2,
suveranitatea aparine poporului român, care
o exercită în anumite modalităi. Din ce cauză crezi
că aceasta se exercită astfel?
3. Recitește fragmentul din Constituia SUA citat în
cadrul leciei precedente și articolul 8 al Constituiei
României. Poi observa o diferenă? Care? Apreciezi
că este relevantă? De ce?
4. În perechi, decidei argumentat cu care dintre
principiile constituionale credei că se corelează
coninutul articolului 20.

Lucrăm împreună!
Organizai-vă în grupe de 4-6 elevi pentru a realiza
o paralelă cu privire la constituiile României. În acest
scop, alături de Constituia din 1991 alegei una din
constituiile României de până în 1989 (fiecare grupă de
elevi va alege o altă constituie). Urmărind principiile
constituionale, precizai modul în care acestea au fost
exprimate, după caz, în cele două texte constituionale.
Pornind de la cele descoperite, realizai un poster în
care să evideniai aceste aspecte. Afișai posterul
obinut în sala de clasă.

Constituia României 37
 Constituia României

1 Structura Constituiei României

TITLUL I - Principii generale
Cuprinde articolele 1-14, în cadrul cărora se precizează valori și principii constituionale, elementele constitutive ale
statului, relaiile cu alte state și simbolurile naionale.

TITLUL II - Drepturile, libertăile și îndatoririle fundamentale

Este organizat în patru capitole. Capitolul 1 (articolele 15-21), intitulat „Dispoziii comune”, consacră și detaliază anumite
principii constituionale. Capitolul 2 (articolele 22-53), „Drepturile și libertăile fundamentale”, detaliază drepturile și
libertăile de care beneficiază cetăenii, concretizând valorile și principiile constituionale. Capitolul 3 (articolele 54-57),
„Îndatoririle fundamentale”, subliniază cele patru îndatoriri apreciate ca fundamentale pentru cetăenii români. Capitolul 4
(articolele 58-60) afirmă instituia Avocatului Poporului, însărcinată cu apărarea drepturilor și libertăilor persoanelor fizice.

TITLUL III - Autorităile publice

Este organizat în șase capitole. Capitolul 1 (articolele 61-79), intitulat „Parlamentul”, detaliază funcionarea Parlamentului
în calitate de organ reprezentativ suprem al poporului român. Capitolul 2 (articolele 80-101), intitulat „Președintele”, afirmă
calitatea de reprezentant al statului român a acestuia și totodată garant al independenei naionale, al unităii și al integrităii
teritoriale a ării. Capitolul 3 (articolele 102-110), intitulat „Guvernul”, precizează calitatea de putere executivă a Guvernului,
având ca sarcină realizarea politicii interne și externe a ării. Capitolul 4 (articolele 111-115) detaliază „Raporturile
Parlamentului cu Guvernul”. Capitolul 5 (articolele 116-123), intitulat „Administraia publică”, precizează instituiile prin care
se realizează administraia publică, precum și principalele atribuii ale acestora. Capitolul 6 (articolele 124-134), intitulat
„Autoritatea judecătorească”, introduce cea de a treia putere în stat, subliniind înfăptuirea justiiei în numele legii, în mod
unic, imparial și egal pentru toi.
TITLUL IV - Economia și finanele publice
Cuprinde articolele 135-141, în cadrul cărora se Un exemplar din
afirmă caracterul economiei românești (economie de prima ediie
piaă), se precizează regimul proprietăii etc. a Constituiei
României
TITLUL V - Curtea Constituională adoptată în 1991
Cuprinde articolele 142-147 și are ca obiect
consacrarea Curii Constituionale în calitate de garant
al supremaiei Constituiei în România.

TITLUL VI - Integrarea euroatlantică Activităi

Cuprinde două articole relative la integrarea
României în Uniunea Europeană și în Tratatul
Atlanticului de Nord.
TITLUL VII - Revizuirea Constituiei
Cuprinde trei articole, precizând condiiile în care
Constituia României poate fi revizuită.
TITLUL VIII - Dispoziii finale și tranzitorii
Cuprinde o serie de precizări care reglementează
unele aspecte legate de intrarea în vigoare a Constituiei.
1. Prin intermediul unei discuii la nivelul clasei,
realizai un chestionar prin care să sondai măsura
în care sunt cunoscute prevederile Constituiei.
Încercai, prin întrebările puse, să evaluai și
măsura în care apreciază fiecare dintre cei
intervievai că ar cunoaște prevederile
constituionale. Aplicai chestionarul și prezentai
concluziile în plenul clasei.
2. Scrie un text de aproximativ o pagină cu titlul
„Eu și Constituia”.

38 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică

 2 Drepturi și libertăi fundamentale
Titlul II al Constituiei României consacră, subliniind
caracterul universal al acestora, o serie de drepturi și
libertăi apreciate ca fundamentale pentru calitatea de
cetăean. Exercitarea concretă a acestor drepturi este
garantată, în mod egal pentru fiecare cetăean, fără
niciun fel de discriminare. Constituia oferă astfel
oricărui cetăean posibilitatea, după capacităile și după
eforturile personale, o aceeași șansă în a se bucura de
ele. Totodată, orice persoană, în apărarea acestora, se
poate adresa justiiei, tot aceasta fiind instana în faa
căreia își poate apăra interesele legitime.
Drepturile personale prevăzute de Constituia
României în cadrul Capitolului 2 al Titlului II sunt:
• dreptul la viaă și la integritate fizică și psihică;
• dreptul la libertate;
• dreptul la apărare;
• dreptul la liberă circulaie;
• dreptul la viaă intimă, familială și privată;
• dreptul la inviolabilitatea domiciliului;
• dreptul la secretul corespondenei;
• dreptul la libertatea conștiinei;
• dreptul la libertate de exprimare;
• dreptul la informaie;
• dreptul la învăătură;
• dreptul de acces la cultură;
• dreptul la ocrotirea sănătăii;
• dreptul la mediu sănătos;
• dreptul de vot;
• dreptul de a fi ales;
• dreptul de a fi ales în Parlamentul European;
• dreptul de libertate a întrunirilor;
• dreptul de asociere;
• dreptul la muncă și la protecia socială a muncii;
• interzicerea muncii forate;
• dreptul la grevă;
• drepul la proprietate privată;
• dreptul la libertate economică;
• dreptul la moștenire;
• dreptul la un nivel de trai decent;
• dreptul la familie;
• dreptul la protecie specială pentru copii și tineri;
• dreptul la protecie specială pentru persoanele cu
handicap;
• dreptul de petiionare;
• dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.
Activităi
1. Citește cu atenie lista drepturilor fundamentale
prevăzute de Constituie. Apreciezi că ar fi
necesară prezena și a altor drepturi? Care și din
ce motive?
02
3 Îndatoriri fundamentale
După cum s-a putut vedea, Constituia României
precizează în cadrul Titlului II și o serie de îndatoriri
fundamentale care revin fiecărui cetăean român.
Precum în cazul drepturilor, fără a uita de faptul că
orice drept corelează cu o anumită responsabilitate,
îndatoririle precizate nu sunt singurele pe care un
cetăean român trebuie să le respecte, dar cele patru
care prin includerea în Constituie au dobândit un
caracter constituional, au fost apreciate ca eseniale
pentru posibilitatea exercitării drepturilor și
libertăilor.
Îndatoririle fundamentale ale oricărui cetăean
român sunt:
• fidelitatea faă de ară;
• apărarea ării;
• obligativitatea contribuiilor financiare;
• exercitarea cu bună-credină a drepturilor și
a libertăilor.
Atacul de la Smârdan, Nicolae Grigorescu
(1885, pictură aflată la Muzeul Naional de Istorie al României,
București)
Activităi
1. În perechi, citii articolul din Constituie în cadrul
căruia este precizată „fidelitatea faă de ară” ca
îndatorire fundamentală, după care formulai
o definiie a acesteia.
2. Organizai-vă în patru grupe și alegei una dintre
îndatoririle precizate. Dezbatei și identificai
posibile motive care au determinat formularea
acestor responsabilităi în calitate de îndatoriri
fundamentale.
Poi mai mult...
Compară drepturile și libertăile prevăzute de
Constituia României cu cele pe care le poi regăsi în
Declaraia Universală a Drepturilor Omului și
precizează în scris diferenele identificate.
Constituia României 39
 4 Economia și finanele publice
Economia României, așa cum se precizează în
articolul 135 al Constituiei, este o economie de piaă,
care se bazează pe liberă iniiativă și concurenă.
O economie de piaă, spre diferenă de o economie în
care statul planifică totul, așa cum am avut și în România
în timpul regimului comunist, este o economie în care
statul, prin instituiile sale, intervine cât mai puin în
activitatea economică, principala sa datorie fiind aceea
de a crea cadrul legal în care firmele să acioneze.
De altfel, a afirma ca drept fundamental libertatea
înseamnă a o recunoaște și în domeniul economic.
Desigur, statul, pentru a putea funciona și
a asigura drepturile și libertăile prevăzute în primul
rând de Constituie, are nevoie de bani. În economiile
de piaă fiind dominantă proprietatea privată, iar nu
cea de stat (publică), aceasta înseamnă că singura
modalitate prin care statul poate să obină resursele
necesare este prin intermediul taxelor și impozitelor.
Sumele colectate prin acestea se regăsesc în bugetul
public naional ca venituri, fiind cheltuite în funcie de
nevoi. Pentru a evita o cheltuire nechibzuită sau ilegală
a acestor bani, Constituia a instituit și o instană de
control, și anume Curtea de Conturi.
De asemenea, în cadrul Titlului IV al Constituiei,
este precizată și moneda naională, leul, și subdiviziunea
acestuia, banul, fiind estimată și posibilitatea trecerii în
viitor la moneda Uniunii Europene, euro.
Activităi
1. Informează-te și încearcă să afli mai multe despre
cum era organizată economia românească în
timpul regimului comunist. Identifică trei
diferene între modul în care se realizau lucrurile
atunci și modul în care se realizează în prezent.
Dicionar
inamovibil = care nu poate fi destituit, revocat sau
înlocuit (dintr-o funcie)
liberă iniiativă = este libertatea agenilor economici de
a aciona pentru realizarea propriilor interese,
40 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică
5 Curtea Constituională. Revizuirea Constituiei
O constituie se deosebește de orice altă lege prin
faptul că ea reglementează relaiile sociale
fundamentale pentru existena și funcionarea unui
stat, orice altă lege, într-un fel sau altul, avându-și
izvorul în prevederile acesteia. Pentru a garanta
„supremaia Constituiei”, prin Titlul V, Constituia
României instituie autoritatea Curii Constituionale,
constituită din nouă judecători, independeni și
inamovibili pe durata unui mandat de 9 ani. Aceștia au
ca atribuii în primul rând să se pronune asupra
constituionalităii legilor, a tratatelor și a altor
acorduri internaionale, veghează la respectarea
procedurii pentru alegerea Președintelui României,
verifică îndeplinirea condiiilor pentru exercitarea
iniiativei legislative de către cetăeni etc.
În timp, în funcie de evoluia societăii, poate fi
nevoie ca anumite moduri de a reglementa relaiile
sociale fundamentale dintr-un stat să fie modificate,
fapt care este posibil prin procedura de revizuire
a Constituiei. Aceasta poate fi iniiată, între anumite
limite, de Președintele României la propunerea
Guvernului, de cel puin o pătrime din numărul
deputailor sau al senatorilor, precum și de cel puin
500.000 de cetăeni cu drept de vot.
Activităi
1. Constituia României precizează posibilitatea
revizuirii textului său în anumite condiii. Cum
apreciezi o astfel de posibilitate inând cont de
faptul că unele constituii nu se pot revizui, ci
doar completa (de exemplu, Constituia SUA nu
a cunoscut nicio modificare din momentul
adoptării sale, dar a fost completată prin 27 de
amendamente).
așa cum consideră fiecare că este mai bine
supremaie = (a deine supremaia) a fi mai presus de
toate, de orice altceva; superioritate susinută
de putere și autoritate
 Proiect - Constituia pentru colegii mei...
Sarcina
După cum vă este ușor să intuii, cunoașterea de care dispun copiii și tinerii în ceea ce privește Constituia
României nu este una deosebită. De aceea, vă propunem un proiect prin care să încercai să o aducei mai aproape
de aceștia, respectiv realizarea unei benzi desenate cu titlul „Constituia pentru colegii mei...”.

Organizare
Constituii grupe de 4-6 elevi. Încercai în constituirea grupelor să avei în vedere faptul că realizarea unei benzi
desenate presupune diferite competene: cineva trebuie să fie un bun desenator, altcineva trebuie să creeze
replicile astfel încât acestea să fie relevante și atractive, cineva trebuie să „vadă” povestea de ansamblu, să
imagineze „scenariul”, altcineva trebuie să creeze scenele efective etc. Desigur, tot ceea ce va presupune realizarea
benzii desenate va fi o muncă de echipă, dar este bine ca fiecare tip de sarcină să fie coordonată de cel care
apreciai că se pricepe cel mai bine la acel gen de lucruri. Succint, etapele proiectului, sunt următoarele:

Constituirea Documentare Stabilirea Conceperea

1 echipei de
2 preliminară
3 scenariului
4 fiecărei scene
proiect benzii și a replicilor
desenate

Realizarea „Testarea” Definitivarea Prezentarea

5 fiecărei scene
6 benzii
7 proiectului și
8 proiectului
a benzii desenate pregătirea
desenate prezentării

Procedura
1. După constituirea echipei de proiect, discutai în detaliu asupra lucrurilor pe care fiecare dintre membri
apreciază că le poate face cel mai bine.
2. Recapitulai informaiile cunoscute cu privire la Constituia României și încercai să vă lămurii, în echipă, asupra
aspectelor care vă sunt încă neclare.
3. Concepei fiecare dintre voi un posibil scenariu al benzii desenate, inând cont de faptul că nu vei putea epuiza
coninutul Constituiei doar prin intermediul unei benzi desenate, iar după aceea că povestea trebuie să fie
simultan atractivă și relevantă.
4. Discutai asupra scenariilor imaginate și alegei dintre acestea pe cel pe care îl apreciai cel mai adecvat.
Completai-l cu sugestii și idei venite dinspre celelalte scenarii.
5. Definitivai scenariul benzii desenate și stabilii scenele care vor face parte din acesta, astfel încât „povestea” să
fie una coerentă și atractivă.
6. Distribuii sarcinile și imaginai fiecare scenă în parte, atât în ceea ce privește forma grafică, cât și în ceea ce
privește replicile care vor fi prezente.
7. Discutai coninuturile imaginate pentru banda desenată și stabilii scenele pe care le vei realiza, ordinea
acestora etc.
8. Realizai fiecare scenă în parte, având grijă, în măsura în care desenele vor fi realizate de mai multe persoane,
să existe o anumită uniformitate de stil a acestora.
9. Asamblai scenele obinute sub forma benzii desenate și încercai să o multiplicai în câteva exemplare.
Identificai câteva persoane care apreciază benzile desenate și solicitai-le părerea critică în raport cu ceea ce ai
realizat.
10. În funcie de opiniile obinute, definitivai banda desenată și căutai cea mai bună modalitate prin care ai putea să
o aducei la cunoștina altor persoane, în primul rând colegii voștri sau persoane de aceeași vârstă cu voi.
11. Prezentai proiectul derulat și rezultatul acestuia în plenul clasei sau într-un eveniment dedicat.

Constituia României 41
 Sinteza

VALORI CONSTITUIONALE PRINCIPII CONSTITUIONALE

• demnitatea omului; • forma de guvernământ republicană;
• drepturile și libertăile cetăenilor; • regimul politic al democraiei constituionale;
• libera dezvoltare a personalităii umane; • separaia puterilor în stat;
• dreptatea; n a l, suveran și independe • suveranitatea poporului;
aio nt, u
• pluralismul politic stat n nita
r și • supremaia legii;
... este ind
i a ivi • pluralismul politic;
m an zib • universalitatea
Ro TITLUL VII TITLUL I il.
Revizuirea Dispoziii generale drepturilor;
Constituiei • egalitatea
valori și principii în drepturi
iniiativa revizuirii, constituionale, ...
condiiile revizuirii, elementele statului,
limitele revizuirii simboluri
... naionale ...

TITLUL VI TITLUL II
Drepturile,
Integrarea
libertăile și
euroatlantică adoptată în 1991 îndatoririle fundamentale

integrarea în Uniunea drepturi, libertăi,

Europeană, NATO ...
CONSTITUIA îndatoriri fundamentale,
Avocatul Poporului...

ROMÂNIEI
TITLUL V revizuită în 2003 TITLUL III
Curtea Constituională Autorităile publice

Parlamentul, Președintele,
supremaia Constituiei, Guvernul, Administraia
Curtea TITLUL IV
Economia și publică, Autoritatea
Constituională ... judecătorească
finanele publice
• dreptul la ...
viaă și la economia de piaă,
integritate regimul proprietăii,
fizică și psihică; bugetul de stat,
• dreptul la libertate; Curtea de Conturi ...
• dreptul la apărare; • fidelitatea faă de ară;
• dreptul la liberă circulaie; • apărarea ării;
• dreptul la libertatea conștiinei; • obligaia contribuiilor financiare;
• dreptul la viaă intimă, familială și privată; • exercitarea cu bună-credină a drepturilor
• dreptul la libertate de exprimare; și a libertăilor
... ...
DREPTURI ȘI LIBERTĂI CONSTITUIONALE ÎNDATORIRI CONSTITUIONALE

42 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică


Ce am reinut?
1. Difereniază în mod corect între principiile constituionale, drepturile și libertăile fundamentale și îndatoririle
fundamentale enumerate mai jos, așa cum acestea apar în Constituia României, asociind fiecare literă cu cifra
corespunzătoare din coloana centrală.
a. supremaia legii;
b. libertatea conștiinei;
c. accesul la cultură;
d. separaia puterilor în stat;
e. exercitarea cu bună-credină
a drepturilor și a libertăilor;
f. egalitatea în drepturi;
g. interzicerea muncii forate;
h. apărarea ării;
i. inviolabilitatea domiciliului;
Evaluare
1. j. dreptul de a fi ales;
Principii constituionale k. libertatea de exprimare;
l. obligativitatea contribuiilor
financiare;
2.
m. caracterul universal al drepturilor;
Drepturi și libertăi
n. integritate fizică și psihică;
fundamentale
o. fidelitatea faă de ară;
p. pluralismul politic;
3.
r. nivel de trai decent;
Îndatoriri fundamentale
s. suveranitatea poporului.

Ce am îneles?
1. Articolul 1, alineatul (1) al Constituiei României 2. În articolul 1, alineatul (3) al Constituiei României
precizează că „Romania este stat naional, suveran și se precizează că România este un stat social.
independent, unitar și indivizibil”. În grupe de patru Organizai în perechi, identificai trei exemple din
elevi, studiai precedentele constituii și identificai ara noastră care ilustrează această caracteristică.
care au fost atributele statului român de-a lungul
timpului. Oferii câte o explicaie fiecăreia dintre
diferenele constatate.

Cetăean activ!

La finalul precedentei unităi de învăare, ca un pas
înainte pentru a deveni un cetăean activ, ai încercat să
vezi în ce măsură sunt respectate drepturile omului în
jurul tău. Totodată, după cum ai putut observa în cadrul
aceste unităi de învăare, Constituia României
precizează o serie lungă de drepturi și libertăi de care
trebuie să beneficieze fiecare cetăean român. Una dintre
condiii pentru a putea să ne bucurăm de acestea este ca
fiecare dintre noi să-și exercite drepturile și libertăile cu
bună-credină. Adesea însă, din diferite motive, nu în
mod necesar pentru că ne-am propune acest lucru, prin
modul în care uzăm de drepturi și libertăi afectăm
negativ anumite persoane din jurul nostru. În acest sens,
îi propunem ca timp de o săptămână, să te gândești la
finalul fiecărei zile la ceea ce ai făcut în acea zi și dacă,
prin aciunile tale, ai încălcat, mai mult sau mai puin,
drepturile și libertăile unei alte persoane. Consemnează
situaiile de acest gen, iar la finalul săptămânii
formulează o concluzie cu privire la propriul tău
comportament în calitate de cetăean.

Constituia României 43
 Proiect de sinteză - Apărarea și înfăptuirea dreptăii
La modul general, după cum spune și prima parte a titlului acestor pagini, vă
propunem în paginile următoare un proiect care va încerca să facă apel la cunoștinele
dobândite și la competenele dezvoltate de-a lungul primelor trei unităi de învăare ale
manualului. Recapitularea celor acumulate, consolidarea acestora, dar și extinderea în

1. sensul descoperirii capacităii voastre de a explora aspecte noi, sunt obiectivele propuse.
În mod specific, acest proiect, care funcionează simultan ca un proiect de sine
stătător, dar care prin finalităile sale poate fi considerat ca reprezentând doar prima
CE VOM REALIZA? parte a ceea ce vei realiza, o a doua fiind constituită de proiectul propus la finalul celui
de-al doilea semestru, reprezintă o adaptare a programului „Proiect Cetăeanul”
(Project Citizen – student manual, Center for Civic Education, SUA, www.civiced.org).
De un mod concret, activităile pe care le vei realiza vă vor permite să vă implicai în
calitate de cetăeni activi în comunitatea în care trăii, cu scopul, așa cum precizează
a doua parte a titlului, de a apăra și a înfăptui dreptatea, iar aceasta prin apelul la
posibilităile pe care o societate democratică le oferă.

Proiectul pe care vi-l propunem va fi, evident, un efort de echipă, aceasta

constituită din toi elevii clasei. Totuși, în funcie de activităile care se vor cere
realizate, va fi necesar să constituii grupe mai mari sau mici, fiecare dintre acestea
2. urmând să realizeze sarcini specifice, totul în cadrul unui proces de învăare activă în
care vă vei împărtăși experienele dobândite.
CUM VOM FACE? Fiecare dintre activităile pe care le vei întreprinde vor presupune realizarea
anumitor materiale, toate acestea urmând să devină parte integrantă a portofoliului
proiectului. La final, pentru ca eforturile voastre să fie cunoscute, vei organiza un
eveniment dedicat prezentării portofoliului realizat.
Dar să pornim la drum!

Constituii, pentru început, două grupe de elevi pentru a realiza următoarele

activităi:

3. HARTA COMUNITĂII POLITICILE PUBLICE

PRIMUL PAS
În constituirea grupelor, putei ine seama de înclinaiile voastre, în sensul că
activitatea „Harta comunităii” implică în primul rând o „muncă de teren”, în timp ce
activitatea „Politicile publice” va fi cu precădere o activitate de informare.

Harta comunităii - Sarcina Politicile publice - Sarcina

Transpunerea pe hârtie, într-un format grafic,
a bunurilor și a punctelor forte ale comunităii în
care trăii, dar și a nevoilor și problemelor cu care
aceasta se confruntă.
Produsul efectiv va consta într-o hartă, suficient
de mare pentru a fi vizibile aspectele care intere-
sează, adecvată însă posibilităilor voastre, aceasta
urmând să fie expusă în clasă pe durata proiectului.
Realizarea unui demers de cercetare și de
informare în ceea ce privește semnificaia
termenului de „politici publice” și a modului în care
ceea ce desemnează acesta se realizează.
Produsul efectiv va consta într-un poster
informativ pe care urmează să îl prezentai în plenul
clasei, iar după aceea să îl afișai, astfel încât el să
fie accesibil pe întreaga durată a proiectului.

44 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică

Proiect de sinteză - Apărarea și înfăptuirea dreptăii
Harta comunităii - Procedura
1. Stabilirea dimensiunii comunităii.
Evident, comunităile în care trăim nu sunt
asemănătoare, unul dintre cele mai importante
aspecte pe care trebuie să le luăm în calcul fiind
dimensiunea acestora. Astfel, harta va trebui
dimensionată mai întâi în funcie de posibilităile
voastre:
a. comunitate rurală: în acest caz, harta voastră
va privi comuna în ansamblul său;
b. comunitate urbană mică sau medie: în acest
caz, vei lua în calcul orașul în ansamblul său;
c. comunitate urbană mare sau foarte mare: în
acest caz, vei considera în mod direct doar
cartierul sau o zonă de interes mai extinsă,
deși la modul indirect va trebui să luai în
calcul instituiile și autorităile publice
existente în comunitate indiferent de locul
unde sunt poziionate.
2. Realizarea „hării mute”.
Procurai o hartă suficient de detaliată
a comunităii, astfel încât să putei copia de pe
aceasta, după caz, diviziunile teritorial-
administrative, principalele tipuri de suprafee
(parcuri, lacuri, zone industriale etc.) și căile de
acces (drumuri și străzi).
3. Turul comunităii.
Organizai-vă în perechi și împării harta în tot
atâtea zone, fiecare pereche urmând să viziteze
una dintre acestea. În timpul vizitei, investigai și
descoperii „bunurile” existente (sedii de
instituii, școli, așezăminte culturale, sedii de
organizaii etc.), nevoile și problemele existente
(zone în care nu sunt asigurate anumite servicii
sau acestea sunt precare, zone mai puin
dezvoltate etc. – obinei informaii, în măsura
posibilităilor, și de la cetăenii care locuiesc
acolo, ei fiind cei mai în măsură să precizeze
problemele cu care se confruntă).
4. Realizarea „Hării comunităii”.
Sintetizai informaiile obinute la nivelul hării.
În acest scop, stabilii mai întâi modul în care
vei simboliza fiecare „bun”, nevoie sau
problemă (prin intermediul unor iconuri a căror
semnificaie va fi precizată în legenda hării). Ca
anexă a hării efective (putei, de exemplu, să
precizai lucrurile în partea de jos a acesteia),
detaliai de un mod sistematic nevoile și
problemele indentificate.
5. Prezentarea „Hării comunităii”.
Prezentai în plenul clasei harta obinută, insistând
asupra nevoilor și problemelor descoperite.
Politicile publice - Procedura
1. Familiarizarea cu domeniul.
Comunităile în care trăim au diferite nevoi și
întâmpină diferite probleme, una dintre
modalităile de asigurare, respectiv de rezolvare,
privind politicile publice, acestea implementate
de autorităile publice (includ instituţiile publice
de orice nivel: locale, judeene, naionale sau
europene). Timp de câteva zile, informai-vă pe
cont propriu cu privire la ce reprezintă politicile
publice, care sunt modalităile de stabilire
a acestora, cum se poate interveni în conceperea
lor, ce tipuri de politici publice există și care sunt
instituiile responsabile în raport cu fiecare
dintre acestea etc. Notai informaiile pe care le
apreciai ca relevante și realizai o sinteză a lor.
2. Împărtășirea informaiilor.
Reunii în plenul echipei, prezentai și discutai
informaiile obinute. Stabilii, pornind de aici,
care sunt aspectele relevante care trebuie
reinute și care ar trebui să fie oferite unei
persoane care ar dori să cunoască mai multe
lucruri în această privină. Potrivit cu aspectele
relevante identificate, realizai o sinteză finală.
3. Aprofundare.
Împării echipa în două grupe: Grupa
„legislativă” și Grupa „instituională”.
Grupa „legislativă” va aprofunda legislaia la care
ai găsit trimiteri în timpul demersului de
informare (de exemplu, Legea transparenei
decizionale în administraia publică), pentru
a dobândi o cunoaștere sistematică privind modul
de elaborare al unei politici publice și posibilităile
de intervenie ale cetăenilor, organizai sau nu, în
elaborarea acestora.
Grupa „instituională” va studia, la nivelul
comunităii, în primul rând autorităile cu rol în
elaborarea politicilor publice (care sunt, cine le
conduce, date de contact etc.), dar va încerca să
identifice și „actori” organizaionali care, prezeni
în comunitate, intervin sau ar putea interveni în
elaborarea și adoptarea politicilor publice
(organizaii neguvernamentale, sindicate etc.).
4. Realizarea posterului.
Aplicat la comunitatea în care trăii, sintetizai
sub forma unui poster informaiile obinute.
Dimensionai și realizai posterul astfel încât el
să fie simultan accesibil și relevant.
5. Prezentarea posterului „Politicile publice”.
Prezentai în plenul clasei posterul obinut,
oferind explicaii suplimentare colegilor din
cealaltă echipă.
Proiect de sinteză 45
 Proiect de sinteză - Apărarea și înfăptuirea dreptăii
În precedentele activităi ai reușit să cunoaștei mai îndeaproape comunitatea în
care trăii și totodată unul dintre modurile în care nevoile pe care aceasta le are și
problemele cu care se confruntă ar putea fi luate în considerare.
Desigur, v-ai putea întreba și care este, în cele din urmă, folosul activităilor
4. derulate, dincolo de cunoașterea dobândită. Răspunsul este unul simplu: chiar dacă nu
avei încă vârsta necesară pentru a putea beneficia de toate drepturile pe care vi le
AL DOILEA PAS conferă calitatea de cetăeni, aceasta nu înseamnă că nu putei fi niște „ageni ai
schimbării”, chiar în sensul pe care încearcă să îl pună în evidenă titlul proiectului.
În acest scop vei realiza activitatea:

PROBLEMA

Analiza problemelor
Fișa de analiză a problemei
În activităile anterioare ai reușit să punei în
evidenă o serie de nevoi ale comunităii, precum și
Problema: ...................................................................
probleme cu care aceasta se confruntă. Unele
• De ce este problema importantă pentru comunitate?
dintre acestea se pot rezolva prin politici publice,
..................................................................................
după cum altele pot să ină de alte genuri de
• Ce instituie publică este responsabilă?
intervenii. Ca atare, inând cont de scopul
..................................................................................
proiectului, a venit momentul să aprofundai aceste
• Cum este gestionată în prezent problema?
aspecte, ceea ce vei face prin următoarele
..................................................................................
activităi:
• Dacă există o politică publică cu privire la problemă:
1. Realizai o listă a nevoilor și a problemelor
- Care sunt avantajele și dezavantajele sale?
identificate.
................................................................................
2. Eliminai din listă nevoile și problemele care
- Cum ar putea fi îmbunătăită această politică?
apreciai că nu pot fi rezolvate printr-o politică
................................................................................
publică (reducei numărul până la a deveni cel
- Ar trebui schimbată această politică? De ce?
mult egal cu cel al numărului perechilor pe care
................................................................................
le putei constitui la nivelul clasei).
- Care sunt poziiile din comunitate cu privire la ea?
3. Constituii tot atâtea echipe câte probleme au
................................................................................
rămas în listă, fiecare echipă urmând să aleagă
• De unde se pot obine mai multe informaii?
una dintre probleme, iar în raport cu aceasta să
..................................................................................
realizeze o fișă potrivit modelului alăturat.

Evaluarea problemelor
Fișa de evaluare a problemei
1. După completarea fișelor de analiză
a problemelor, reunii-vă în plenul clasei și
Problema: ...................................................................
prezentai, rând pe rând, fiecare problemă.
• Este problema legată de atribuiile unei DA
2. Reconstituii echipele din etapa precedentă. NU
autorităi publice?
Fiecare echipă va lua o altă problemă decât cea
Justificare: .................................................
pe care a analizat-o, iar în raport cu informaiile
• Vă este accesibilă (cât?) autoritatea DA
furnizate va completa o fișă de evaluare potrivit NU
publică în cauză?
modelului alăturat.
Justificare: .................................................
3. Discutai, în funcie de rezultatele evaluării, și
• Este problema considerată importantă? DA
alegei una dintre probleme. Este de preferat ca
Justificare: ................................................. NU
în cazul acesteia să nu avei niciun „NU” pe fișa
• Este realistă formularea unei politici publice DA
de evaluare. Adoptai decizia asupra problemei
care să conducă, potenial, la rezolvarea sa? NU
pe care vei lucra, dacă nu există consens, în
Justificare: ..................................................
mod democratic, prin vot.

46 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică

 Proiect de sinteză - Apărarea și înfăptuirea dreptăii
Faptul că ai dus la bun sfârșit etapa precedentă, v-a permis să selectai dintre
nevoile și problemele comunităii în care trăii pe aceea în raport cu care vei continua
demersul vostru.
Astfel, în prezent, este nevoie să vă dedicai eforturile doar problemei selectate,
5. respectiv rezolvării acesteia prin intermediul unei politici publice, scop în care trebuie să
realizai activitatea:
AL TREILEA PAS
POLITICA PUBLICĂ

Informare
Acum, după ce ai decis asupra problemei de
care vă vei ocupa, trebuie să realizai o informare
sistematică în ceea ce o privește. În acest scop:
1. Stabilii sursele de informare (biblioteci, ziare,
televiziuni, radiouri, internet, profesori,
experi, avocai, parlamentari, instituii
publice etc.), constituind tot atâtea echipe
câte surse de informare avei la dispoziie.
2. Concepei o fișă de consemnare a infor-
maiilor, care să includă aspecte precum: sursa
precisă a informaiei, importana problemei,
modalităi de abordare a problemei, posibile
soluii, poziii exprimate etc.).
3. Colectai informaiile în formatul stabilit.
4. Discutai informaiile obinute, listând în
primul rând alternativele de soluionare
a problemei selectate (cele care pot îmbrăca
forma unei politici publice).
Elaborare
1. Optai, în mod argumentat și democratic, asupra
modului de soluionare pe care îl apreciai ca cel
mai adecvat.
2. Elaborai politica publică, inând cont de rigorile
și normele elaborării actelor normative (putei
afla mai multe prin invitarea unor specialiști care
să vă împărtășească din experiena lor). În acest
scop, putei organiza mai multe echipe pentru
elaborarea mai multor variante, urmând ca în
plenul clasei să elaborai o unică variantă finală.
3. Verificai din punct de vedere constituional și
legal politica publică elaborată. Realizai acest
lucru inclusiv prin solicitarea opiniei unor
specialiști.
4. Elaborai un plan, inclusiv cu precizare de
termene și responsabilităi, prin care apreciai că
ai reuși să aducei în atenia comunităii
respectiva politică publică.

Ultimul pas al proiectului pe care încercai să îl ducei la bun sfârșit cuprinde trei
activităi menite să împlinească experiena voastră:

6. PORTOFOLIUL EVENIMENTUL REFLECIA

ULTIMUL PAS
Portofoliul
Pentru a finaliza eforturile voastre, punei la punct portofoliul proiectului,
astfel încât să cuprindei sintetic toate activităile derulate și materialele
realizate, fără a uita de rigorile pe care realizarea unui portofoliu le presupune
(unele pe care probabil le stăpânii deja).

Evenimentul
Concepei și realizai un eveniment în cadrul
căruia să prezentai rezultatele proiectului, respectiv
portofoliul realizat. Merită, dacă vă asumai rigorile
de care trebuie să inei seama, să organizai un
eveniment public, deschis comunităii în care trăii.
Reflecia
Ultima activitate a proiectului vostru este una
strict individuală. Astfel, prin intermediul unui text,
analizai propriile experiene și mai ales ceea ce
acestea v-au permis să descoperii, fără a uita să justi-
ficai legătura proiectului cu titlul sub care s-a derulat.

Proiect de sinteză 47
 Activităi recapitulative
1.
Completează în mod corect cerinele următoare:

a. Semnificaie:
Demnitatea
b. Valori corelate:
c. Documente relevante:
a. ...................................................................................................
...................................................................................................
b. ...................................................................................................
...................................................................................................
c. ...................................................................................................
...................................................................................................

a. ...................................................................................................
a. Semnificaie: ...................................................................................................
Drepturile b. ...................................................................................................
b. Exemple:
omului ...................................................................................................
c. Documente relevante: c. ...................................................................................................
...................................................................................................

a. ...................................................................................................
a. Semnificaie: ...................................................................................................
Forme de b. ...................................................................................................
b. Exemple:
guvernământ ...................................................................................................
c. Situaia României: c. ...................................................................................................
...................................................................................................

a. ...................................................................................................
a. Semnificaie: ...................................................................................................
Regimuri b. ...................................................................................................
b. Exemple:
politice ...................................................................................................
c. Situaia României: c. ...................................................................................................
...................................................................................................

a. ...................................................................................................
a. Valori: ...................................................................................................
Constituia b. ...................................................................................................
b. Principii:
României ...................................................................................................
c. Atributele statului: c. ...................................................................................................
...................................................................................................

a. ...................................................................................................
a. Drepturi fundamentale ...................................................................................................
Constituia (opt exemple): ...................................................................................................
României b. Îndatoriri fundamentale: b. ...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................

a. ...................................................................................................
a. Semnificaie: ...................................................................................................
Statul b. ...................................................................................................
b. Caracteristici:
de drept ...................................................................................................
c. Situaia României: c. ...................................................................................................
...................................................................................................

48 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică

 Activităi recapitulative
2.
Organizai-vă în perechi și studiai cu atenie cele trei situaii distincte de mai jos. Precizai în fiecare caz, argumentat,
dacă cele afirmate sunt corecte sau nu, arătând în cazul unui răspuns negativ cum stau de fapt lucrurile.
a. b. c.

3. 5.
Organizai-vă în grupe de patru-șase elevi și pornind Constituii-vă în șapte grupe și asumai, fiecare
de la cele trei principii fundamentale ale statului de dintre grupe, una dintre întrebările de mai jos.
drept (supremaia legii, egalitatea în faa legii și Oferii, în modalitatea de expresie dorită, un
autonomia justiiei), creai un material video (maxim răspuns relevant la aceasta. Prezentai ceea ce ai
5 minute) în care să ilustrai modul și măsura în care creat în plenul clasei, respectând ordinea
acestea sunt respectate într-un regim politic întrebărilor.
autoritar sau unul totalitar spre diferenă de un • De ce un stat, de exemplu România, are nevoie
regim politic democratic. de o constituie?
• De ce a fost nevoie, în ara noastră, ca după
4. Revoluia din decembrie 1989 să fie adoptată
o nouă constituie?
Organizai-vă în grupe de patru elevi. Alegei, în • Prin ce se poate aprecia că prevederile
cadrul fiecărei grupe, unul dintre drepturile sau Constituiei din 1991, revizuită în 2003, afirmă
libertăile prevăzute atât în Declaraia Universală statul de drept în România?
a Drepturilor Omului, cât și în Constituia României, • Ce înseamnă că trebuie să uzăm de drepturile și
astfel încât să putei realiza cerinele din cadranul de libertăile constituionale cu „bună-credină”?
mai jos. Notai pe o coală de hârtie de dimensiuni mai Nu constituie o astfel de prevedere o limitare?
mari răspunsurile și prezentai în plenul clasei ceea ce • De ce Constituia din 1991, revizuită în 2003,
ai obinut. alături de drepturi și libertăi, afirmă și îndatoriri
fundamentale? Nu reprezintă aceste prevederi
Dreptul la ..., Dreptul la ...,
o încălcare chiar a drepturilor și libertăilor
înseamnă ..., este încălcat atunci când
precizate?
iar de acesta beneficiază ..., ... și ... .
• Într-un stat democratic, de exemplu România,
... . (trei exemple concrete)
este posibil ca în anumite condiii drepturile și
Dreptul la ... Atunci când este încălcat libertăile unei persoane să fie restrânse? În ce
pretinde să ..., ... și ... . dreptul la ..., putem face condiii și cine ar trebui să decidă?
(trei responsabilităi, apel la ... și/sau la ... . • Faptul că o constituie prevede posibilitatea
îndatoriri) (două organizaii) revizuirii sale este un aspect pozitiv sau negativ?

Activităi recapitulative 49
 Evaluare
1. 1,50 puncte
Apreciază, inând cont de cunoștinele dobândite,
cu „adevărat” sau „fals” fiecare dintre enunurile
următoare:
a. Drepturile omului sunt alienabile, în sensul că se
pot suspenda sau se poate renuna la ele.
b. Republicile prezideniale sunt cele în care
președintele este ales de către Parlament,
puterile sale fiind reduse.
c. Dreptul la muncă, dreptul la proprietate, dreptul
de asociere sunt exemple de drepturi culturale.
d. Demnitatea umană trebuie recunoscută oricărui
om, fără discriminare.
e. Regimurile totalitare sunt cele în care statul se
subordonează nevoilor și intereselor cetăenilor.
2. 1,50 puncte
Completează în mod corect următoarele enunuri:
a. ... este forma de guvernământ în care puterea
este exercitată de către popor.
b. Statul este garantul drepturilor și libertăilor
cetăenești într-un ... .
c. România, potrivit Constituiei din 1991, are ca
regim politic ... constituională.
d. ... este o structură instituională care are scopul
de a apăra drepturile și libertăile persoanelor
fizice în raportul acestora cu autorităile
administraiei publice.
e. Fidelitatea faă de ară, apărarea ării, obligaia
contribuiilor financiare și buna-credină în exerci-
tarea drepturilor și libertăilor reprezintă ... .
3. 1,50 puncte
Orice drept presupune responsabilităi din partea
beneficiarului deoarece (alege răspunsul corect):
a. aceasta este condiia legală pentru a putea uza
de ele;
b. ele revin în aceeași măsură oricărei persoane,
așa încât putem beneficia de un drept în măsura
în care avem responsabilitatea de a nu încălca
prin aceasta dreptul unei alte persoane;
c. oamenii sunt diferii, așa încât ele nu revin în
aceeași măsură oricărei persoane;
d. nimeni nu este mai presus de lege.
Justifică printr-un text de maxim 10 rânduri opiunea
făcută.
NOTĂ: În cazul itemului nr. 4, punctajul realizat se acordă fiecărui membru al echipei. În cazul itemului nr. 5, punctajul se
1 acordă astfel: 2 puncte maxim pentru rolul propriu și 1 punct maxim pentru întreaga scenetă. Din oficiu se acordă 1 punct.
50 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică
4. 1,50 puncte
Organizai-vă în perechi și studiai cu atenie imaginea
de mai jos. În raport cu aceasta, răspundei
argumentat la următoarele cerine:
a. Imaginea ilustrează sau nu o situaie de încălcare
a drepturilor omului (cetăeanului)?
b. Despre ce drept (drepturi) este vorba în imagine?
c. Care ar fi responsabilitatea (responsabilităile)
asociată dreptului?
5. 3,00 puncte
Organizai-vă în grupe de șase elevi. Pornind de la
necesitatea cunoașterii societăii în care trăim, a
regimurilor politice, a drepturilor și a îndatoririlor care
ne revin în calitate de cetăeni, interpretai roluri
diferite, potrivit metodei „Pălăriilor gânditoare”:
Prezentarea succintă a regimurilor politice
totalitare, autoritare și democratice.
Exprimarea atașamentului emoional faă
de fiecare regim politic.
Explorarea modurilor în care cetăenii pot
aciona pentru respectarea drepturilor
omului în fiecare regim politic.
Explorarea avantajelor/beneficiilor fiecărui
regim politic, precizând dacă afectează toi
cetăenii sau doar o parte a acestora.
Explorarea și prezentarea dezavantajelor/
slăbiciunilor fiecărui regim politic.
Prezentarea unui rezumat al discuiilor și
concluzionarea în favoarea unui regim
politic.
 Evaluare
1. 1,50 puncte 4. 2,00 puncte

Apreciază, inând cont de cunoștinele dobândite, Organizai în perechi, cercetai cu atenie fiecare
cu „adevărat” sau „fals” fiecare dintre enunurile dintre imaginile de mai jos și precizai, în fiecare caz,
următoare: despre ce tip de guvernământ sau de regim politic
a. Economia României, potrivit prevederilor este vorba. Notai, pentru ceea ce ai identificat,
constituionale, este o economie de stat, bazată câte trei trăsături specifice.
pe liberă iniiativă și concurenă. a.
b. Constituia din 1991, spre diferenă de alte texte
fundamentale de acest gen, nu permite
revizuirea textului său.
c. Drepturile politice sunt cele care îi permit omului
să se manifeste în calitate de fiină creatoare și
capabilă să aprecieze realizările umane.
d. Declaraia Drepturilor Omului și Cetăeanului
este cel mai important document adoptat în
secolul XX cu privire la drepturile omului.
e. Democraiile sunt regimurile politice în care
statul se subordonează intereselor cetăenilor, b.
iar aceștia manifestă loialitate faă de stat.

2. 2,00 puncte

Completează în mod corect următoarele enunuri:

a. Democraiile contemporane sunt democraii ... .
b. Drepturile presupun ... .
c. ... reprezintă legea fundamentală a unui stat.
d. Regimul politic în care cetăenii sunt subordonai
statului în totalitate se numește ... . 5. 2,00 puncte
În cazul fiecărui termen care i-a permis să
completezi în mod corect enunurile, precizează ali Organizai-vă în grupe de cinci elevi. Fiecare elev va
doi termeni care dau seama de trăsături specifice răspunde, succint, la una dintre următoarele
realităii desemnate prin acesta. întrebări: Ce înseamnă să ai drepturi?, Cine poate
încălca drepturile omului?, Unde ne putem adresa
dacă ne este încălcat un drept?, De ce nu pot exista
3. 1,50 puncte drepturi fără responsabilităi? și Când trebuie să
acionăm pentru apărarea drepturilor pe care le
Reprezintă principii constituionale, în Constituia avem? Pe o coală de hârtie mai mare (A3), realizai,
din 1991, revizuită în 2003: (alege răspunsurile pornind de la răspunsurile furnizate, un poster.
corecte): Notai pe spatele acestuia răspunsurile date.
a. principiul separaiei și echilibrului puterilor în
Ce ...?
stat;
b. universalitatea drepturilor și libertăilor
consacrate de Constituie; Când ...? Cine ...?
c. monopartidismul politic (existena unui singur
partid politic);
d. egalitatea în drepturi a cetăenilor, fără
discriminare;
e. supremaia celor trei puteri în stat faă de lege. De ce ...? Unde ...?

NOTĂ: În cazul itemului nr. 4, punctajul realizat se acordă fiecărui membru al echipei. În cazul itemului nr. 5, punctajul se
2 acordă astfel: 1 punct maxim pentru răspuns și 1 punct maxim pentru poster. Din oficiu se acordă 1 punct.

Evaluare 51
 Principii și instituii
4 democratice
Constituia României

Așa cum bine știm, oamenii sunt diferii, trăiesc experiene de viaă diferite, au identităi diferite, au nevoi,
valori, opinii, interese etc. diferite. Pentru ca interesele cetăenilor să fie cunoscute de către factorii de decizie, aceștia
se pot grupa în diferite organizaii și asociaii, precum sindicatele, partidele politice sau organizaiile neguver-
namentale. Pluralismul reprezintă o condiie necesară a democraiei, dar nu și suficientă, căci la baza organizării
statelor democratice stă principiul potrivit căruia într-un stat trebuie să funcioneze puteri distincte. Astfel, pentru
împiedicarea abuzului de putere din partea autorităilor de stat, puterea legislativă, executivă și judecătorească
trebuie să fie separate, adică trebuie respectat principiul separării puterilor în stat.

Cuprins Competene specifice

4.1. Democraia și principiul pluralismului
4.2. Democraia și principiul separaiei puterilor
4.3. Autorităile statului român
Proiect - O zi într-o funcie publică
Sinteza
Ce am reinut? • Ce am îneles? • Cetăean activ!
1.1. Utilizarea corectă a termenilor specifici educaiei
pentru cetăenie democratică.
1.3. Argumentarea în favoarea respectării valorilor,
principiilor, normelor și practicilor specifice unei
societăi democratice și statului de drept.
3.2. Aplicarea unor valori, norme și principii democratice
în situaii concrete care presupun decizie și aciune.

De
mo
cr
Soc at-cre alis
m
ial- știn b e r
dem Li
ocr
a
ism ie
Con
ser
a n vat
Um oris
ial ism ...
m
Soc

Democraia și principiul pluralismului

1 Oamenii sunt diferii și au interese diferite. Totodată, oamenii trăiesc unii alături de ceilali, în comunităi mai mari sau mai mici, ceea
ce înseamnă că trebuie să accepte diversitatea, inclusiv a intereselor legitime.

52 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică

 Parlamentul României Guvernul României

Înalta Curte de Casaie și Justiie

Curtea Constituională Președintele
a României României

Separaia puterilor în România

2 Într-o democraie, acolo unde trebuie acceptate toate interesele legitime, nimeni nu poate aprecia, unilateral, care este „binele
comun”. Ca atare, în scopul apărării drepturilor și libertăilor, într-un stat de drept puterile se limitează unele pe altele.

ROMANIA Președintele României

Administraie publică
centrală

Administraie publică Înalta Curte de Casaie Consiliul Superior

locală și Justiie Ministerul Public al Magistraturii

Autorităile publice în România

3 Fiecare dintre cele trei puteri ale statului se concretizează prin diferite forme de organizare a autorităii publice, cunoscute și sub
numele de instituii publice.

Activităi

1. Partidele politice sunt o formă de coagulare a intereselor într-un stat. Dar acestea nu sunt singura formă de
asociere a intereselor. Precizează alte trei forme de asociere a intereselor cunoscute de tine. (Documentul 1)
2. Precizează, în baza cunoștinelor deinute și a ceea ce ai putut citi în Constituie, care sunt cele trei puteri în
România (fără a utiliza denumirile specifice instituiilor reprezentative în cauză). (Documentul 2)
3. Identifică trei motive pentru existena a mai multor autorităi publice. (Documentul 3)

Principii și instituii democratice 53

 Democraia și principiul pluralismului
02 1 Principiul pluralismului și dreptul de asociere
Termenul de „pluralism” este utilizat în moduri
diferite, în funcie de domeniul de referină (politic,
cultural etc.). În ceea ce privește domeniul politic,
adică ceea ce are de-a face cu organizarea și
administrarea comunităilor umane, pluralismul este
apreciat ca principiu fundamental al democraiei și al
statului de drept. Pluralismul înseamnă recunoașterea
diferenelor existente în societate, asigurarea
condiiilor pentru manifestarea și meninerea acestor
diferene, precum și reprezentarea diferenelor la
nivelul factorilor de decizie.
După cum știm, fiecare cetăean are interese și
aspiraii proprii și totodată diferite, mai mult sau mai
puin, de ale celorlali. Pentru ca acestea să fie
cunoscute, iar după aceea să fie luate în considerare
de cei care exercită puterea, de stat, cetăenii se pot
asocia în grupuri mai mari sau mici, potrivit cu
interesele pe care le au.
Astfel, în conformitate cu principiul constituional
al pluralismului, în cadrul articolului 40, alineatul (1),
Constituia României precizează faptul că cetăenii se
pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în
patronate și în alte forme de asociere, precum
organizaiile neguvernamentale, comitetele, ligile,
asociaiile profesionale, religioase, ale consumatorilor
etc., cu scopul de a participa la viaa societăii, pentru
realizarea unor interese legitime comune. Cu excepia
partidelor politice, toate celelalte forme de asociere
fac parte din societatea civilă. Dreptul de asociere
implică responsabilităi și anumite limite ce vizează
scopurile și activitatea, membrii și caracterul asociaiei.
Activităi
1. Care ar fi consecinele situaiei în care societatea
nu ar fi organizată conform principiului
pluralismului și nu ar fi recunoscut dreptul de
asociere? În perechi, formulai câteva consecine
ale unei astfel de situaii.
2. Citește alineatul (2) al articolului 40 din
Constituie. Care crezi că sunt motivele pentru
care anumite forme de asociere sunt declarate
neconstituionale?
54 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică
02
2 Pluralismul politic
Cetăenii, într-un stat democratic, sunt liberi să se
asocieze și să formeze partide politice, să aleagă
partidul din care doresc să facă parte. Partidele politice
sunt grupuri de oameni constituite în vederea cuceririi
și exercitării puterii. Ele promovează interesele politice,
economice, sociale, ideologice, culturale etc. ale unor
grupuri, clase, comunităi locale, comunităi etnice sau
religioase.
Situaia în care într-un stat funcionează mai multe
partide politice, iar acestora le este recunoscut dreptul
de a aciona pentru obinerea dreptului de a guverna,
se numește pluripartidism. Pluripartidismul este o
trăsătură definitorie a societăilor democratice.
Activitatea partidelor are la bază o anumită
doctrină (liberală, social-democrată, socialistă,
conservatoare etc.) și un anumit program (ce include
direcii de aciune pentru rezolvarea problemelor
existente și administraie). În scopul dobândirii puterii,
partidele politice își desemnează candidai, iar aceștia
încearcă să convingă electoratul, în cadrul campaniilor
electorale, să le ofere votul. Totodată, atunci când
alegerile nu oferă majoritatea niciunei formaiuni
politice, acestea se pot alia, formând coaliii.
Partidele se pot afla la guvernare sau în opoziie.
Partidul de guvernământ sau coaliia de guvernământ
exercită actul de guvernare, beneficiind de majoritatea
parlamentară ca urmare a voturilor obinute în urma
alegerilor sau a înelegerilor încheiate cu alte partide.
Partidele aflate la guvernare stabilesc și realizează
politica internă și externă a ării, iar partidele de
opoziie propun alternative la propunerile iniiate de
către guvern și informează cetăenii și societatea civilă
în legătură cu aceste aspecte.
Activităi
1. Accesează site-urile Senatului României (Senatorul
dumneavoastră/Căutare) și al Camerei
Deputailor (Structuri parlamentare/Deputaii) și
realizează o listă cu partidele politice reprezentate
în Parlament.
2. Identifică trei avantaje, respectiv trei
dezavantaje ale pluripartidismului. Eliminând
repetiiile, realizai, la nivelul clasei, o listă comună.
 3 Doctrinele politice
Doctrina politică reprezintă un sistem coerent de
idei, o concepie politică închegată privind organizarea și
conducerea societăii pe baza anumitor principii
călăuzitoare și în apărarea anumitor valori. În această
măsură, se poate aprecia că o doctrină politică reflectă
interesele și aspiraiile unui anumit grup social și pro-
movează, în funcie de acestea, o anumită guvernare.
Între doctrinele care se referă la organizarea și
conducerea societăii prin respectarea intereselor și
voinei cetăenilor și au la bază democraia și principiile
statului de drept, pot fi amintite:
- doctrine politice liberale și neoliberale: pun accentul
pe libertatea individuală și pe egalitatea de șanse, în
condiiile unei intervenii cât mai mici a statului în
societate;
- doctrine politice conservatoare și neoconservatoare:
insistă asupra păstrării stării de lucruri existente sau
efectuarea unor schimbări cu multă prudenă de
către cei care dein puterea politică, statul având un
rol important în societate;
- doctrina politică democrat-creștină: în organizarea și
conducerea societăii, această doctrină îmbină
principiile și normele democratice cu valorile religiei
creștine;
- doctrine politice social-democratice: susin că statul
trebuie să intervină mai mult în treburile societăii, în
primul rând pentru a duce o politică de protecie
socială extinsă, care să permită realizarea
caracterului social al statului.
Activităi
1. Dacă ar trebui să optezi, pentru care dintre
doctrine ai înclina? Motivează alegerea ta.
Dicionar
fără scop patrimonial = activităi care se derulează
fără a avea drept scop obinerea de profit, ci
pentru realizarea anumitor categorii de
interese, recunoscute ca publice
Joc de rol
Organizai-vă în patru grupe și alegei una dintre
doctrinele precizate. Obinei informaii suplimentare
și, potrivit cu cele aflate, realizai o scenetă prin care
să ilustrai caracteristicile specifice.
4 Democraia și societatea plurală
În cadrul societăilor democratice principiul
pluralismului se poate concretiza și în alte forme decât
cele politice. Prin intermediul acestora cetăenii își pot
face cunoscute și promova interesele, dar fără ca scopul
aciunilor lor să fie obinerea puterii, a guvernării. Dintre
aceste forme, cele mai importante se dovedesc a fi:
• Sindicatele: sunt forme voluntare de organizare
a angajailor în scopul apărării drepturilor și
promovării intereselor lor profesionale, economice și
sociale în relaia cu angajatorul. Ele sunt
independente faă de autorităile publice, de
partidele politice și de organizaiile patronale, nu pot
fi dizolvate și nu li se poate suspenda activitatea în
baza unor acte de dispoziie ale autorităilor
administraiei publice sau ale patronatelor.
• Organizaiile neguvernamentale: sunt asocieri
constituite de persoane fizice sau persoane juridice
care urmăresc desfășurarea unor activităi în
interes general sau în interesul unor colectivităi
locale ori, după caz, în interesul lor personal, fără
scopuri patrimoniale.
• Asociaiile profesionale: sunt asocieri cu scop
nepatrimonial, constituite de persoane fizice ce
aparin aceleiași profesiuni sau unor profesiuni
înrudite, care contribuie atât material, cât și prin
cunoștinele și munca lor la realizarea unor interese
specifice.
Activităi
1. Organizai-vă în grupe de patru elevi și obinei
mai multe informaii cu privire la unul dintre
modurile legale de asociere în România (poate fi
unul dintre cele prezentate în cadrul documen-
tului sau un altul). Realizai o scurtă prezentare în
care să avei în vedere care este modalitatea de
constituire, scopul constituirii, interesele apărate,
exemple de organizaii concrete etc. Susinei
prezentarea în plenul clasei.
2. De ce crezi că este nevoie de astfel de organizaii
și asociaii? Nu ar putea decide statul prin
autorităile sale în orice privină?
Principii și instituii democratice 55
 Democraia și principiul separaiei puterilor
1 Ideea de separare a puterilor
Separaia puterilor în stat, care constituie unul
dintre principiile eseniale ale statului de drept, se
regăsește în coninutul oricărei constituii, apreciindu-
se că niciun om, pentru ca ceilali să poată fi liberi, nu
trebuie să concentreze prea multă putere.
Din punct de vedere istoric, cel căruia îi revine
meritul de a cerceta și afirma metodic principiul
separării puterilor în stat ca principiu de organizare
a statului a fost filosoful englez John Locke (1632-1704).
De la ideile acestuia a pornit Charles-Louis de Secondat,
baron de Montesquieu (1689-1755), atunci când, în
cartea sa Spiritul legilor, a reluat și aprofundat problema
separării puterilor statului. În orice stat, apreciază
acesta, există trei puteri distincte: puterea legislativă,
puterea executivă și puterea judecătorească. Puterea
executivă era încredinată monarhului care avea dreptul
să declare război sau să încheie pace, să trimită sau să
primească solii, să ia măsuri de securitate etc. Puterea
legislativă era exercitată de monarh și de un corp
legislativ care trebuiau să adopte legi noi, să le îndrepte
sau să le abroge pe cele existente. Cei care reprezentau
puterea judecătorească aveau ca obiective pedepsirea
infraciunilor și judecarea litigiilor dintre particulari.
Aceste puteri trebuie să fie atribuite unor organe
separate și independente
unele de altele pentru că,
scria Montesquieu, „orice
om care are o putere este
înclinat să abuzeze de ea”.
Charles-Louis de Secondat,
baron de Montesquieu,
pictură anonimă
(sec. XVIII, Palatul Versailles,
Frana)
Activităi
1. Ești de acord cu afirmaia că „orice om care are
o putere este înclinat să abuzeze de ea”? Formu-
lează un argument pro sau contra acestei idei,
pornind de la o situaie reală sau de la una imagi-
nară, în care cel (cea) care deine puterea ai fi tu.
56 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică
02
2 Funcionarea principiului separării puterilor
Statele democratice sunt cele în care puterea
legislativă, puterea executivă și puterea judecătorească
sunt separate. În consecină, cele trei puteri sunt
exercitate de autorităi publice distincte, fiecare cu
organizare proprie și atribuii specifice. Astfel, legile sunt
adoptate de puterea legislativă, ele sunt puse în aplicare
de puterea executivă, iar „apărarea” legilor este
asigurată de către puterea judecătorească. Acest
principiu este principalul obstacol pe care Constituia îl
pune în calea celor care ar dori să concentreze puterea
doar în mâinile proprii sau pentru un grup restrâns de
persoane.
Pentru a împiedica
abuzul de putere, Puterea
atribuiile în stat sunt executivă
împărite între mai multe
centre de putere, dar fără Puterea Puterea
a se înclina balana către legislativă judecăto-
una dintre puteri. Între rească
puteri trebuie să existe un
echilibru care să permită
tuturor cetăenilor să
trăiască în demnitate, să
le fie garantate drepturile și libertăile fundamentale.
Totodată, între aceste forme ale puterii politice nu
putem stabili o ierarhie, nicio autoritate nu se
subordonează alteia și nici nu poate să-și asume
prerogative ce revin altei autorităi. În plus, autorităile
publice nu sunt izolate, ci interdependente, existând un
control reciproc. De exemplu, legile sunt adoptate de
către Parlament și sunt obligatorii pentru celelalte
autorităi ale statului din momentul promulgării de către
Președinte. Dar acesta poate să ceară reexaminarea legii
în măsura în care apreciază că ea nu reglementează în
mod adecvat sau chiar să ceară Curii Constituionale să
verifice constituionalitatea sa.
Activităi
1. În perechi, explicai faptul că între puteri „trebuie
să existe un echilibru”.
2. Într-o societate democratică poate fi încălcat
principiul separării puterilor? Motivează
răspunsul oferit.
 3 Separarea puterilor în România
Constituia României
Curtea
Constituională

Puterea Puterea Puterea

Președintele
legislativă executivă judecătorească

Parlamentul Guvernul Armata Consiliul Suprem Înalta Curte

de Apărare a ării de Casaie și
Justiie
Senatul Camera Administraie Administraie
României Deputailor publică centrală publică locală Ministerul
Public
Alte organe Municipii, Consiliul
Ministere de Judee orașe, Superior al
specialitate comune Magistraturii

Consilii Consilii Instane

Prefeci Primari judecătorești
Judeene Locale

Activităi
1. Identifică în Constituia României articolele prin
care sunt instituite, în fiecare caz, autorităile din
schema de mai sus.
2. În perechi, pornind de la schema oferită și de la
precizările constituionale, apreciai dacă separa-
rea puterilor ar trebui să fie și mai accentuată.
Dezbatere deschisă
După cum cunoaștei, una dintre problemele cu
care se confruntă societatea românească și nu
numai ea, este corupia. Cu cauze multiple, fiind
evident că ea afectează în mod negativ viaa socială,
încercările de a o elimina îmbracă diferite forme.
Totodată, se aduce în discuie ideea că nu putem
face nimic în acest sens, deoarece corupia a fost
prezentă din cele mai vechi timpuri și este inerentă
naturii umane. Organizai-vă, la nivelul clasei, în
două mari echipe, în funcie de adeziunea pentru
una sau cealaltă dintre poziii. Formulai argumente
pentru susinerea propriei poziii, răspunzând
totodată argumentelor formulate de echipa
adversă. La final, formulai o concluzie comună.
Dicionar
litigiu = conflict între persoane, instituii, state, care
poate forma obiectul unui proces, unui
arbitraj etc.
prefect = (în organizarea administrativ-teritorială
a României) reprezentant al administraiei
publice centrale într-un jude, cu atribuii
administrative
promulgare = act prin care șeful unui stat dispune
publicarea și intrarea în vigoare a unui
proiect de lege votat de organul legislativ al
statului respectiv
prerogativă = drept, împuternicire, privilegiu
acordat în exclusivitate șefului unui stat sau
unui demnitar
Poi mai mult...
Organizai în grupe de 4-6 elevi, alegei una dintre
puterile din stat precizate în cadrul Documentului 3
și citii articolele din Constituie dedicate. Realizai
o prezentare prin care să încercai să le explicai cât
mai bine colegilor modul în care este exercitată acea
putere în România.

Principii și instituii democratice 57

 Autorităi ale statului român
02 1 Autoritatea legislativă - Parlamentul
În orice stat democratic, există un corp legiuitor,
care stabilește legile necesare societăii. Pentru
această instituie se utilizează denumiri diferite:
Parlament, Adunare Naională (Frana), Dumă (Rusia),
Dietă (în Japonia), Congres ( SUA) etc. În ara noastră,
puterea legislativă este reprezentată de Parlament.
Potrivit art. 61 din Constituia României,
Parlamentul este organul reprezentativ al poporului
român și unica autoritate legiuitoare a ării (adoptă legi
constituionale, organice și ordinare).
Parlamentul României este bicameral, fiind alcătuit
din Camera Deputailor și Senat, membrii acestora
fiind aleși prin vot universal, egal, direct, secret, liber
exprimat, pentru un mandat de 4 ani. Organizarea
fiecărei camere se realizează prin regulament propriu.
Activitatea se desfășoară în două sesiuni parlamentare
(februarie-iunie și septembrie-decembrie), în ședine
separate, dar în situaii precise și în ședine comune
(pentru primirea mesajului Președintelui, aprobarea
bugetului de stat, aprobarea strategiei naionale de
apărare a ării etc.).
Distribuia mandatelor în Parlamentul României -2016
Camera Deputailor Senatul României
328 136
PSD - 154 PNL - 69 PSD - 67 PNL - 30
USR - 30 UDMR - 21 USR - 13 UDMR - 9
ALDE - 20 PMP - 18 ALDE - 9 PMP - 8
MINORITĂI - 17
Activităi
1. Una dintre dezbaterile care animă periodic
societatea românească este meninerea unui
parlament bicameral sau, dimpotrivă, trecerea la
un parlament unicameral și reducerea numărului
de parlamentari. Citii prevederile
constituionale cu privire la rolul și atribuiile
Parlamentului și, în grupe de patru elevi,
decidei argumentat în favoarea unui parlament
bicameral sau, dimpotrivă, unicameral.
58 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică
02
2 Autoritatea executivă - Guvernul
Autoritatea sau puterea statală care aplică legile
adoptate este autoritatea executivă. Aceasta, prin
măsuri concrete, asigură conducerea statului. În ara
noastră, la nivel central, puterea executivă este
reprezentată de administraia publică centrală, formată
din Guvern și administraia publică centrală de specia-
litate: ministerele și alte organe înfiinate prin lege.
Constituia României, în cadrul articolului 102,
alineatul (1), prevede că Guvernul, potrivit programului
său de guvernare, acceptat de Parlament, asigură
realizarea politicii interne și externe a ării și exercită
conducerea generală a administraiei publice. Membrii
Guvernului nu sunt aleși, dar acesta este un rezultat al
alegerilor. Astfel, Președintele, în urma consultărilor cu
partidul sau coaliia de partide care a obinut
majoritatea mandatelor în Parlament, desemnează un
candidat pentru funcia de prim-ministru. În termen de
zece zile, acesta va solicita Parlamentului votul de
încredere pentru programul de guvernare și
componena Guvernului. În măsura în care primește
acest vot, accede la guvernare.
Guvernul este format din prim-ministru, miniștri și
ali membri stabilii prin lege organică. Prim-ministrul
conduce guvernul și coordonează activitatea
membrilor acestuia, prezintă Camerei Deputailor sau
Senatului rapoarte și declaraii cu privire la politica
Guvernului, care se dezbat cu prioritate. Guvernul
organizează executarea legilor, adoptând hotărâri
(pentru organizarea executării legilor) și ordonane
(atunci când este delegat de Parlament).
Activităi
1. Experiena de viaă pe care o ai ca cetăean i-a
arătat deja că prim-ministrul deine un rol
important în societatea românească. Ai observat
totodată că ocupanii acestor funcii sunt adesea
deosebit de contestai. La nivelul clasei, discutai
despre calităile pe care ar trebui să le deină un
prim-ministru pentru a fi apreciat. De asemenea,
luai în calcul ideea exprimată uneori, dacă nu ar
trebui să se renune la desemnarea sa în mod
politic, respectiv de către partidul câștigător al
alegerilor.
 3 Administraia publică locală
Statele democratice, cele care încearcă să ofere
într-o cât mai mare măsură cetăenilor posibilitatea de
a-și urmări propriile interese, favorizează și principii
precum descentralizarea și autonomia locală. Acesta
este cazul și României, Constituia precizând că
administraia publică locală are la baza organizării
aceste principii, la care se adaugă deconcentrarea
serviciilor publice.
În ceea ce privește ara noastră, administraia
publică locală este organizată pe două niveluri,
judeean, respectiv comunal și orășenesc, fără să
existe un raport de subordonare între acestea.
La nivel de comune și orașe, administraia se
realizează prin consilii locale alese și primari aleși de
cetăenii respectivelor comunităi locale (au caracter
reprezentativ de nivel local), fiecare cu atribuii
specifice.
La nivel de judee, administraia se realizează prin
consilii judeene alese, electoratul fiind reprezentat de
cetăenii judeului respectiv (au și acestea caracter de
autorităi reprezentative), scopul lor fiind coordonarea
consiliilor comunale și orășenești în vederea realizării
serviciilor publice de nivel judeean.
Alături de aceste autorităi, la nivel local mai
funcionează și prefeci, aceștia fiind numii de
Guvern, pe care îl reprezintă la nivel local. Prefecii
conduc serviciile publice deconcentrate ale
ministerelor și ale celorlalte organe ale administraiei
publice centrale din unităile administrativ-teritoriale.
Atribuiile fiecăreia dintre aceste autorităi fiind
diferite, în baza acelorași principii ale descentralizării și
autonomiei locale, Constituia precizează în mod
expres și faptul că „între prefeci, pe de o parte,
consiliile locale și primari, precum și consiliile judeene
și președinii acestora, pe de altă parte, nu există
raporturi de subordonare”.
Activităi
1. Organizai în patru grupe alegei una dintre
autorităile publice locale și obinei mai multe
informaii în ceea ce privește funcionarea și
atribuiile sale. În baza celor aflate, realizai un afiș
prin care să prezentai colegilor specificul
respectivei autorităi.
2. Descentralizarea este un proces prin care se
transferă o parte din autoritatea centrală către
autorităi locale, opunându-se centralizării, adică
procesului de concentrare a autorităii la nivelul
administraiei centrale. În funcie de opinia ta în
această privină, construiește un argument pro
sau contra descentralizării.
02
4 Autoritatea judecătorească
O condiie fundamentală pentru existena unei
societăi democratice este respectarea legilor atât de
cetăeni, cât și de guvernani, așa încât scopul justiiei
este realizarea dreptăii și respectarea legilor. De aceea,
în democraii justiia este organizată ca putere distinctă.
Puterea judecătorească urmărește respectarea
legilor și înfăptuirea justiiei în numele legii,
principalele sale atribute fiind: independena justiiei,
liberul acces la justiie și imparialitatea justiiei.
Deși independentă, autoritatea judecătorească are
legături cu celelalte autorităi ale statului, deciziile
acestora fiind judecate prin raportare la Constituie și
la celelalte legi în vigoare.
În ara noastră, autoritatea judecătorească este
reprezentată de:
- Înalta Curte de Casaie și Justiie, care asigură apli-
carea unitară a legii de către instanele judecătorești;
- Ministerul Public, care apără ordinea de drept,
drepturile și libertăile cetăenilor și își exercită
atribuiile prin procurori constituii în parchete (ce
funcionează pe lângă instanele de judecată);
- Consiliul Superior al Magistraturii, format din 19
membri și care garantează independena justiiei,
în primul rând prin aceea că este autoritatea care
propune Președintelui României numirea în funcie
a judecătorilor și a procurorilor.
Judecătorii sunt independeni și inamovibili, se
supun numai legii, nu pot deine funcii publice sau
private, cu excepia celor didactice din învăământul
superior.
Activităi
1. Care apreciezi că sunt motivele care justifică
interdicia ca judecătorii să poată deine funcii
publice sau private?
2. Din punct de vedere economic, economiile cele
mai eficiente sunt acelea în care proprietatea
privată este dominantă. Discutai în perechi
despre posibilele consecine în cazul în care s-ar
decide „privatizarea” justiiei, astfel încât aceasta
să fie efectuată tot de societăi comerciale.
Principii și instituii democratice 59
 02 5 Președintele României
Președintele României este ales prin vot universal, egal,
direct, secret și liber exprimat, pentru o durată a mandatului de
cinci ani (până la revizuirea Constituiei în 2003, mandatele au fost
de 4 ani), fiind garantul independenei naionale, al unităii și al
integrităii teritoriale a ării.
Pentru a fi ales, un candidat trebuie să întrunească, în primul tur
de scrutin, majoritatea voturilor alegătorilor înscriși în listele
electorale. Dacă niciunul dintre candidai nu a obinut această
majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi
candidai stabilii în ordinea numărului de voturi obinute în primul
Ion Iliescu tur de scrutin. Candidatul care obine numărul cel mai mare de Nicolae Văcăroiu
(1989-1990; 1990-1992; (20.04.2007-23.05.2007;
voturi este declarat ales. Curtea Constituională, după desfășurarea
1992-1996; 2000-2004) președinte interimar)
alegerilor, confirmă, validează rezultatele sufragiului, iar
Președintele ales depune jurământul de credină faă de ară, în faa
camerelor reunite ale Parlamentului.
Funcia de președinte începe de la data depunerii jurământului,
presupune cel mult două mandate și este incompatibilă cu alte
funcii publice sau private sau cu calitatea de membru al unui partid.
În domeniul politicii interne, Președintele României, potrivit
Constituiei, îndeplinește următoarele atribuii: numește prim-
ministrul și Guvernul pe baza votului de încredere al Parlamentului;
Emil Constantinescu consultă Guvernul cu privire la problemele urgente și de importană Crin Antonescu
(1996-2000) deosebită pentru ară; declanșează procedura referendumului, după (09.07.2012-27.08.2012;
consultarea Parlamentului; propune directorul Serviciului Român de președinte interimar)
Informaii; conferă decoraii, titluri de onoare, numește în funcii
publice, în condiiile legii, acordă graierea individuală etc.
În domeniul politicii externe, Președintele încheie tratate
internaionale în numele României și le supune ratificării
Parlamentului; acreditează și recheamă reprezentanii diplomatici
ai României, la propunerea Guvernului.
În domeniul apărării naionale, Președintele este comandantul
forelor armate și președintele Consiliului Suprem de Apărare a ării.
Traian Băsescu Dacă Președintele săvârșește fapte grave prin care se încalcă Klaus Iohannis
(2004-2007; 2007-2009; prevederile Constituiei, Parlamentul poate propune (2014 - ...)
2009-2012; 2012-2014) suspendarea sa din funcie, iar dacă aceasta este aprobată, în cel
mult 30 de zile, se organizează un referendum pentru demiterea
Președintelui.

Activităi
1. De ce este necesar ca Președintele să depună
jurământul de credină faă de ară?
2. În perechi, identificai motive care să justifice
faptul că Președintele, potrivit Constituiei, nu
poate fi membru al unui partid și nici nu poate
îndeplini funcii publice sau private.
3. Președintele îndeplinește, potrivit Constituiei,
funcia de mediator între puterile statului. Cum ar
trebui să procedeze în situaia în care sindicatele
amenină cu greva generală ca urmare a adoptării
unor măsuri de reducere a salariilor?
Dicionar
graiere = aciunea de a acorda unui condamnat
iertarea, parială sau totală, în executarea
pedepsei, printr-un act emis de șeful statului
incompatibil = interdicie legală ca cineva să poată
ocupa simultan două funcii, două atribuii
care, prin caracterul lor, sunt contradictorii
ratificare = a da valabilitate unui act, unui tratat etc.
prin aprobarea sau confirmarea lui în formă
autentică
validare = aciunea de a confirma, de a recunoaște
valabilitatea

60 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică

 Proiect - O zi într-o funcie publică
Sarcina
Proiectul propus pentru această unitate de învăare, numit generic „O zi într-o funcie publică”, vă oferă prilejul
de a realiza o analiză a atribuiilor ce trebuie îndeplinite zilnic de către persoanele învestite în anumite funcii
publice.

Organizare
Constituii, la nivelul clasei, cinci-șase echipe, fiecare echipă urmând să aleagă una dintre următoarele funcii
publice: primar, deputat, senator, prim-ministru, președinte sau judecător. La fel de bine putei opta toate grupele
pentru aceeași funcie. În acest caz, dacă se ia în calcul posibilitatea, decidei prin vot, astfel încât fie să asumai
aceeași funcie publică, fie se va alege o altă funcie de către fiecare echipă. În cazul în care decizia va privi o aceeași
funcie, încercai să alegei un același context de realizare sau o aceeași problemă, cu scopul de a sesiza diferenele de
abordare (de exemplu, „primar al orașului X”, preocupat de creșterea calităii serviciului public de salubritate).

Decizia Analiza Culegerea Elaborarea

1 privind modul
2 funciei și
3 informaiilor
4 soluiei de
de realizare al a problemei necesare rezolvare a
proiectului problemei

Distribuirea Punerea la Elaborarea Prezentarea

5 rolurilor în
6 punct a
7 portofoliului
8 portofoliului
echipă și materialelor și proiectului proiectului
asumarea lor a rolurilor

Procedura
1. Decidei, la nivelul clasei, prin vot, asupra modului de realizare a proiectului. Odată stabilită decizia, aceasta va fi
asumată de toi elevii.
2. Constituii echipele, apelând la un criteriu cât mai neutru de selectare sau, dimpotrivă, stabilind un criteriu
obiectiv. De exemplu, dacă vei alege să fii senatori și să avei o iniiativă legislativă într-un anumit domeniu,
putei ine cont de opiunea voastră pentru o orientare politică sau alta.
3. Analizai funcia prin apelul la legile care o reglementează, în primul rând la Constituie.
4. Analizai problema pe care va trebui sau alegei să o abordai din perspectiva funciei asumate.
5. Colectai informaiile necesare pentru simularea funciei și posibilităi de rezolvare a problemei. Putei face
acest lucru inclusiv, dacă avei posibilitatea și în funcie de ceea ce ai ales să realizai prin proiect, prin întâlniri
cu persoane reale, care ocupă acele funcii sau sunt specialiști în domeniul de care ine problema pentru care
ai optat.
6. Concepei modalitatea de rezolvare a problemei asumate, inând seama de funcie și de posibilităile pe care
aceasta le are.
7. Concepei și distribuii rolurile în echipă, inând seama de specificul problemei și de faptul că va trebui să
prezentai totul în faa colegilor. De exemplu, dacă ai ales funcia de senator, atunci unul dintre voi va fi efectiv
senatorul, urmând ca acesta să joace rolul respectiv și în cazul prezentării, ali colegi vor avea rolul de consilieri
pe diferite probleme, un altul va putea fi un specialist independent etc. Sau, luând un alt exemplu, cum ar fi cel
de judecător, va trebui să constituii un complet de judecată (trei judecători, dintre care unul va fi președinte),
alături de care va trebui să avei un grefier, un acuzat și un procuror (sau două pări care își dispută ceva, caz în
care nu mai avei nevoie de procuror) și un avocat al apărării.
8. Pregătii rolurile asumate și realizai materialele necesare pentru punerea în scenă și pentru portofoliu.
9. Realizai portofoliul proiectului și cel puin o repetiie a „spectacolului” pe care va urma să îl susinei.
10. Prezentai portofoliul și ceea ce ai pregătit pentru ilustrarea funciei alese.

Principii și instituii democratice 61

 Sinteza
PUTEREA EXECUTIVĂ

GUVERNUL PREȘEDINTELE ADMINISTRAIA PUBLICĂ

• asigură realizarea politicii interne și
externe a ării
• membrii Guvernului nu sunt aleși,
dar acesta este format de partidul
sau coaliia de partide care deine
majoritatea în Parlament
• numit de Președinte în baza
obinerii votului de încredere în
Parlament
• format din prim-ministru, miniștri ...
• reprezintă statul român
• garant al independenei naionale,
al unităii și al integrităii teritoriale
a ării
• funcie de mediere între puterile
statului și între stat și cetăeni
• comandantul forelor armate
• ales prin vot universal, egal,
direct, secret, liber exprimat
• mandat de 5 ani
• administraia publică centrală: minis-
tere și alte organe de specialitate
• administraia publică locală de nivel
judeean: consiliu judeean (ales)
și prefect (numit de Guvern)
• administraia publică locală
comunală și orășenească: primar
(ales) și consiliu local (ales)
• nu există raporturi de subordonare
între nivelurile administraiei locale

PUTEREA LEGISLATIVĂ PUTEREA JUDECĂTOREASCĂ

PARLAMENTUL ÎNALTA CURTE DE CASAIE ȘI JUSTIIE
• organul suprem reprezentativ al • asigură aplicarea unitară a legii de
poporului român către instanele judecătorești
• unica autoritate legiuitoare MINISTERUL PUBLIC
• bicameral: Senatul României și • apără ordinea de drept
Camera Deputailor • își exercită atribuiile prin procurori
• membri aleși prin vot universal, egal,
direct, secret, liber exprimat CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
• mandate de 4 ani • garantează independena justiiei
• propune judecătorii și procurorii

CONSTITUIA ROMÂNIEI
pent

pent legitimă

ăra i romova
e
prof copuri s
fizice constit ifice

asoc ce gen d
de p aceeaș
• aso oane

scute a face

se
ru s
esie

ntere
ers
cu

ciere

,p
iere
ru
• ori

și ap
pec

cuno
uită
i

•a
so e
i c ier
s n
ap alar tere iere s oc oane sc -
ă
rel rare ailo se a de
i • a ers ăre inte al
p r
ai a d r p le
a c re en • grup de de e urm unor gene
r
u a ptu tru
ng rilo oameni constituit ca area cter
aja r î liz ara
to n în vederea rea cu c
ru e
l obinerii și exercitării res
puterii

62 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică


Ce am reinut?
1. Apreciază cu „adevărat” sau „fals” fiecare dintre
enunurile următoare:
a. Principiul separării puterilor în stat presupune
existena mai multor partide politice.
b. Curtea Constituională face parte din puterea
judecătorească.
c. Ministerul Public este subordonat Guvernului,
alături de celelalte ministere.
d. Mandatul președintelui în ara noastră este de 4 ani.
e. Principiul pluralismului se concretizează și în alte
forme decât partidele politice.
f. Senatul României este parte a puterii executive.
2. Completează rebusul alăturat:
a. Autoritate publică care numește prim-ministrul
și Guvernul, pe baza votului de încredere al
Parlamentului sau ... .
b. Autoritate legislativă sau ... .
c. Autoritatea executivă este reprezentată în primul
rând de ... .
d. La nivelul fiecărui jude, Guvernul numește un ... .
Ce am îneles?
1. Pornind de la fotografia alăturată, care a suprins trei
broaște încercând să se menină pe o creangă,
imaginează-i că acea creangă ar fi puterea, iar cele
trei broaște puterile din stat. Scrie un text, oferind și
un titlu adecvat, prin care să comentezi o situaie în
care raportul celor trei puteri din stat ar fi unul
asemănător.
2. Așa cum ai putut vedea în cadrul acestei unităi de
învăare, la nivelul unui stat democratic funcionează
numeroase autorităi. Cum apreciezi: sunt prea multe
sau prea puine? S-ar putea renuna la unele dintre
ele? Care ar fi cea mai importantă autoritate
a statului? În grupe de patru elevi, oferii răspunsuri
argumentate la întrebările precizate.
Cetăean activ!
Trăiești într-o comunitate locală, funcionarea sa
presupunând diferite autorităi publice, respectiv
anumite funcii ocupate de anumii oameni. De
asemenea, comunitatea ta face parte dintr-un jude, la
nivelul căruia, din câte ai putut observa, sunt organizate
alte autorităi. Totodată, în judeul în care trăiești,
cetăenii din acesta au ales la ultimele alegeri pentru
Parlament anumii senatori și deputai.
Sarcina pe care trebuie să o realizezi la finalul acestei
unităi de învăare, inând cont de faptul că un cetăean
Evaluare
e. Persoana prin care se concretizează în primul
rând autoritatea judecătorească se numește ... .
f. Pentru a ocupa o funcie precum cele de primar,
senator sau deputat trebuie să fii ... .
g. Aplicarea legilor este atributul autorităii ... .
h. Camera Parlamentului cu mai puini membri se
numește ... .
i. Rezolvarea problemelor publice ale unei comune
sau ale unui oraș este asigurată de către
consilierii locali și de către ... .
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.
i.
activ este un cetăean informat, este aceea de a identifica
persoanele și apartenena lor politică în ceea ce privește:
primarul localităii, președintele Consiliului Judeean,
deputaii și senatorii care reprezintă judeul în care
trăiești. Realizează o fișă cu toi aceștia. Alege una dintre
persoane și obine mai multe informaii în ceea ce
privește activitatea sa în respectiva funcie. Completează
fișa realizată cu o sinteză, organizând informaiile
obinute, privind exemplul concret de reprezentant al
unei autorităi publice.
Principii și instituii democratice 63
 Domnia legii
5 și puterea cetăenească
Constituia României

A fi om, având în vedere că trăim în comunităi, că suntem fiine sociale, se relevă de o manieră particulară în
calitatea noastră de cetăeni. De altfel, drepturile omului, cele care revin oricărei fiine umane, le exercităm în
comunităile din care facem parte, atât la nivel local, cât și la nivel naional sau chiar internaional. În ceea ce privește
calitatea de cetăeni ai unui stat, unele dintre aceste drepturi îmbracă o formă specifică, și anume aceea de drepturi
cetăenești. În virtutea acestora, fiecare dintre noi are obligaia de a se implica în deciziile care se iau de către
autorităi în ceea ce privește viaa sa și a comunităii în care trăiește, dar și în adoptarea legislaiei. Aceasta cu atât
mai mult cu cât condiia unui stat de drept este domnia legii, garantată de puterea judecătorească.

Cuprins Competene specifice

5.1. Drepturi și libertăi cetăenești 1.1. Utilizarea corectă a termenilor specifici educaiei
5.2. Justiia și domnia legii pentru cetăenie democratică.
5.3. Elaborarea legilor și implicarea cetăenească 1.2. Analizarea unor situaii problematice determinate de
abaterea de la valorile, principiile, practicile societăii
Proiect - Delicvena juvenilă
democratice.
Sinteza
2.3. Rezolvarea, în perechi/echipă, a unor sarcini de lucru
Ce am reinut? • Ce am îneles? • Cetăean activ! referitoare la viaa într-o societate democratică.

PUTERE

Drepturi și libertăi cetăenești

1 Multe dintre drepturile și libertăile constituionale sunt sau cel puin pot fi exercitate pentru a ne implica în viaa comunităii în care trăim,
respectiv pentru a ne exprima poziia în raport cu diferite aspecte și a vedea măsura în care puterea lucrează în beneficiul cetăenilor.

64 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică

 Legea, Frederick Dielman (1847-1935)
(mozaic, Biblioteca Congresului, SUA)

Justiia și domnia legii

2 Un stat în care cetăenii sunt egali în drepturi este evident un stat în care cea care guvernează de fapt este legea, în care se asigură
domnia acesteia.

INIIATIVA
LEGISLATIVĂ
Camera Deputailor Senatul României Guvernul României Iniiativa cetăenească

ADOPTARE CURTEA
LEGISLAIE CONSTITUIONALĂ
Parlamentul României

PROMULGARE PUBLICARE ÎN
LEGISLAIE MONITORUL OFICIAL
Președintele României

Elaborarea legilor și implicarea cetăenească

3 Se spune că o democraie fără implicarea cetăenilor este fără sens, acest lucru fiind valabil chiar și în cazul elaborării legilor care
guvernează respectiva societate.

Activităi

1. Identifică drepturile și libertăile implicate în cadrul documentului și apreciază, motivat, în fiecare caz, dacă sunt
sau nu drepturi cetăenești. (Documentul 1)
2. Crezi că există o diferenă între expresiile „domnia legii” și „domnia prin lege”? Argumentează răspunsul oferit.
(Documentul 2)
3. Apreciază dacă procesul de elaborare a legilor, așa cum este sintetic prezentat, respectă sau nu principiul
separaiei puterilor în stat. (Documentul 3)

Domnia legii și puterea cetăenească 65

 Drepturi și libertăi cetăenești
1 Statul de drept și viaa publică
Statul, după cum cunoaștei, este principala
instituie politică a societăii. În măsura în care, așa
cum ai descoperit, puterea statului este încadrată și
limitată de drept, se poate vorbi despre un stat de
drept. Într-un astfel de stat, puterea guvernanilor, în
calitate de cetăeni egali cu orice alt cetăean, se
subordonează strict normelor juridice în vigoare. Ei nu
sunt deasupra legii, ci, aflai într-o funcie temporară,
nu fac decât să o exercite pe aceasta în limitele
dreptului. Astfel expresia de „stat de drept” arată că
puterea statului se exprimă doar în și prin drept, în și
prin lege.
Desigur, aceasta nu înseamnă că statul se va îngriji
doar de existena unor legi și de buna funcionare a
acestora, ci are o deosebită relevană și sensul în care
„împing” societatea acele legi, într-un stat de drept
acesta fiind drepturile omului.
Deși prevăzute de documente internaionale,
drepturile omului, protecia și promovarea lor, sunt
înainte de toate activităi naionale, ceea ce înseamnă
că importana lor trebuie subliniată în mod deosebit.
Prin Constituie acesta este și cazul României,
textul fundamental al statului nostru, generos din acest
punct de vedere, consacrând peste treizeci de drepturi
și libertăi și doar patru îndatoriri fundamentale.
O lectură atentă a textului constituional va arăta
însă foarte repede că îndatorirea de a ne exercita
drepturile și libertăile cu bună-credină și în limita
recunoașterii acelorași drepturi oricărui alt cetăean
subliniază pe deplin faptul că ne putem realiza
drepturile și libertăile doar în comun, în calitate de
participani la viaa unei comunităi. Aceasta face ca
viaa publică să fie deosebit de importantă pentru
condiia fiecăruia dintre noi.
Activităi
1. Funcionarea unui stat ca stat de drept depinde în
mare măsură de viaa publică a societăii
respective. În perechi, identificai două aspecte
care ilustreză o astfel de condiionare.
2. Pentru a avea un stat de drept este suficient să
existe legi și acestea să fie respectate? Oferă un
răspuns argumentat la această întrebare.
66 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică
02
2 Drepturile omului și libertăile publice
Prin „drepturi ale omului” înelegem drepturile
oricărei persoane care se află în spaiul suveranităii unui
stat, indiferent de raportul său cu statul respectiv
(cetăean cu sau fără exerciiul tuturor drepturilor,
apatrid, refugiat sau străin). Între drepturile omului este
însă evident că unele nu se pot manifesta decât în relaie
directă cu un anumit stat, cu atât mai mult cu cât inem
seama de faptul că ele presupun un spaiu public de
manifestare, reglementat într-un anumit mod.
De exemplu, potrivit Declaraiei Universale
a Drepturilor Omului, orice persoană are dreptul la
libertatea de întrunire și de asociere pașnică, iar
Constituia României recunoaște libertatea întrunirilor și
dreptul de asociere. O lectură a acelor articole va arăta
însă că în ceea ce privește dreptul de asociere se
precizează anumite forme de asociere, reglementate din
punct de vedere legal, în timp ce altele sunt interzise sau
la care este limitat accesul anumitor categorii de
cetăeni. Cu alte cuvinte, drepturile omului, care se pot
realiza doar într-un stat, dobândesc o anumită formă în
ceea ce privește exercitarea lor publică.
Astfel, exerciiul drepturilor pe care le avem
cunoaște diferena între o manifestare strict privată și
o manifestare publică, vorbindu-se în acest ultim caz de
libertăi publice.
Protest sindical în Belgia (2018) împotriva
măsurilor de reformare a sistemului de pensii
(sindicatele sunt una dintre formele de asociere prin
care cetăenii, în acest caz cei care au statutul de
salariai, își pot apăra și promova drepturile și interesele)
Activităi
1. Identifică trei motive pentru care dreptul de
asociere este garantat într-un stat de drept.
 3 Libertăile publice și drepturile cetăenești
Orice persoană prezentă pe teritoriul unui stat
beneficiază în aceeași măsură de libertăile publice?
Evident, răspunsul nu este decât unul negativ.
Fiecare stat își afirmă și pretinde să i se recunoască
suveranitatea (manifestarea autorităii asupra unui
anumit teritoriu și un anumit grup de oameni). inând
cont de acest aspect, prin drepturile omului vom
înelege atunci drepturile care revin oricărei persoane
aflate în spaiul suveranităii sale, indiferent de
raportul său cu statul respectiv (dreptul la viaă este de
recunoscut și de respectat în orice condiii și oriunde).
Mai mult, orice persoană își poate exprima în mod
liber opiniile, libertatea publică de exprimare fiind
garantată într-un stat de drept, ceea ce înseamnă că
libertăile publice sunt de asemenea recunoscute, în
parte, oricărei persoane (în forma particulară a statului
respectiv; de exemplu, în România, Constituia
interzice defăimarea ării și a naiunii).
Libertăile publice nu sunt însă recunoscute în
totalitate oricărei persoane, ci unele dintre acestea revin
doar cetăenilor. În acest caz vorbim despre drepturi
cetăenești. Astfel de drepturi, cum ar fi drepturile
electorale, dreptul de a candida și de a ocupa anumite
funcii publice etc., sunt rezervate și pot fi exercitate
exclusiv de cetăenii statului respectiv.
Activităi
1. Faptul că unele drepturi și libertăi sunt limitate,
la nivelul unui stat, chiar și în cazul celor
democratice, în ceea ce privește manifestarea
publică, iar altele revin doar cetăenilor statului
este un fapt pozitiv sau negativ? Prin ce anume?
Dicionar
apatrid = persoană care a pierdut cetăenia ării sale,
dar nu a dobândit-o nici pe cea a unui alt stat
defăimare = aciunea de a vorbi de rău pe cineva
sau despre ceva; desconsiderare; calomniere
4 Participarea publică
Existena drepturilor cetăenești presupune
exercitarea acestora, respectiv implicarea în problemele
comunităii în care trăim, fie că este cea locală,
judeeană, naională sau, prin aderarea României la
Uniunea Europeană, cea europeană. A fi cetăean
înseamnă a participa la viaa publică a comunităii.
Participarea publică a cetăenilor la actul de
guvernare nu se face doar cu ocazia proceselor
electorale în care sunt aleși reprezentanii de un nivel
sau altul, ci este un proces continuu. Desigur, realizarea
sa efectivă depinde, pe de o parte, de posibilităile legale
oferite cetăenilor pentru a se implica, iar pe de altă
parte, de implicarea efectivă a acestora.
În acest sens, este de subliniat că România este
printre puinele ări care au o lege specială dedicată
consultării publice a cetăenilor în legătură cu politicile
publice (adoptarea deciziilor cu privire la programe
care își propun să modifice anumite aspecte în scopul
rezolvării unor probleme cu care societatea, la diferite
niveluri, se confruntă). Astfel, Legea transparenei
decizionale (nr. 52 din anul 2003) solicită instituiilor
publice să fie transparente în ceea ce privește deciziile
adoptate și chiar să îi consulte în mod obligatoriu pe
cetăeni. O altă lege în favoarea participării publice
este cea a liberului acces la informaiile de interes
public (nr. 544 din anul 2001), în baza căreia orice
autoritate publică este obligată să pună la dispoziia
cetăenilor informaii cu privire la activitatea sa.
Evident, exerciiul efectiv al acestor drepturi
cetăenești depinde de fiecare în parte. În acest sens, se
face diferena între trei tipuri de „buni cetăeni” (fiecare
nivel le presupune pe cele precedente): cetăeanul
responsabil (respectă legile și își plătește taxele), cetă-
eanul participativ (participă activ la viaa comunităii, la
consultările publice etc.) și cetăeanul implicat (cel care
observă problemele din societate și, alături de ali
cetăeni, încearcă să se implice în rezolvarea acestora).
Activităi
1. A fi cetăean implică în mod obligatoriu
participarea la viaa comunităii. Construiește un
argument pro sau contra acestei afirmaii.
Compară propriul argument cu cele ale colegilor
și, dacă este cazul, reformulează-l pe cel propriu.
2. În finalul documentului, se face diferena între trei
tipuri de „buni cetăeni”. Pornind de la această
idee, în grupe de patru elevi, realizai o clasificare,
o „scară” a cetăeniei care să acopere cât mai
multe dintre situaiile existente într-o societate
democratică. Prezentai în plenul clasei propriile
concluzii și dezbatei rezultatele la care ai ajuns.
Domnia legii și puterea cetăenească 67
 Justiia și domnia legii

1 Justiia și domnia legii 2 În ce mod justiia?

Justiia este reprezentată frecvent prin zeia
Themis, zeia greacă a dreptăii, legată la ochi și inând
într-o mână o balană, iar în cealaltă o sabie. Acest
mod de reprezentare vrea să sugereze că, pe de o
parte, justiia este puternică, iar pe de altă parte, este
nepărtinitoare, aceeași pentru toi.
Înfăptuirea justiiei înseamnă, de fapt, încercarea
de a face dreptate prin aplicarea legii și potrivit cu
aceasta. Iar a face dreptate înseamnă a respecta și
a proteja drepturile și libertăile oricărei persoane.
Acolo unde înfăptuirea justiiei se realizează de o
astfel de manieră, statul și dreptul, așa cum am văzut
deja, sunt strâns legate, se sprijină și se condiionează
reciproc. Statul, prin autorităile sale, creează dreptul,
iar el funcionează doar în cadrele acestuia, caz în care
avem de-a face cu ceea ce se numește un stat de drept.
Într-un stat democratic, sursa puterii este poporul
și aparine acestuia, iar cele trei puteri – legislativă,
executivă și judecătorească, separate și aflate în
echilibru, îndeplinesc diferite funcii ale statului. Modul
în care aceste funcii se realizează este însă dictat doar
de lege, ceea ce înseamnă că cea care în cele din urmă
asigură domnia legii este justiia.
Domnia legii nu înseamnă însă domnia prin lege,
o astfel de situaie însemnând de fapt că legile nu sunt
adoptate în interesul protejării drepturilor și libertăilor
oricărei persoane, ci ele sunt în puterea doar anumitor
membri ai societăii. Evident, într-o astfel de situaie,
separaia puterilor în statul respectiv nu este, de fapt,
reală, ci doar iluzorie.
Iar ca să ne dăm seama de diferenă am putea
aminti exemplul Președintelui Parlamentului din
Vanuatu, un mic stat din Oceania. Acesta, condamnat
pentru corupie, s-a autograiat în timp ce inea locul
Președintelui ării. Potrivit Constituiei ării, aciunea
a fost legală, dar evident în contradicie cu ceea ce Activităi
justiia decisese a fi drept.
1. Imaginile prezintă diferite moduri de abordare
Activităi a justiiei. În grupe de elevi, stabilii dacă în astfel
de situaii se realizează dreptatea. În măsura în
1. Ești de acord cu ideea că singura garanie care răspunsul este unul negativ, precizai
a statului de drept este justiia? Construiește un dificultăile sugerate de fiecare imagine. Dacă
argument pro sau contra acestei idei. Prezentai răspunsul este afirmativ, detaliai în ce mod
argumentele și realizai o sinteză a acestora. dreptatea se poate realiza în fiecare caz.

68 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică

 3 Sistemul de justiie din România
Justiia se înfăptuiește în numele legii. Justiia este unică, imparială și egală pentru toi.
Judecătorii sunt independeni și se supun numai legii
TIPURI DE INSTANE
Înalta Curte de Casaie și Justiie
- este singura instană supremă care funcionează în România;
- judecă în recurs și în primă instană anumite cauze penale;

Judecătorii Tribunale Curi de Apel

- instane organizate în judee și în
sectoarele municipiului București;
- judecă orice cauză care nu este
trimisă la o instană superioară;
- organizate la nivelul fiecărui jude
și al municipiului București;
- judecă în primă instană, în apel
și în recurs;
- organizate la nivelul fiecărui jude
și al municipiului București;
- judecă în primă instană anumite
cauze penale, dar numai în apel și
recurs în cauzele civile.

PENALE
- soluionează conflictele care
privesc valori ale statului, așa
încât pările sunt statul (prin
procurori) și cei care au atentat la
aceste valori (viaa, proprietatea
sau sănătatea unei persoane,
sigurana și ordinea publică, bunul
mers al instituiilor etc.);
TIPURI DE CAUZE
CIVILE
- soluionează conflictele care
privesc valori personale
(moștenire, reputaie, divor,
interese de afaceri etc.);
CONTENCIOS ADMINISTRATIV
- soluionează conflictele care
privesc valori publice, legate de
aplicarea legii de către instituii
(decizii administrative, obligaii ale
instituiilor faă de persoană etc.).

Instana de judecată Judecător Procuror Ministerul Public

... organ de stat prin
intermediul căruia se
înfăptuiește justiia și se
exercită puterea
judecătorească.
... magistratul care are atribuii
de a soluiona cauze penale,
civile și administrative în
cadrul unei instane
judecătorești.
... magistrat care își
îndeplinește atribuiile în
cadrul parchetelor de pe lângă
instanele judecătorești, în
scopul apărării intereselor
generale ale societăii și
a ordinii de drept.
... organ de stat
constituit din parchete
care reprezintă, în
activitatea judiciară,
interesele generale ale
societăii și apără
ordinea de drept.

Activităi Lucrăm împreună!

1. Ministerul Public, potrivit Constituiei, este parte Dacă una dintre întrebările specifice copilăriei, la
a autorităii judecătorești, dar activitatea o anumită vârstă, era „De ce?”, în adolescenă,
procurorilor se desfășoară sub „autoritatea la care vei ajunge nu peste mult timp, devine destul
ministrului justiiei”. Discutai în perechi și de frecventă întrebarea „Ce se întâmplă dacă...?”.
stabilii dacă acest lucru înseamnă sau nu Se poate aprecia că unul dintre motivele delicvenei
o subordonare faă de puterea executivă. juvenile, adică ale situaiilor în care persoanele sub
2. Dobândește mai multe informaii despre profesiile 18 ani încalcă legea, este încercarea de
de judecător, respectiv procuror, și realizează a experimenta lucruri noi și de a vedea ce se
o comparaie, folosind metoda diagramelor. întâmplă? Organizai în grupe de patru elevi,
trăsături asemănări trăsături identificai patru posibile cauze ale delicvenei
specifice doar specifice doar juvenile și, pentru fiecare situaie, precizai
judecătorului procurorului o modalitate de aciune care ar putea să
preîntâmpine o astfel de situaie. Prezentai
Judecător Procuror colegilor concluziile la care ai ajuns.

Domnia legii și puterea cetăenească 69

 Elaborarea legilor și implicarea cetăenească

1 Iniiativa legislativă cetăenească în contextul procesului legislativ

Parlamentul Român, după cum precizează Constituia, este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica
autoritate legiuitoare. Dreptul de iniiativă legislativă aparine însă, în anumite condiii, și puterii executive, dar și cetăenilor.

Ini Ini Ini

iat iativ iativ re e
guv iva leg cetă a legis par a legis inta t
ern i
ame slativă la lam l îna circui
nta
en
eas tivă ent ativă alte
lă că ară din
Elaborare
Iniiator Iniiativa
Iniiator Iniiativa
Iniiator
... ministere, organe de ... un comitet de iniativă ... oricare membru al
01 specialitate, prefeci,
01 constituit din cel puin 10
01 Parlamentului sau grup de
consilii judeene etc. cetăeni cu drept de vot parlamentari
supunere spre consultare strângere de semnături Biroul Permanent
Consultare
Iniiator Adeziune
Iniiator Avizare
Iniiator
... publică, iar pentru anu- ... colectarea a 100.000 de ... de la Consiliul Legislativ,
02 mite acte normative și cu
02 semnături din minim un
02 alte instituii după caz,
partenerii de dialog social sfert din judeele ării comisii de specialitate etc.
înaintare către Guvern definitivarea propunerii includere pe ordinea de zi
Avizare
Iniiator Propunere
Iniiator Aprobare
Iniiator
... după caz, ministere, ... realizarea și depunerea ... dezbatere în plen,
03 instituii de specialitate,
03 documentaiei pentru
03 amendare și vot prima
Consiliul Legislativ etc. propunerea legislativă Cameră
ședina de Guvern înaintare spre avizare Camera decizională
Decizie
Iniiator Avizare
Iniiator Adoptare
Iniiator
... adoptare/aprobare sau ... propunerea legislativă ... dezbatere în plen,
04 amânare, respingere,
04 trebuie să primească
04 amendare și vot final
retragere avizul Consiliului Legislativ
Monitorul Oficial Monitorul Oficial Președintele României
Publicare
Iniiator Publicare
Iniiator Decizie
Iniiator
... dacă actul normativ ... dacă actul normativ ... după caz, reexaminare,
05 a fost aprobat, se publică
05 a obinut avizul, se publică 05 solicitare aviz Curtea Con-
în Monitorul Oficial în Monitorul Oficial stituională sau promulgare
in in
legi trare î legidetrGuvern
ședina ar Monitorul Oficial
slat n slat e în pr
iv p proce iv p o Publicare
Iniiator
arla s arla ces
men men ... dacă actul normativ
tar tar 06 a ajuns în etapa finală, se
publică în Monitorul Oficial

Activităi
1. Organizai-vă în grupe de patru elevi și analizai locul care sunt șansele de reușită ale unei astfel de
iniiativei cetăenești în procesul de elaborare iniiative. Credei că ar trebui modificat ceva sau
a legilor. inând cont de cele constatate, apreciai soluia existentă este bună?

70 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică

 2 Consultarea publică
Într-o democraie cu adevărat funcională, legile
sunt cele care domnesc, ceea ce înseamnă că cetăenii
trebuie să acorde cea mai mare atenie proceselor de
elaborare și de adoptare a acestora. În acest sens,
pentru a sublinia necesitatea participării cetăenilor la
tot ceea ce va avea efecte, în cele din urmă, asupra
propriilor viei, a fost creat termenul de democraie
participativă. Democraia participativă este aceea în
care se urmărește aducerea deciziilor cât mai aproape
de beneficiari, care sunt informai și consultai asupra
modului de gestionare a autorităii și a resurselor
publice.
Cu alte cuvinte, în afara iniiativei legislative
cetăenești, în majoritatea democraiilor dificil de pus
în practică, acesta fiind și cazul României, se încearcă
punerea la dispoziia cetăenilor și a altor modalităi de
participare la adoptarea legilor și a deciziilor.
Tocmai în acest scop, și anume dezvoltarea și
susinerea implicării cetăenilor în actul de guvernare, în
ara noastră a fost adoptată, în 2003, Legea nr. 52
privind transparena în administraia publică. Aceasta,
așa cum se poate observa din articolele citate alăturat,
are un caracter suficient de cuprinzător pentru ca cei
interesai să se poate implica în elaborarea actelor
normative la oricare nivel. Desigur, acest lucru în măsura
în care autorităile publice în cauză organizează, pentru
fiecare act normativ, cadrul în care această participare
devine posibilă, în practică întâmplându-se adesea ca
actele normative să fie elaborate și adoptate fără a mai fi
trecute printr-un astfel de proces.
Activităi
1. Identifică în articolele citate din Legea nr. 52 cele
trei niveluri posibile ale implicării cetăenilor.
2. În perechi, căutai și accesai site-ul unui minister,
al unui consiliu judeean sau al unui consiliu local
și descoperii un act normativ care este supus
unui proces de consultare publică. Identificai
actul despre care este vorba și măsura în care
procesul de consultare publică organizat respectă
principiile afirmate de Legea nr. 52. Prezentai
concluziile la care ai ajuns în plenul clasei.
Dicionar
amendament = propunere de modificare pentru un
proiect de act normativ sau de tratat
Consiliul Legislativ = organ consultativ de specialitate al
Parlamentului României, care are sarcina de
a aviza proiectele de acte normative în vederea
sistematizării, unificării și coordonării întregii
Art. 1
(1) Prezenta lege stabilește regulile procedurale
minimale aplicabile pentru asigurarea transparenei
decizionale în cadrul autorităilor administraiei
publice centrale și locale, alese sau numite (...).
(2) Legea are drept scop:
a) să sporească gradul de responsabilitate
a administraiei publice faă de cetăean (...);
b) să implice participarea activă a cetăenilor în
procesul de luare a deciziilor administrative și în
procesul de elaborare a actelor normative;
c) să sporească gradul de transparenă la nivelul
întregii administraii publice.
Art. 2
Principiile care stau la baza prezentei legi sunt
următoarele:
a) informarea în prealabil, din oficiu, a persoanelor
asupra problemelor de interes public (...), precum și
asupra proiectelor de acte normative;
b) consultarea cetăenilor și a asociaiilor legal
constituite, la iniiativa autorităilor publice, în
procesul de elaborare a proiectelor de acte
normative;
c) participarea activă a cetăenilor la luarea deciziilor
administrative și în procesul de elaborare
a proiectelor de acte normative, cu respectarea
următoarelor reguli:
1. ședinele și dezbaterile (...) sunt publice (...).
(Legea nr. 52 din anul 2003 privind transparena în
administraia publică)
Dezbatere deschisă
Crezi că este necesar, în calitate de simpli cetăeni,
să ne implicăm în problemele comunităii, locale sau
centrale? Această întrebare este de formulat cu atât
mai mult cu cât adesea se exprimă opinia că orice ar
face simplul cetăean, deciziile sunt luate oricum de
alii, de cei care dein puterea, așa cum dictează
interesele lor. Organizai o dezbatere în care să
punei în discuie relevana implicării simplilor
cetăeni în deciziile care se iau de puterea politică în
ceea ce îi privește.
legislaii și de a ine evidena oficială a legislaiei
României
dialog social = cadru (legal) de comunicare între
autorităile administraiei publice, sindicate (sau
reprezentani ai angajailor) și angajatori
(organizai aceștia, uneori, în patronate)
Domnia legii și puterea cetăenească 71
 3 Advocacy
Iniiativa legislativă cetăenească nu este un
proces ușor de derulat, așa încât astfel de aciuni,
chiar dacă legale, se realizează destul de rar.
Dar înseamnă acest lucru faptul că cetăenii nu
au nicio posibilitate în a determina apariia sau
modificarea unor acte normative, așa încât acestea
să răspundă mai bine nevoilor și intereselor lor?
Răspunsul este unul negativ. Una dintre
posibilităile existente este ceea ce se numește
advocacy (utilizăm aici cuvântul din limba engleză,
niciuna dintre variantele de traducere în limba
română nereușind să acopere cu adevărat sensul de
faă). Cuvântul „advocacy”provine de la latinescul
„advocare”, care înseamnă „a cere ajutor”. În zilele
noastre, a păstrat în esenă același îneles (cuvântul
„avocat” provine din același cuvânt latin,
semnificaia sa fiind aceea de profesionist care
acordă asistenă juridică).
inând seama de complexitatea lumii în care
trăim, advocacy nu se mai reduce la un simplu
ajutor, nici doar la susinerea a ceva, ci este un
proces. Acesta va avea ca obiectiv punerea unei
probleme pe ordinea de zi, identificarea unei soluii
pentru această problemă și oferirea de sprijin atât
pentru problemă, cât și pentru soluia acesteia.
Astfel, printr-o campanie bine pusă la punct, un
grup de iniiativă poate convinge opinia publică și
mai ales decidenii că acea problemă este de
interes, că merită să fie luată în calcul și căutate cele
mai adecvate soluii.
Un demers de advocacy, în măsura în care
apreciem că puterea este capacitatea de a convinge
pe cineva (în cazul nostru, o autoritate sau
o instituie) să facă un anumit lucru, se dovedește
astfel un „joc” de putere în care cei cu mai puină
influenă câștigă putere să-i influeneze pe cei care
dein puterea, astfel încât interesele lor legitime să
fie satisfăcute.
Activităi
1. Compară acest tip de demers cetăenesc cu
iniiativa legislativă cetăenească. Care crezi că
are mai mari șanse de reușită? Identifică trei
motive care sunt în favoarea răspunsului tău.
Dicionar
acronim = cuvânt format din prima sau primele
litere ale cuvintelor dintr-o sintagmă, dintr-o
expresie, dintr-un titlu etc.
72 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică
Cine suntei?
Primul pas este clarificarea a ceea ce repre-
zentai, fie că vorbim despre o singură per-
soană, despre un grup, despre o organizaie sau
despre o coaliie.
Ce vrei?
Următorul pas este să stabilii care este
„inta” aciunii voastre. În această măsură vei
ști ce să cerei, cui să cerei, cine vă poate ajuta,
care sunt efectele a ceea ce cerei etc.
Cine decide?
Avei o „intă”, așa încât știi de cine
depinde rezolvarea problemei. Clarificai
la nivel de persoană cine este responsabil și
cui trebuie (putei) să vă adresai.
Cine ajută?
Orice problemă devine cu atât mai ușor de
rezolvat cu cât sprijinul și susinerea sunt mai
mari. Cu atât mai mult este cazul atunci când
scopul este adoptarea sau modificarea unei legi.
Cum vei face?
Atingerea „intei” presupune o strategie,
respectiv aciunile concrete prin care proble-
ma va deveni una de interes, va fi luată în discu-
ie, iar în cele din urmă va fi adoptată o decizie.
Poi mai mult...
Organizai în grupe de patru elevi, accesai site-ul
organizaiei „Centrul de Resurse pentru participarea
publică” (care utilizează, tocmai pentru a sugera
scopul său, acronimul „CeRe”), una dintre
organizaiile din România care iniiază și sprijină
campanii de advocacy. Informai-vă cu privire la
activitatea acestei organizaii, la aciunile realizate,
precum și la resursele puse la dispoziie. Alegei o
aciune sau o resursă și realizai o scurtă prezentare
a sa pe care să o susinei în plenul clasei.
 Proiect - Delicvena juvenilă
Sarcina
Proiectul pe care vi-l propunem la finalul acestei unităi de învăare dorește să aducă în atenia voastră, în timp
ce aprofundai funcionarea sistemului de justiie din România, o problemă prezentă în societate, și anume, după
cum spune și titlul, delicvena juvenilă (acele comportamente ale minorilor care contravin legii).

Organizare
Realizarea proiectului va porni de la următorul caz:
„Leonard este un adolescent de 15 ani, elev de liceu. Deși inteligent, este cunoscut ca o fire violentă, având
obiceiul de a pretinde de la colegii săi (unitatea de învăământ are și clase de gimnaziu) mici sume de bani. Într-o zi,
în timp ce făcea acest lucru cu un elev de gimnaziu, fratele mai mare al acestuia, licean și el, îi sare în apărare.
Leonard ripostează, loviturile sale conducând la internarea în spital pentru trei zile a liceanului.”
Constituii, în scopul realizării proiectului, trei grupe, fiecare dintre acestea urmând să își asume alte activităi.

Constituirea Analiza Culegerea Stabilirea

1 grupelor
2 problemei (din
3 informaiilor
4 scenariului și
perspectiva necesare a rolurilor
grupei

Distribuirea Punerea la Elaborarea Prezentarea

5 rolurilor în
6 punct a
7 portofoliului
8 portofoliului
echipă și materialelor și proiectului proiectului
asumarea lor a rolurilor

Procedura
1. Constituii trei grupe: „Justiia”, „Acuzarea” și „Apărarea”. Prima dintre grupe va investiga din punctul de vedere
al judecătorilor cazul, urmând ca dintre membri să se constituie și completul de judecată. A doua grupă va
investiga din punctul de vedere al procurorilor cazul, ca apărători ai ordinii în societate. A treia grupă va încerca
să detalieze situaia „acuzatului”, unul dintre roluri fiind chiar cel al lui Leonard, și să pună la punct apărarea,
inclusiv prin implicarea rolului de „avocat”.
2. Analizai problema din punctul de vedere al sarcinii grupei și stabilii informaiile pe care ar fi necesar să le
colectai.
3. Culegei informaiile necesare și sistematizai-le, inând cont de faptul că fiecare grupă va realiza un portofoliu
propriu.
4. Stabilii rolurile care urmează a fi puse la punct și sarcinile ce trebuie realizate (desigur, în funcie de mărimea
grupei, este posibil ca rolurile necesare să fie mai puine decât numărul membrilor, ceea ce înseamnă că ceilali
vor acorda sprijin și vor asuma activităile legate de realizarea portofoliului).
5. Stabilii scenariul pe care urmează să îl jucai. Este recomandat ca simularea pe care o vei realiza, aceea a unui
proces în instană, să o punei la punct în ceea ce privește modul de desfășurare prin colaborare cu celelalte
grupe.
6. Pregătii rolurile asumate și realizai sarcinile proiectate în ceea ce privește portofoliul. Exersai sceneta din
punctul de vedere al grupei și realizai materialele necesare atât pentru aceasta, cât și pentru portofoliu.
7. Punei la punct forma finală a portofoliului proiectului.
8. Jucai sceneta pusă la punct, colegii care nu au roluri directe în simularea procesului în instană urmând să
constituie publicul.
9. Prezentai, fiecare grupă, propriul portofoliu.
10. Dezbatei, în mod deschis, problema delicvenei juvenile, încercând să identificai factori premergători (fapte
predelicvente) și cauze ale sale, precum și posibile modalităi de intervenie care să o preîntâmpine.

Domnia legii și puterea cetăenească 73

 Sinteza

Iniiativa legislativă INFORMARE Informarea publică

PUBLICĂ
Iniiativa legislativă revine în Toate autorităile
primul rând puterii legislative au obligaia de a informa public
(Parlamentul), dar în anumite asupra proiectelor de acte
condiii puterii executive și normative și problemelor de
cetăenilor. interes public.
CE
DEMOCRAIE URI TĂ
E
EPT ȘI NE
ȘT
DEMOCRAIE
REPREZENTATIVĂ DR RI LIBE I
U R PARTICIPATIVĂ
P T T Ă
E I
DR

Consultarea publică DREPTURILE Participarea publică

OMULUI
Consultarea publică în ceea ce Autorităile trebuie să ofere
privește proiectele de acte cadrul necesar participării
normative trebuie să se realizeze PUBLICE active a cetăenilor în adoptarea
din iniiativa autorităilor și nu deciziilor administrative și în
doar la solicitarea cetăenilor. elaborarea proiectelor de acte
Implicarea cetăenească normative.
A fi cetăean înseamnă a te
implica. Alături de iniiativa
CONSULTARE legislativă cetăenească și de PARTICIPARE
PUBLICĂ cadrul legal pentru asigurarea PUBLICĂ
transparenei în administraia
publică, cetăenii dispun și de
alte modalităi de
a influena „jocul”
puterii.
STATUL DE DREPT
ET

Unica
Judecă îninstană supremă.
primă instană toate
Justiia [ Înalta Curte de
H

Judecă
cauzele, în primă celor
cu excepia instanădateanumite
prin lege în
RC

Casaie și Justiie
PA

cauze, în recurs
competena altorșiinstane.
în apel.
[ se înfăptuiește în are rolul funda-
ÎNALTA CURTEJUDECĂTORII
DE CASAIE ȘI JUSTIIE
numele legii; mental de a
ETE

[ este unică și asigura interpre-

Judecă în primă instană toate
H

imparială; Judecă în primă instană anumite cauze, tarea și aplicarea

RC

cauzele, cu excepia celor date prin lege în

[ este egală pentru
PA

în recurs și în apel. unitară a legii de

competena altor instane.
toi cetăenii; către celelalte
CURI
JUDECĂTORII
DE APEL
instane
ETE

[ judecătorii sunt Judecă în primă instană toate judecătorești.

H

Judecă în primă instană anumite cauze

RC

independeni și se cauzele, cu excepia celor date prin lege în

PA

supun numai legii; și ca instane de recurs.

competena altor instane. [ Parchetele sunt
TRIBUNALE
JUDECĂTORII constituite în
[ soluia dată într-o Ministerul Public
ETE

cauză poate fi Judecă în primă instană toate și reprezintă

H
RC

contestată la cauzele, cu excepia celor date prin lege în interesele

PA

instana de nivel competena altor instane. generale ale

superior. JUDECĂTORII
JUDECĂTORII societăii.

SISTEMUL DE JUSTIIE DIN ROMÂNIA

74 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică

Ce am reinut?
1. Apreciază cu „adevărat” sau „fals” fiecare dintre
enunurile următoare:
a. Singura posibilitate de intervenie a cetăenilor în
procesul legislativ este iniiativa legislativă
cetăenească.
b. Soluia dată într-o cauză de o instană, indiferent
de nivelul său, nu mai poate fi atacată.
c. Unica autoritate legiuitoare a statului Român este
Parlamentul României.
d. Într-un stat de drept, garania domniei legii
revine, în cele din urmă, puterii judecătorești.
e. Drepturile fundamentale ale omului revin oricărei
persoane aflate în spaiul suveranităii unui stat,
indiferent de raporturile sale cu acel stat.
f. A fi cetăean înseamnă a participa la viaa publică
a statului respectiv.
2. Completează, în mod corect, enunurile următoare:
a. Într-un stat de drept, puterea statului se exprimă
doar în și prin ... .
b. Drepturile omului se pot realiza doar într-un ... .
Ce am îneles?
1. Organizai-vă în perechi de patru elevi și analizai
termenii de „democraie reprezentativă” și
„democraie participativă”, încercând să punei în
evidenă diferene și asemănări. Pornind de la ceea
ce ai descoperit, decidei argumentat dacă
democraia participativă poate reprezenta un nivel
superior de dezvoltare al democraiei
Cetăean activ!
Comunităile în care trăim, atât cele locale, cât și cele
naionale, nu sunt identice din punctul de vedere al
implicării cetăenilor în problemele acestora.
Investighează, timp de o săptămână, acest aspect în
Evaluare
c. Magistratul care are atribuii de a soluiona cauze
penale, civile și administrative în cadrul unei
instane judecătorești se numește ... .
d. ... se poate defini drept capacitatea de a convinge
pe cineva să facă un anumit lucru.
e. Instana juridică supremă din România este ... .
f. Magistratul care are ca scop al activităii sale
apărarea intereselor generale ale societăii și
a ordinii de drept în stat se numește ... .
3. Drepturile care pot fi exercitate exlusiv de cetăenii
unui stat sunt:
a. drepturile și libertăile omului;
b. drepturile și libertăile publice;
c. drepturile și libertăile juridice;
d. drepturile și libertăile cetăenești.
4. În România, dreptul de iniiativă legislativă revine:
a. doar puterii legislative;
b. puterii legislative și puterii executive;
c. puterii legislative și cetăenilor;
d. puterii legislative, puterii executive și cetăenilor.
reprezentative. Dacă răspunsul este afirmativ,
încercai să identificai și modalităi în care acest
lucru s-ar putea realiza. Sintetizai întregul demers
printr-un poster și afișai-l în sala de clasă. Într-un
moment de comun acord stabilit, prezentai
posterele realizate, precum și concluziile la care ai
ajuns în urma discuiilor.
propria ta comunitate, încercând să descoperi, în primul
rând prin discuii cu părinii sau cu factori responsabili,
un exemplu de iniiativă cetăenească (nu este necesar să
fie legislativă). Realizează o scurtă prezentare a iniiativei.
Domnia legii și puterea cetăenească 75
 6 Cetăenia activă
Conceptul de democraie, îneles ca mod de guvernământ al poporului, de către popor și pentru popor, ar
fi lipsit de coninut în absena poporului, a implicării cetăenilor, a participării civice active și responsabile
a acestora, în forme variate, la viaa comunităii. Ca atare, în democraiile contemporane, tocmai pentru a sublinia
necesitatea participării cetăenilor, în mod conștient și critic, în toate aspectele vieii în cadrul unei comunităi, fie
ea locală sau naională, s-a impus într-o tot mai mare măsură termenul de cetăenie activă. Prin acesta se
încearcă, în cele din urmă, să se sublinieze că „viaa” unei democraii depinde de cetăenii săi. Desigur, inând cont
de faptul că democraiile contemporane sunt democraii reprezentative, una dintre cele mai importante
dimensiuni ale implicării este cea politică, chiar și la un nivel elementar precum acela de a participa la alegeri.

Cuprins Competene specifice

6.1. Implicarea civică 2.3. Rezolvarea, în perechi/echipă, a unor sarcini de lucru
6.2. Formarea opiniei publice și societatea civilă referitoare la viaa într-o societate democratică.
6.3. Alegerile și votul 3.1. Manifestarea disponibilităii pentru participare civică
și pentru exercitarea calităii de cetăean.
Proiect - Candidat
3.2. Aplicarea unor valori, norme și principii democratice
Sinteza
în situaii concrete care presupun decizie și aciune.
Ce am reinut? • Ce am îneles? • Cetăean activ!

Implicarea civică
1 Landsgemeinde (în traducere literară, „comunitate rurală”), adunările cantonale, care se menin în unele cantoane elveiene, sunt o formă
contemporanădedemocraiedirectă.Înimagine,adunareadincantonulGlarus(Elveia,7mai2006).

76 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică

 PUBLI
I N IA CĂ
OP
Instituii
Asociaii ...
Autorităi
INFORMARE Organizaii
neguvernamentale Guvern
SOCIETATE
SOCIETATE NEVOI SOLICITĂRI STAT
CIVILĂ
Sindicate Parlament
EDUCAIE
Patronate Președinte

Justiie

Formarea opiniei publice și societatea civilă

2 Existena societăii civile exprimă manifestarea solidarităii între membrii unei societăi, astfel încât aceștia ajung să se constituie în
grupuri capabile de o reacie comună. Acest lucru înseamnă totodată coagularea anumitor opinii comune.

Mass-media Sindicate
Organizaii Implicare
itate

neguvernamentale
Partide politice
abil

Stat
ons

de
p

Domnia
Res

drept
legii
Lib
er
ta

Solidaritate
ALEGERI
te

Alegerile și votul
3 Democraiile reprezentative presupun ca manifestare importantă a calităii de cetăean participarea la activitatea politică, fie doar și
în cea mai simplă formă, respectiv aceea a implicării în alegerea reprezentanilor prin participarea la alegeri și acordarea votului propriu.

Activităi

1. Pornind de la ceea ce sugerează imaginea (manifestarea democraiei directe), realizează o listă cu patru trăsături pe
care ar trebui să le aibă un cetăean activ. Compară propriile trăsături cu cele notate de colegi. (Documentul 1)
2. Potrivit reprezentării grafice propuse, opinia publică se cristalizează la nivelul societăii civile. Discutai în plenul
clasei dacă în formarea sa au un rol important și ali factori din societate. (Documentul 2)
3. Apreciază motivat dacă poi avea calitatea de „cetăean activ” fără a participa la alegerea reprezentanilor.
(Documentul 3)

Cetăenia activă 77
 Implicarea civică
02 1 Cetăenia activă
Cetăenia, așa cum trebuie să o înelegem astăzi,
desemnează nu numai apartenena persoanei la un
stat, cel care îi garantează anumite drepturi, corelat
acestora având anumite îndatoriri, ci și participarea sa
la viaa publică. Astfel, se poate aprecia faptul că
cetăenia implică mai multe dimensiuni: dimensiunea
civică (drepturile civile), dimensiunea politică
(participarea la exercitarea puterii politice),
dimensiunea socială (repartizarea bunăstării și
a poziiilor sociale) și dimensiunea juridică (protejarea
cetăenilor în raport cu deinătorii puterii).
Democraia participativă este un proces cu accent
pe participarea largă a cetăenilor în funcionarea
sistemelor politice. Desigur, toate tipurile de democraie
depind de participarea cetăenilor, cel puin la
momentul alegerilor, dar democraia participativă
presupune crearea de oportunităi pentru toi membrii
societăii de a contribui la luarea deciziilor.
A crea oportunităi de participare la toate nivelurile
înseamnă că o astfel de posibilitate este oferită oricui,
chiar și celor care nu au vârsta începând de la care le
revin toate drepturile în calitate de cetăeni. Cum,
totuși, poate o persoană care nu are încă 18 ani să se
implice, să se dovedească cetăean activ? În primul
rând încercând să ne punem în serviciul comunităii, în
așa mod că experiena dobândită ne va forma și
dezvolta competene în acest sens.
Activităi
1. Scrie un argument pro sau contra ideii că o per-
soană ce nu are încă 18 ani poate și trebuie să se
implice în problemele comunităii în care trăiește.
2. Pornind de la dimensiunile cetăeniei, organizai
în echipe de patru elevi, identificai care dintre
acestea vă sunt accesibile la vârsta voastră și
oferii câte un exemplu în fiecare caz.
Dezbatere
„În ara noastră, a fi un cetăean activ înseamnă a fi
un Don Quijote ce luptă cu morile de vânt.”
Organizai o dezbatere în care să punei în discuie
ideea citată, exprimată de un licean.
78 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică
2 Implicarea civică
Cum ne putem implica în viaa civică?
Majoritatea cetăenilor și-au pus probabil cel puin
o dată o astfel de întrebare, la care, chiar în calitatea
noastră de cetăeni, suntem datori fiecare cu un
răspuns.
Câteva posibile răspunsuri sunt:
• am posibilitatea și am obligaia de a mă informa cu
privire la problemele de interes public, de a urmări
cu atenie modul în care sunt reprezentat, iar
reprezentanii administraiei publice își folosesc
puterea;
• am posibilitatea și am obligaia de a participa la
alegeri și de a-mi oferi votul celui/celor care apreciez
că au capacitatea de a-mi reprezenta cel mai bine
interesele;
• am posibilitatea de a mă implica în campaniile
electorale, de a participa la întruniri comunitare, de
a participa și organiza dezbateri publice și chiar,
atunci când este cazul, de a participa la proteste;
• am posibilitatea de a fi membru și de a mă implica în
activităile sindicatelor, asociaiilor profesionale sau
ale diferitelor organizaii neguvernamentale;
• am posibilitatea, ca simplu voluntar, de a mă implica
în ajutorarea semenilor aflai în dificultate etc.
Oricare ar fi modul în care un cetăean se implică,
fie că este dintre cele enumerate sau multe altele
posibile, important este ca el să se implice în
comunitate. Iar dacă ar fi să apreciem cum este un
cetăean într-adevăr implicat, poate l-am putea
compara cu acela care trăiește fiecare zi ca și cum ar fi
ziua unor alegeri importante, iar votul său contează.
Cetăeanul implicat este cel care votează în fiecare zi
pentru comunitatea în care ar dori să trăiască.
Activităi
1. În perechi, identificai alte două modalităi de
implicare civică. Prezentai fiecare pereche ceea
ce ai gândit și realizai o listă comună la nivelul
clasei.
2. Recitește ultima idee a documentului și scrie un
comentariu de aproximativ o jumătate de pagină
cu privire la ceea ce îi sugerează.
 3 Dimensiuni ale implicării 4 Competene pentru o implicare activă
Ce sunt competenele?
Competenele descriu ceea ce o persoană știe,
înelege și este capabilă să facă, precum și valorile și
atitudinile persoanei, adică nu numai ceea ce
o persoană este capabilă, dar și dispusă să facă.
Valori Atitudini
Competene
Paris, Frana (2017) - manifestaie împotriva Aptitudini Cunoaștere
modificării legislaiei cu privire la muncă
Valori

Demnitatea umană Democraie Diversitate

Drepturile omului Dreptate Egalitate
Domnia legii
Atitudini
Voluntari amenajând un loc de joacă

Responsabilitate Tolerană Respect

Solidaritate Deschidere Disponibilitate
Aptitudini

Gândire critică Comunicare Învăare

Rezolvare de Cooperare Rezolvare de
Grup de voluntari ecologizând o zonă verde
probleme conflicte
Cunoaștere

Cunoaștere Cunoaștere Cunoaștere

de sine a lumii a limbii și a
(critică) (critică) comunicării

Participantă la alegerile parlamentare
Activităi
1. Organizai-vă în grupe de patru elevi și apreciai,
în cazul fiecărei imagini, în ce constă implicarea
civică ilustrată. Discutai și punei în evidenă,
argumentat, alte patru posibilităi de implicare
civică. Prezentai în plenul clasei concluziile.
Activităi
1. Organizai-vă în grupe de patru elevi. Alegei din
fiecare categorie unul dintre elemente. Justificai,
în fiecare caz, de ce ar fi necesar unui cetăean
pentru a se implica activ în viaa comunităii.
2. În perechi, discutai și apreciai dacă ar trebui
adăugate și alte elemente. Care ar fi acelea și de
ce ar trebui adăugate? Discutai în plen
propunerile.

Cetăenia activă 79
 Formarea opinei publice și societatea civilă
1 Societatea civilă
O societate democratică veritabilă se construiește
în timp îndelungat, prin participarea cetăenilor. De
aceea, un prim pas pentru o democraie funcională îl
reprezintă instituiile și mecanismele democratice, iar
societatea civilă, în acest context, acionează ca
mecanism reglator de cea mai mare importană
pentru societăile democratice. Societatea civilă este
cea care întărește legitimitatea democraiei,
multiplică mijloacele de expresie a intereselor,
confirmă încrederea cetăenilor în puterea lor, permite
apariia și formarea de noi lideri.
Dar cine formează societatea civilă? La un prim
nivel, oricare dintre noi suntem și ne putem dovedi,
mai mult sau mai puin, membri ai societăii civile.
Condiia este aceea a participării, faptul de a fi activ:
personalităi din diferitele domenii acordând atenie la
ceea ce se întâmplă în jurul lor, muncitorii afiliai în
sindicate, patronii care nu se preocupă doar de profitul
firmei, ci și de comunitatea în care îl obin,
profesioniști din cele mai variate domenii grupai în
asociaii care să le promoveze și să le apere interesele,
simpli cetăeni preocupai de modul în care cei care le
sunt reprezentani își fac treaba, dar și elevi, implicai
atât la școală, cât și în afara ei, mai întâi în problemele
care îi privesc în mod direct, dar și în cele la care pot
oferi propria lor contribuie.
Devenind puin mai riguroși, sunt actori majori ai
societăii civile organizaiile neguvernamentale,
sindicatele, asociaiile profesionale, uniunile
patronale etc. Toate acestea intervin, direct sau
indirect, pe lângă factorii de decizie, pe lângă
autorităile statului pentru a le influena, în scopul
promovării și apărării drepturilor și intereselor
grupurilor de cetăeni pe care îi reprezintă.
Poi mai mult...
Există societate civilă în regimurile politice
totalitare? În ce măsură și cum se poate ea
manifesta? Constituii trei echipe și încercai, prin
intermediul unei scenete, să ilustrai diferenele
existente între societatea civilă dintr-o democraie și
cea dintr-o societate totalitară.
80 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică
02
2 Opinia publică
Democraia își trage vitalitatea din lupta dintre
opiniile publice divergente. Avem o întrebare atunci: ce
este opinia publică?
Libertatea de gândire și libertatea de expresie sunt
drepturi umane fundamentale. Sunt liber să gândesc și
totodată să-mi exprim ideile, dar fără să asum prin
aceasta că sunt deinătorul ultim al adevărului. Cu alte
cuvinte, am o opinie, fie că este vorba despre opiunea
pentru anumite valori, de anumite convingeri, de
anumite judecăi de valoare, de credinele mele sau, nu
le putem exclude, de anumite stereotipuri și prejudecăi.
Mai mult, voi descoperi persoane care împărtășesc
unele dintre opiniile mele, dar care au în alte cazuri o cu
totul altă părere.
Dar nu orice opinie intră în sfera publică. De fapt,
după cum o subliniază termenul însuși, este nevoie ca
opinia să privească ceva ce ine de public, iar nu de
privat, ceva ce privește treburile comunităii (adică,
spuneau latinii, „res publica”, lucrurile publice sau, dacă
mergem și mai departe, sensul pe care grecii antici îl
dădeau termenului de politică).
Opinia publică, ca exprimare a unei anumite poziii
faă de modul în care se propune soluionarea unei
probleme publice (soluie la care aderă grupuri mai mari
sau mai mici de cetăeni), este astfel multiplă, chiar și
când privește un același lucru. Scopul doar este același:
modelarea voinei politice în sensul unei anumite opinii.
Activităi
1. Organizai în perechi, construii o definiie
a termenului de „opinie publică”. Prezentai
propria definiie și, prin dezbatere, creai
o definiie comună întregii clase. Ai reușit?
 3 Mass-media și opinia publică
Trăim într-o epocă în care importana deosebită
a mass-media (mijloacele de comunicare în masă) în
formarea opiniei publice nu mai poate fi negată. Și chiar
mai mult, se poate aprecia că a devenit mediul prin
02
4 Opinia publică și noile media
Atunci când se abordează problema opiniei publice,
specialiștii cad de acord asupra faptului că aceasta are
câteva caracteristici de bază:
• opinia publică este produsul unui public specific (de
excelenă al coagulării opiniei publice, ea asigurând exemplu, electoratul unui partid politic, generaia
legăturile și raporturile dintre diversele structuri sociale, tânără etc.);
pornind de la autorităile și instituiile publice, la firme, • este adusă la cunoștina tuturor prin intermediul
organizaii neguvernamentale, sindicate, patronate etc. mass-media (mijloacelor de comunicare în masă);
și mergând până la nivelul individului particular. • se referă la un subiect de interes public (probleme
Prin mass-media se realizează de altfel în proporie percepute ca majore, evenimente etc.).
covârșitoare și comunicarea publică. Relaiile sociale Dezvoltarea internetului și a reelelor de socializare
se transformă astfel în interaciuni sociale ce au drept a determinat apariia a ceea ce se numește opinie
miză influenarea diferiilor actori sociali, în sensul publică on-line, văzută aceasta ca un pas înainte în
adoptării de către aceștia a anumitor atitudini și dezvoltarea democraiei ca democraie participativă.
comportamente, a aderării lor la anumite opinii. Schema alăturată, Exprimare (informare)
Cu alte cuvinte, mass-media este cea care permite care încearcă să prezinte comunicare descendentă,
ca o opinie să treacă de la stadiul în care reprezenta sintetic modul de de la iniiator la cetăean
poziia particulară a unei singure persoane, la acela în constituire al opiniei
Deliberare publică
care, odată transmisă, ea este asumată, conștient sau publice on-line,
comunicare orizontală,
inconștient, și de alte persoane, devenind opinie sugerează în primul rând
între iniiator și cetăean,
publică. faptul că timpul necesar
între cetăeni
Înseamnă acest lucru că orice opinie poate deveni o coagulării unei noi opinii
opinie publică dacă are sprijinul mass-media? Dintr-un este mult mai scurt. Coagulare adeziune
anumit punct de vedere, răspunsul nu poate fi decât Desigur, pentru ca comunicare verticală,
negativ. Mai mult sau mai puin, acea opinie este deja respectiva opinie publică între cetăean și lideri de
prezentă la cei care vor adera după aceea la expresia sa on-line să ajungă opinie
publică, mass-media fiind cea care permite în atenia opiniei publice și să devină o preocupare, este
conștientizarea faptului că este o opinie comună mai necesar ca ea să părăsească mediul on-line.
multor oameni. Totodată, simplitatea constituirii face ca opinia
Desigur, o astfel de situaie este cea ideală. În publică on-line să fie mult mai expusă încercărilor de
realitate, iar acesta ar reprezenta celălalt punct de manipulare.
vedere, mass-media realizează o selecie a opiniilor
care ajung să se exprime și oferă această posibilitate în
Lucrăm împreună!
funcie de ceea ce apreciază că ar putea interesa
publicul. Iar publicul, convins de faptul că mass-media Unul dintre modelele formării opiniei publice
vehiculează ceea ce este de interes, va aprecia ca precizează următoarele etape:
având interes chiar ceea ce aceasta îi oferă. a. semnalarea publică a unei situaii care a devenit
o problemă socială;
Activităi b. odată cristalizată problema și publicul ei, se
identifică posibile răspunsuri;
1. În perechi, stabilii care ar fi motivele pentru c. se dezbat activ răspunsurile, se fac sondaje,
care se apreciază că mass-media, care are un rol mass-media adoptă diferite poziii,
determinant în formarea opiniei publice, pentru cristalizându-se o decizie;
a reuși să-și îndeplinească acest rol, trebuie să d. decizia se convertește în aciune propriu-zisă;
fie liberă. e. se evaluează modul în care s-a acionat.
2. inând seama de rolul mass-mediei în formarea Organizai în patru echipe, investigai mass-
opiniei publice, este evident că aceasta trebuie media (presă scrisă, radio, televiziune, internet)
să dea seamă de responsabilitate. Organizai în și identificai, în raport cu o opinie publică,
grupe de patru elevi, realizai un set de minim etapele precizate mai sus. Realizai o prezentare
cinci reguli pe care apreciai că trebuie să le electronică a activităii derulate pentru
respecte un jurnalist în activitatea sa. a împărtăși colegilor cele descoperite.

Cetăenia activă 81
 Alegerile și votul

02 1 Tipurile de scrutin
Alegerile libere constituie un principiu de bază al democraiilor reprezentative. Prin ele se asigură legitimitatea politică
a celor care, în urma alegerilor, ajung să obină puterea politică. Metoda prin care voturile exprimate de cetăeni în cadrul
alegerilor se transformă în locuri ocupate în cadrul diferitelor instituii reprezentative definește modul de scrutin. Din această
perspectivă sunt acceptate trei mari familii de scrutinuri: scrutinul majoritar, scrutinul proporional și scrutinul mixt.
Scrutinul majoritar, desfășurat în unul (Marea Britanie) sau mai multe tururi (Frana), indică metoda prin care în
cadrul unei circumscripii candidatul sau lista de candidai care are cele mai multe voturi, cu sau fără majoritate absolută,
este declarat învingător. Deși asigură o legătură personalizată între cel ales și alegători, nu permite reprezentarea celor ce
nu au votat cu cel care câștigă.
Scrutinul proporional (Italia, Spania, România) implică atribuirea mandatelor de reprezentani proporional cu voturile
obinute în alegeri, astfel încât există un raport direct proporional între mandatele (parlamentare) obinute de fiecare partid
politic în parte și numărul voturilor pe care electoratul le-a dat acestor partide. Reprezentarea proporională implică,
preponderent, folosirea listelor de candidai. Totodată, pentru a împiedica fragmentarea politică, acest tip de sistem
presupune adesea utilizarea unui prag electoral (număr minim de voturi care permite accederea în forul reprezentativ).
Scrutinele mixte (Ungaria, Noua Zeelandă, Lituania) combină, în diferite forme, scrutinul uninominal (majoritar) și pe
cel de listă (proporional), așa încât o parte a mandatelor se distribuie în circumscripii uninominale, iar cealaltă parte
a mandatelor se atribuie în circumscripii unde se aplică metode proporionale.
Parlamentul este Parlamentul
unul bicameral. României este
Senatul are 81 de Republica Cehă bicameral, fiind
membri, mandatul România format din
fiind de șase ani. Camera Deputailor,
Odată la fiecare doi ani cu 328 de membri
se organizează alegeri pentru 1/3 din locurile din Senat. și Senat cu 136
Camera Deputailor are 200 de membri aleși pentru membri (alegerile
mandate de patru ani. Senatorii se aleg prin sistem din 2016). Pentru ambele Camere, alegerile se
majoritar absolut (pentru ca un candidat să fie ales, desfășoară în baza unui sistem electoral proporional
trebuie să obină mai mult de jumătate din voturile cu scrutin de listă, organizat la nivelul a 42 de
valabil exprimate). Deputaii se aleg prin sistem circumscripii electorale, între care una o reprezintă
proporional cu scrutin de listă, desfășurat la nivelul municipiul București. Pentru un partid politic, pragul
unor circumscripii electorale care corespund regiunilor electoral pentru intrarea în Parlament este de 5%.
administrative ale Republicii Cehe. Pentru un partid Pentru aliane politice și aliane electorale, la
politic, pragul electoral este de 5% din voturile valabil procentul de 5% se adaugă 3% pentru cel de-al doilea
exprimate. Pentru coaliii, la 5% se adaugă câte 2% partid și câte 1% pentru următoarele începând cu al
pentru fiecare partid începând cu cel de-al doilea, până treilea, fără a se putea depăși 10% din totalul
când pragul devine 11%. voturilor valabil exprimate.

Activităi
1. Organizai în perechi, realizai o analiză comparativă
a celor două sisteme electorale oferite ca exemplu.
Stabilii concluziile și în funcie de mărimea
populaiei celor două ări.
2. Constituii grupe de patru elevi. Informai-vă și
identificai modalitatea în care, la ultimele alegeri
locale din România, au fost aleși primarii, consilierii
locali și consilierii judeeni. După obinerea
informaiilor, prezentai sistemul electoral care
a funcionat în fiecare caz prin intermediul unui afiș.

82 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică

 2 Campaniile electorale
Importana opiniei publice devine crucială în timpul
campaniilor electorale, momentul în care devin
evidente, mult mai mult decât de obicei, problemele cu
care se confruntă societatea, cetăenii așteptând de la
cei care aspiră la obinerea puterii să-și prezinte soluiile.
Conștieni de acest lucru, candidaii și partidele politice
acordă cea mai mare importană acestor momente care
premerg alegerilor efective.
Campania electorală reprezintă astfel totalitatea
aciunilor unui candidat sau ale unei formaiuni politice
în perioada anterioară datei alegerilor electorale, cu
scopul prezentării ofertei electorale pentru a convinge
alegătorii să îi acorde votul.
Campania electorala necesită un plan unic de
aciune, foarte bine detaliat, care să evidenieze toate
evenimentele ce vor avea loc pe parcursul campaniei.
Un rol deosebit în concretizarea acestui plan revine
echipei electorale, care reprezintă o structură
temporară având ca scop elaborarea, aplicarea,
controlul, evaluarea strategiilor și tacticilor necesare în
vederea câștigării de către candidatul susinut
a competiiei electorale sau, în cazul partidelor,
obinerea unor rezultate cât mai bune.
Un alt element relevant este comunicarea
electorală, care privește aspecte precum mesajul
transmis, modul și canalele utilizate pentru a comunica,
poziionarea în raport cu celelalte mesaje electorale etc.
VOTEAZĂ OMUL,
Emmanuel Angela Jennifer Bill
MACRON EU MERKEL LAWRENCE GATES
NU POZA DE GRUP!
Campania electorală este astfel practica politică și
socială cu ajutorul căreia se ajunge la stabilirea
majorităii unei comunităi la un moment dat, iar acest
lucru în condiii democratice.
Activităi
1. În perechi, discutai cu privire la necesitatea
campaniilor electorale într-o democraie și
identificai două motive în favoarea acestora.
2. Când se poate spune că o campanie electorală
a fost una reușită? Formulează în aproximativ
10 rânduri un răspuns la această întrebare.
3 Evaluarea candidailor
Chiar dacă o societate democratică nu poate fi decât
contribuia tuturor cetăenilor săi, este evident că
lucrurile pot funciona mai bine sau dimpotrivă și în
funcie de cei care, oameni politici, încearcă să obină
sau chiar obin la un moment dat încrederea alegă-
torilor. Acest lucru înseamnă că votul nu poate fi acordat
la întâmplare, ci este necesar ca el să meargă către acel
candidat sau partid care, potrivit unor criterii obiective,
se poate dovedi cel mai eficient. Ce evaluăm atunci?
Câteva posibile criterii în evaluarea candidaturilor
sunt următoarele:
• încrederea în valorile democraiei (respectarea în
trecut, prin fapte și declaraii, și asumarea explicită
a valorilor democraiei);
• înelegerea valorilor democraiei (diferena dintre
„EU știu cel mai bine ce trebuie făcut!” și propunerea
unui „contract” cu cetăeanul prin programul
electoral);
• opiunea pentru valori precum cinstea (integritate),
onestitatea, respectul și consecvena (dovedite prin
aciunile întreprinse);
• condiionări și loialităi (cine finanează?, cine
promovează și de ce?, loialitatea sa este în primul
rând faă de cetăean și ară? etc.);
• oportunism (care este traseul său politic?) și
populism (cât de realizabile sunt propunerile?,
apelează la atacuri personale și la ameninări?,
identifică „vinovai” pentru orice lucru care nu
merge?);
• pregătire profesională, carieră profesională, aptitu-
dini, abilităi personale, calitatea soluiilor etc.
Activităi
1. Scrie un text argumentativ de maxim o jumătate
de pagină prin care să justifici ideea că acordarea
votului trebuie precedată de o evaluare
a candidailor.
2. Organizai în grupe de patru elevi, pornind de la
criteriile sugerate mai sus, formulai zece
întrebări care să constituie o grilă de evaluare
a unui candidat. Pentru fiecare întrebare realizai
o scală de la 1 la 10 cu posibile răspunsuri, unde
1 ar fi acordat pentru cele mai de evitat aspecte,
iar 10 pentru cele mai de dorit aspecte.
Dicionar
circumscripie electorală = unitate teritorială, cu una
sau mai multe secii de votare la care votează
(de obicei) cetăenii arondai, creată pentru
derularea unor alegeri
Cetăenia activă 83
 4 Votul
Comisia Europeană pentru Democraie prin Drept stabilea în 2002, prin Codul bunelor practici în materie electorală,
existena a cinci principii care stau la baza patrimoniului electoral european: sufragiul universal, egal, liber exprimat,
secret și direct, la care se adaugă necesitatea organizării alegerilor în mod periodic.
În România, conform cu aspiraiile democratice ale societăii românești, cu prevederile constituionale și cu legislaia
specifică, votul se caracterizează prin:
• este universal, adică toi cetăenii au dreptul de a vota, dacă sunt îndeplinite condiiile constituionale și legale;
• este egal, adică fiecare cetăean are dreptul la un singur vot pentru alegerea aceluiași organ reprezentativ, iar fiecare
dintre voturi are aceeași valoare;
• este direct, ceea ce înseamnă că exercitarea dreptului de vot se face în mod nemijlocit, personal;
• este secret, în sensul că fiecare alegător își exprimă opiunea fără ca aceasta să fie cunoscută de alii și fără presiuni;
• este liber exprimat, respectiv fiecare cetăean decide singur dacă și pe cine votează;
• este exprimat periodic, alegerile fiind organizate cu o frecvenă de patru ani în cazul autorităii legislative, a primarilor,
consilierilor locali și consilierilor judeeni, respectiv de cinci ani în cazul funciei de președinte al României.

Activitate

Ocuparea
funciei Exprimarea
Anunarea
rezultatelor votului în cadrul
alegerilor
Evaluarea
Evidenierea candidailor
unor probleme

Campanie
Dezbateri și
electorală
discuii
Propunerea Exprimarea
de soluii unei poziii

Analiza documentului Dezbatere deschisă

1. După cum probabil cunoști, în România
participarea la vot este la libera alegere
a cetăeanului, de unde uneori și absenteismul
destul de mare. Există state în care participarea
este însă obligatorie, abaterile fiind sancionate.
Cum crezi că este mai bine? Formulează un
răspuns argumentat la această întrebare.
2. În perechi, scriei pe o foaie de hârtie o explicaie
pentru expresia „patrimoniu electoral european”.
Citii în plenul clasei explicaiile oferite și notai în
caiet pe cea pe care o apreciai ca cea mai reușită.
Organizai-vă în două grupe de elevi, pentru a realiza
o dezbatere în care vei opune următoarele idei:
• alegerile libere, organizate periodic și pluralismul
politic sunt elemente eseniale pentru orice
democraie;
• dezvoltarea societăii ar fi superioară dacă
funciile din cadrul autorităilor reprezentative
(președinte, parlamentar, consilier judeean,
primar și consilier judeean) s-ar transforma în
profesii, urmând ca ele să fie ocupate așa cum se
ocupă un post în diferitele domenii de activitate.

84 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică

 Proiect - Candidat
Sarcina
Societăile democratice, așa cum ai aflat, tocmai pentru a-și păstra caracterul, organizează periodic alegeri
pentru diferitele autorităi reprezentative. Un astfel de exerciiu democratic nu se realizează doar la nivelul unei
comunităi locale sau naionale, ci și în alte contexte, cum ar fi cel școlar.

Organizare
Proiectul pe care vi-l propunem este simularea unei activităi electorale care are drept obiectiv alegerea
ocupantului funciei de președinte al Consiliului Școlar al Elevilor. Proiectul implică întreaga clasă, dar fiecare dintre
voi va avea de jucat un alt rol. Astfel, vor exista trei candidai, fiecare dintre ei având la dispoziie o echipă de
campanie constituită din două-trei persoane, vor exista trei jurnaliști, ceilali urmând să reprezentai electoratul
propriu-zis. Sintetic, etapele derulării proiectului sunt următoarele:
Documentare Nominalizarea Constituirea Proiectarea
1 și informare
2 candidailor și
3 echipelor
4 activităilor și
a rolurilor realizarea
materialelor

Derularea Votarea și Dezbatere Realizarea și

5 campaniei /
6 obinerea
7 privind
8 prezentarea
evaluarea rezultatelor activităile portofoliilor
candidailor realizate

Procedura
1. Organizai-vă în trei echipe și documentai-vă cu privire la modul în care se constituie și funcionează Consiliul
Școlar al Elevilor, Consiliul Judeean al Elevilor, respectiv Consiliul Naional al Elevilor. Fiecare echipă va realiza în
raport cu una dintre aceste forme de asociere ale elevilor o fișă informativă, care să răspundă la întrebări precum:
Ce este ...?, Cum se constituie ...?, Cine poate candida pentru ...?, Ce face ...?, Care este structura organizatorică
a ...?, De ce să fac parte din ...? etc.
2. Identificai pe cei care ar dori să joace rolul de candidai. Dacă sunt mai muli doritori, realizai o procedură de
selecie, astfel încât să rămână doar trei candidai în „cursa electorală”. De asemenea, selectai pe cei trei
jurnaliști.
3. Fiecare dintre candidai își va alege o echipă de campanie, constituită din maxim doi-trei colegi. Ceilali elevi din
clasă (fără cei trei jurnaliști) se vor împări în trei echipe cu un număr egal de membri.
4. Elaborai materialele implicate de rolurile asumate:
a. fiecare candidat, ajutat de echipa sa de campanie, va elabora programul electoral, un plan al campaniei
electorale și materiale electorale (afiș, fluturași etc.);
b. jurnaliștii vor pregăti evenimentul în cadrul căruia cei trei candidai, în preajma momentului votului, se vor
confrunta într-o dezbatere cu public;
c. fiecare echipă de cetăeni va elabora o fișă de evaluare a candidailor, urmând ca înainte de acordarea votului
fiecare membru să completeze un exemplar din cea realizată de propria echipă; tot echipele de cetăeni vor
pregăti urna, cabina de vot, buletinele de vot, lista de alegători și comisia electorală (câte un reprezentant
desemnat din fiecare echipă).
5. Realizai activităile pregătite în următoarea ordine: derularea campaniei; realizarea evenimentului; evaluarea
candidailor.
6. Derulai activitatea de votare, rezultatele urmând să fie stabilite și anunate de comisia electorală.
7. Dezbatei activităile realizate, încercând să subliniai ce ai făcut bine și ce ai făcut mai puin bine în propriul rol.
8. Constituii echipele pentru realizarea portofoliilor (trei), astfel: în ordinea rezultatelor, fiecare candidat va alege
una dintre cele trei echipe de cetăeni și un jurnalist. Realizai portofoliile și prezentai-le în plenul clasei.

Cetăenia activă 85
 Sinteza
CRISTALIZAREA MASS-MEDIA ÎN
OPINIEI PUBLICE CETĂENIA ACTIVĂ CRISTALIZAREA
OPINIEI PUBLICE
Interese,
probleme,
Partide politice REALITATEA
preocupări ...
societate, economie,
politică, educaie...
Evidenierea Organizaii
unor Sindicate și neguverna-
probleme ... patronate mentale REALITATEA
nereflectată de
mass-media
Opinia
publică
REALITATEA
Cetăeni Autorităi Lobby și
reflectată de
activi instituii advocacy
mass-media
Implicarea
politică

REALITATEA
Dezbateri, percepută de public
intervenii, Cetăeni Mass-media
soluii ...

Asociaii
profesionale
Decizie și OPINIA PUBLICĂ
...
aciune

PRINCIPII ELECTORALE FUNDAMENTALE

• sufragiul universal • vot liber exprimat
SCRUTIN MAJORITAR • vot secret • vot egal • vot direct ASPECTE POLITICE
• desfășurat în unul • alegeri organizate periodic • opiunea pentru democraie
sau mai multe tururi • înelegerea democraiei
• câștigătorul „ia totul” • oportunism și populism
• minoritatea nu este • familia politică
reprezentată

SCRUTIN PROPORIONAL ASPECTE MORALE

TIPURI DE EVALUAREA
• preponderent pe liste CANDIDAILOR • opiunea pentru valori
SCRUTIN
• mandatele se distribuie (cinste, onestitate, respect,
proporional cu voturile consecvenă ...)
• presupune pragul SCRUTIN MIXT ASPECTE • condiionări și
electoral • combină scrutinul PROFESIONALE loialităi
uninominal cu cel pe liste • pregătire profesională
• carieră profesională
• aptitudini, abilităi ...
• calitatea soluiilor

86 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică


Ce am reinut?
1. Apreciază cu „adevărat” sau „fals” fiecare dintre
enunurile următoare:
a. Există mai multe tipuri de scrutin electoral.
b. Rolul mass-media în formarea opiniei publice
este minor.
c. Într-o democraie, cetăenii au numeroase
posibilităi de a se implica în viaa comunităii.
d. Existena societăii civile nu face decât să
provoace probleme suplimentare celor existente
într-o societate.
e. Alegerile libere constituie un principiu
fundamental al societăilor democratice.
f. A fi cetăean responsabil presupune ca acordarea
votului pentru un anumit candidat să se facă în
urma evaluării sale.
2. Completează în mod corect următoarele enunuri:
a. Caracterul ... al votului arată că exercitarea
dreptului de vot se face în mod nemijlocit,
personal.
b. ... este exprimarea unei anumite poziii faă de
Ce am îneles?
1. Simplul fapt că are caracterul unei opinii publice,
împărtășită de majoritatea cetăenilor, face ca
o anumită idee (soluie) să fie cea mai bună? Oferă
un răspuns argumentat la această întrebare.
2. „O societate civilă vie poate și trebuie să controleze,
să corecteze, să stimuleze, să degreveze și să
completeze aciunile statului. Nu poate însă să i se
substituie statului în aciunile sale: statul are nevoie
de societatea civilă, iar societatea civilă de stat.”
Organizai în perechi, creai un poster prin care să
ilustrai această idee. Abordai în cadrul posterului și
locul politicului, respectiv al mass-media, în cadrul
unei societăi democratice. Expunei posterele
realizate în sala de clasă.
Cetăean activ!
Ambasador al implicării civice. Cunoști semnificaia
termenului de „ambasador”. Dar îi propunem să extinzi
această semnificaie și să devii „ambasadorul unei
probleme” cu care se confruntă comunitatea în care
trăiești (cea locală sau chiar naională). În acest scop,
alege în primul rând o problemă care i-a stârnit interesul
și apreciezi că în măsura în care s-ar face anumite lucruri,
ea ar fi atenuată sau chiar și-ar putea găsi rezolvarea.
Informează-te în ceea ce privește problema aleasă, după
care încearcă să identifici alte persoane care au aceeași
Evaluare
modul în care se propune soluionarea unei
probleme publice.
c. Tipul de scrutin în care câștigătorul „ia totul” se
numește scrutin ... .
d. Totalitatea aciunilor unui candidat sau ale unei
formaiuni politice cu scopul prezentării ofertei
electorale pentru a convinge alegătorii să îi
acorde votul se numește ... .
e. Caracterul ... al votului se referă la faptul că toi
cetăenii au dreptul de a vota.
f. ... desemnează nu numai apartenena unei
persoane la un stat, ci și implicarea sa în viaa
societăii.
3. Reprezintă posibile criterii de evaluare ale unui
candidat (precizează răspunsurile corecte):
a. încrederea în valorile democraiei;
b. opiunea sa pentru valori;
c. măsura în care înelege valorile democraiei;
d. pregătirea profesională, aptitudinile de care dă
dovadă, cariera profesională etc.
2. Comentează, în aproximativ o jumătate de pagină,
prin prisma necesităii de a evalua candidaii,
caricatura de mai jos.
preocupare, organizaii neguvernamentale care
acionează în acel sens, instituii responsabile etc. Atunci
când apreciezi că deja ai o cunoaștere bună a problemei,
încearcă să stabilești cum te-ai putea implica și tu în
eforturile care se fac pentru rezolvarea sa. Notează toate
aceste posibilităi și încearcă, în timp, să pui în practică
măcar pe unele dintre ele. Pe termen scurt, te poi gândi
doar la a deveni un „ambasador al problemei” încercând
să-i sensibilizezi pe cei apropiai cu privire la aceasta.
Succes!
Cetăenia activă 87
 Proiect de sinteză - Mass-media și opinia publică
La modul general, după cum spune și prima parte a titlului acestor pagini, vă
propunem în paginile următoare un proiect care va încerca să facă apel la cunoștinele
dobândite și la competenele dezvoltate prin studiul Educaiei sociale în clasa a VII-a.
Recapitularea celor acumulate, consolidarea acestora, dar și extinderea în sensul

1. descoperirii capacităii voastre de a explora aspecte noi, sunt, precum în cazul celuilalt
proiect de sinteză, obiectivele propuse.
În mod specific, acest proiect, care funcionează simultan ca un proiect de sine
CE VOM REALIZA? stătător, dar care prin finalităile sale poate fi apreciat ca a doua parte a ceea ce ai realizat
la finalul primului semestru, reprezintă o adaptare a programului „Proiect Cetăeanul”
(Project Citizen – student manual, Center for Civic Education, SUA, www.civiced.org).
De un mod concret, activităile pe care le vei realiza vă vor permite să vă implicai în
calitate de cetăeni activi în comunitatea în care trăii, cu scopul, așa cum precizează
a doua parte a titlului, de a vedea care este relevana mass-media în formarea opiniei
publice în societatea noastră, devenind voi înșivă, la un anumit nivel, formatori de opinie,
astfel încât să reușii să convingei comunitatea în care trăii de relevana și oportunitatea
politicii publice pe care ai elaborat-o.

Proiectul pe care vi-l propunem va fi, evident, un efort de echipă, aceasta

constituită din toi elevii clasei. Totuși, în funcie de activităile care se vor cere
2. realizate, va fi necesar să constituii grupe mai mari sau mici, fiecare dintre acestea
urmând să realizeze sarcini specifice, totul în cadrul unui proces de învăare activă în
care vă vei împărtăși experienele dobândite.
CUM VOM FACE? Fiecare dintre activităile pe care le vei întreprinde vor presupune realizarea
anumitor materiale, toate acestea urmând să devină parte integrantă a portofoliului
proiectului. La final, pentru ca eforturile voastre să fie cunoscute, vei organiza un
eveniment dedicat prezentării portofoliului realizat.
Dar să pornim la drum!

Constituii, pentru început, două grupe de elevi pentru a realiza următoarele

activităi:

3. MASS-MEDIA OPINIA NOASTRĂ

PRIMUL PAS
În constituirea grupelor, putei ine seama de interesele voastre, în sensul că
activitatea „Mass-media” va implica în primul rând cercetarea domeniului mass-media,
în timp ce activitatea „Opinia noastră” are ca finalitate familiarizarea cu ceea ce
presupune editarea unei publicaii.

Mass-media - Sarcina Opinia noastră - Sarcina

Scopul acestei echipe va fi acela de a investiga și
de a oferi o imagine sintetică asupra mass-media în
societatea de azi, insistând atât pe funciile pe care
aceasta le are, cât și pe contribuia sa pozitivă/
negativă în formarea opiniei publice.
Produsul pe care îl vei realiza va consta într-un
afiș de dimensiuni mai mari în care să sintetizai
informaiile obinute.
Realizarea unui demers de cercetare și de
informare cu privire la ceea ce înseamnă activitatea
de jurnalist, respectiv activitatea în redacia unei
publicaii, care sunt rigorile editării unei publicaii etc.
Produsul pe care urmează să îl realizai va consta
în elaborarea formatului unui cotidian (format A4,
minim 4 pagini, maxim 8 pagini), din care ar urma să
editai câteva numere.

88 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică

Proiect de sinteză - Mass-media și opinia publică
Mass-media - Procedura
1. Informarea preliminară.
Pe cont propriu, completai informaiile pe care le
deinei despre mass-media, cu precădere în ceea
ce privește funciile și formele sale, dar și
influena acestora în procesul de formare
a opiniei publice.
2. Informarea aprofundată.
Organizai un număr egal de echipe cu cel al
formelor de mass-media puse în evidenă. Fiecare
echipă, în raport cu forma aleasă, va investiga și
va sistematiza informaii privind:
a. specificul acelui mijloc de comunicare în masă;
b. acoperirea sa în raport cu societatea
românească și în raport cu comunitatea în
care trăii (putei realiza un sondaj comun
grupei la nivelul comunităii);
c. capacitatea sa de a influena opinia publică;
d. măsura în care are capacitatea și se utilizează
această capacitate de a manipula opinia
publică.
3. Analiza și sinteza informaiilor.
După ce ai colectat informaiile, împărtășii-le în
cadrul unei ședine comune a grupei. Stabilii
criterii care să vă permită să le sistematizai cu
privire la toate formele de mass-media investigate
și realizai acest lucru.
4. Elaborarea ideii afișului.
Probabil informaia disponibilă este abundentă,
ceea ce înseamnă că va trebui să realizai
o selecie. În acest scop, va trebui ca mai întâi să
dezbatei și să decidei asupra coninutului
afișului vostru. Nu uitai că acesta ar trebui să
ofere informaii cu privire la (cel puin) ce este
mass-media, la formele și funciile acesteia, dar și
la rolul (aspecte pozitive/aspecte negative) în
formarea opiniei publice.
5. Elaborarea afișului.
Această etapă este recomandat să o împării în
două subetape:
a. elaborarea unei schie preliminare - după
elaborarea acesteia, solicitai opinia altor
persoane (chiar specialiști în domeniu, dacă
avei posibilitatea) pentru a vedea dacă afișul
comunică într-adevăr ceea ce vă dorii;
b. realizarea afișului propriu-zis - realizai afișul,
acordând cea mai mare atenie atât aspectului
său grafic, cât și coninutului. Expunei și
prezentai afișul în plenul clasei, urmând ca
fiecare dintre echipele constituite în cadrul
celei de a doua activităi să prezinte mijlocul
de comunicare în masă de care s-a ocupat.
Opinia noastră - Procedura
1. Familiarizarea cu domeniul.
Individual, informai-vă cu privire la ce este un
cotidian, ce înseamnă a fi jurnalist de presă
scrisă, care este componena redaciei unui ziar
etc.
2. Asumarea rolurilor.
Reunii-vă în plenul grupei și discutai
informaiile descoperite. Potrivit cu cele aflate și
cu înclinaiile voastre, asumai-vă următoarele
roluri:
• reporter (un număr cât mai mare);
• fotoreporter (maxim 2 persoane);
• redactor (maxim 3 persoane);
• machetator (maxim 2 persoane);
• corector (maxim 2 persoane).
3. Informarea cu privire la domeniul de activitate.
Potrivit rolurilor asumate, informai-vă cu privire
la domeniul de activitate pe care îl presupune
fiecare dintre acestea (putei realiza activitatea
în echipe sau în mod individual), în legătură
directă cu presa scrisă. La finalul perioadei
alocate acestui scop, reunii-vă în plenul grupei
și prezentai sintetic cele aflate.
4. Stabilirea rubricilor și a formatului.
Stabilii o sesiune de lucru în care vei realiza
această activitate, în cadrul său urmând să
aducei sau să identificai în format electronic
exemple de cotidiene. inând cont de obiectivul
vostru final (încercarea de a influena opinia din
comunitate cu privire la politica publică elabo-
rată), discutai și stabilii rubricile pe care le va
cuprinde publicaia. De asemenea, folosindu-vă
de hârtie și creion, decidei asupra modului în
care vor fi așezate în pagină materialele (articole,
imagini, anunuri etc.).
5. Elaborarea formei publicaiei pe care urmează
să o editai.
Potrivit cu cele discutate și decise, elaborai (pe
hârtie și electronic) formatul „orb” al publicaiei
(se precizează rubricile care apar pe fiecare
pagină, locul acestora, locul imaginilor,
dimensiunea titlurilor, a articolelor etc.) inând
cont de scopul publicaiei, dar și de faptul că
pagina unui ziar nu este o simplă colecie de
materiale, ci acestea trebuie să se susină unele
pe altele, atât din punctul de vedere al
coninutului, cât și din punct de vedere grafic. La
final, prezentai și punei în discuie în plenul
clasei conceptul de cotidian la care ai ajuns. În
măsura în care sunt formulate și se dovedesc
utile, acceptai sugestiile de îmbunătăire.
Proiect de sinteză 89
 Proiect de sinteză - Mass-media și opinia publică
În precedentele etape ale proiectului ai aprofundat rolul mass-media în
societate și în formarea opiniei publice, iar aceasta potrivit cu diferitele categorii de
mijloace de comunicare în masă, pe de o parte, iar pe de altă parte ai pregătit
formatul pentru propria voastră încercare de a pătrunde în acest domeniu și de
4. a deveni formatori de opinie.
inând cont de cele realizate, putei trece în următoarea etapă, respectiv cea la
AL DOILEA PAS finalul căreia vei avea materialele necesare concretizării proiectului vostru. Această
etapă presupune realizarea următoarei activităi:

CREAREA DE CONINUT

Crearea de coninut
Având toate informaiile necesare, putei trece la
a funciona precum redacia propriu-zisă a unei
publicaii. Înainte de a parcurge efectiv pașii de mai jos,
stabilii termene concrete pentru fiecare dintre aceștia.
1. Stabilii, în mod democratic, numărul de ediii pe
care le vei publica. Recomandat ar fi un număr de
trei ediii, astfel încât în prima să aducei în discuie
problemele care vă preocupă (inând totodată cont
de faptul că publicaia are și un caracter informativ
cu privire la alte puncte de interes pentru
comunitate), în cea de a doua ediie să încercai să
oferii argumente menite să îndrepte opinia publică
în direcia dorită de voi, iar cea de a treia să
pregătească evenimentul final, dar să consemneze și
ceea ce s-a întâmplat cu opinia publică relativ la
problema care vă preocupă.
2. Asumai-vă, fiecare dintre voi (întreaga clasă de
această dată), potrivit cu interesele și priceperile
voastre, unul din următoarele roluri:
• reporter (un număr cât mai mare);
• fotoreporter (maxim 3 persoane);
• redactor (maxim 4 persoane);
• machetator (maxim 3 persoane);
• corector (maxim 3 persoane);
• distribuie (maxim 4 persoane).
3. inând cont de rubricile pe care le va cuprinde
publicaia, stabilii un număr de departamente
redacionale egal cu numărul redactorilor, fiecărui
departament fiindu-i alocate rubricile corespunză-
toare, un corector și un număr de reporteri.
4. Discutai în cadrul fiecărui departament redacional,
potrivit cu specificul asumat, materialele pe care
apreciai că le putei realiza. inei cont, în
continuare, de faptul că ceea ce vă interesează în
mod major este promovarea politicii publice pe care
ai elaborat-o, dar nu pierdei din vedere faptul că o
publicaie conine o diversitate de tipuri de materiale
jurnalistice (editorial, știri, anchete, interviuri, analize
etc.).
5. Reunii-vă în plenul clasei și stabilii coninutul pe care
îl vei realiza pentru primul număr al publicaiei
(inclusiv în ceea ce privește spaiul alocat fiecărui
material). Precizai, acolo unde putei, și o schiă a
ceea ce vor conine numerele următoare (unele
materiale s-ar putea continua, altele vor fi reacii la
cele din primul număr etc.).
6. Trecei la crearea coninutului. Pe măsură ce acesta
este creat, oferii-l corectorilor. După corectură,
aceștia îl vor înmâna machetatorilor, care îl vor pune
în pagină. Machetatorii vor păstra în permanenă
legătura cu redactorii, iar aceștia cu reporterii
coordonai, fiind posibil să fie nevoie ca unele
materiale să fie reduse ca dimensiuni, iar altele
dimpotrivă. Colegii care fac parte din distribuie, vor
încerca în această perioadă, potrivit cu experiena
dobândită în elaborarea proiectului de politică
publică, să identifice și să stabilească persoanele
relevante pentru scopul vostru, urmând ca exemplare
din publicaia voastră să ajungă în primul rând la
acestea.

Finalizarea publicaiei
1. Prezentai în plenul clasei primul număr al
publicaiei. Realizai o lectură și o analiză critică
a acestuia. În măsura în care se impun modificări,
corecturi, completări etc., realizai-le și definitivai
acest număr al publicaiei.
2. Multiplicai ziarul obinut în funcie de posibilităile
pe care le avei, dar inând cont și de publicul intă
propus și distribuii publicaia (putei face apel, în
acest caz este necesar ca mai întâi să obinei accep-
tul persoanelor în cauză, și la o ediie electronică).

90 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică

 Proiect de sinteză - Mass-media și opinia publică
Finalizarea precedentei etape, inând cont de faptul că ai reușit elaborarea
primului număr al publicaiei voastre și schiarea celor următoare, v-a adus cu un
pas mai aproape de posibilitatea de a deveni formatori de opinie publică.
În acest sens, înainte de realizarea activităilor de final, trebuie să desfășurai
5. activitatea de mai jos, având în vedere că trebuie să revenii în etapa relativă la
crearea coninutului pentru fiecare nou număr al publicaiei voastre:
AL TREILEA PAS
FORMAREA OPINIEI

Formatori de opinie
1. Distribuii, potrivit cu planificarea realizată,
primul număr al publicaiei voastre,
insistând, așa cum s-a subliniat, asupra
factorilor pe care i-ai apreciat ca influeni în
comunitate, aceștia fiind totodată cei de la
care putei obine reacii ce se pot insera în
numerele următoare.
2. Susinei lansarea publicaiei (inclusiv prin
oferirea unor imagini ale sale și anumite pări
din coninut) prin realizarea unor conturi pe
reelele de socializare.
3. La un interval de cel puin câteva zile de la
momentul distribuirii publicaiei, fie mergând
efectiv pe teren, fie utilizând mijloace
electronice, inclusiv reaciile obinute pe
reelele de socializare, colectai reaciile
apărute. Putei realiza, în pregătirea celui de-
al doilea număr, interviuri cu factori de
influenă din comunitate sau din afara ei (de
exemplu, specialiști la care putei obine acces).
4. Finalizai și distribuii cel de-al doilea număr al
publicaiei (fără a uita de prezena pe reelele de
socializare), încercând să subliniai în cadrul său
progresul înregistrat în rezolvarea problemei
care vă preocupă.
5. Pregătii și distribuii (fie cu câteva zile înainte de
eveniment, fie cu ocazia acestuia) ultimul număr
al publicaiei. Prin acesta ar trebui să oferii și
o prezentare a întregului vostru demers, măsura
în care ai reușit să determinai modificări ale
opiniei publice și ale abordării instituionale (de
exemplu, prin intermediul unor sondaje de
opinie, respectiv prin solicitarea unor răspunsuri
din partea instituiilor) cu privire la problema
abordată, avantajele propunerii de politică
publică pe care ai realizat-o etc.

Ultimul pas al proiectului pe care încercai să îl ducei la bun sfârșit cuprinde trei
activităi menite să împlinească experiena voastră:

6. PORTOFOLIUL EVENIMENTUL REFLECIE

ULTIMUL PAS
Portofoliul
La final, punei la punct portofoliul proiectului, astfel încât să cuprindei
sintetic toate activităile derulate și materialele realizate, fără a uita de rigorile
pe care realizarea unui portofoliu le presupune (unele pe care cu sigurană le
stăpânii deja).

Evenimentul
Concepei și realizai un eveniment în cadrul
căruia să prezentai rezultatele proiectului, respectiv
portofoliul realizat. Asumai-vă rigorile de care
trebuie să inei seama și organizai un eveniment
public, deschis comunităii în care trăii.
Reflecie
Ultima activitate a proiectului este una strict
individuală. Astfel, în forma dorită de fiecare, analizai
propriile experiene în realizarea proiectului, iar la
final (de ce nu?), câteva idei despre experiena clasei
a VII-a la Educaie socială.

Proiect de sinteză 91
 Activităi recapitulative
1.

Principiul Principiul
pluralismului separaiei puterilor

Semnificaie:
.........................................................................................
.........................................................................................
Mod de concretizare (patru exemple):
.......................................... ...........................................
.......................................... ...........................................
Semnificaie:
.........................................................................................
.........................................................................................
Mod de concretizare (puterile într-un stat):
.......................................... ...........................................
..........................................

Autoritatea .............................................................. este Autoritatea .............................................................. este

reprezentată de .............................................................. reprezentată de ..............................................................
Atribuii/caracteristici: Atribuii/caracteristici:
......................................................................................... .........................................................................................
......................................................................................... .........................................................................................

Autoritatea .............................................................. este Autoritatea .............................................................. este

reprezentată de .............................................................. reprezentată de ..............................................................
Atribuii/caracteristici: Atribuii/caracteristici:
......................................................................................... .........................................................................................
......................................................................................... .........................................................................................

a. ...................................................................................................
a. Semnificaie: ...................................................................................................
Domnia ...................................................................................................
legii b. Asigurată de ... prin ...: b. ...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................

a. ...................................................................................................
a. Tipuri de instane: ...................................................................................................
Sistemul b. ...................................................................................................
b. Tipuri de cauze:
de justiie ...................................................................................................
c. Caracteristici: c. ...................................................................................................
...................................................................................................

a. ...................................................................................................
a. Semnificaie: ...................................................................................................
Cetăenie ...................................................................................................
activă b. Posibilităi: b. ...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................

a. ...................................................................................................
a. Tipuri de scrutin: ...................................................................................................
Alegerile ...................................................................................................
și votul b. Votul se acordă ... b. ...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................

92 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică

 Activităi recapitulative
2.
Organizai-vă în grupe de patru elevi și analizai cu atenie fiecare dintre imaginile de mai jos. Identificai, în fiecare caz,
prin prisma celor studiate, despre ce situaie poate fi vorba și realizai o analiză a sa.
a. b.
3.
Organizai în perechi, alegei trei dintre afirmaiile de
mai jos și formulai câte un argument pro sau contra.
• În mod curios, cei care votează nu se simt
responsabili de eșecul guvernului pe care l-au
votat. (Alberto Moravia)
• Într-o democraie, ignorana alegătorilor pune în
pericol sigurana tuturor. (John F. Kennedy)
• Monitorizarea este, înainte de toate, preocupată
de „fapte”, în vreme ce evaluarea se axează în
principal pe „valori”. (William Dunn)
• Dacă votul nostru ar putea schimba ceva, nimeni
nu ne-ar mai lăsa să votăm. (Mark Twain)
• Adevărata putere se află în mâinile celor care
controlează mass-media. (Licio Gelli)
• Dreptatea fără putere este neputincioasă, puterea
fără dreptate este tiranică. (Blaise Pascal)
• Presa este câinele de pază al democraiei.
• Necunoașterea legii nu este o scuză.
4.
Scrie un cvintet cu structura de mai jos cu privire la
unul dintre următorii termeni: putere, referendum
sau politică.
• Primul vers: cuvântul prin care precizezi subiectul
(de obicei, un substantiv);
• Al doilea vers: două cuvinte care descriu
subiectul (de obicei, adjective);
• Al treilea vers: trei cuvinte care exprimă aciuni
(de obicei, verbe la modul gerunziu);
• Al patrulea vers: o propoziie, formată din patru
cuvinte, care exprimă o idee, o definiie sau
sentimente legate de subiectul ales;
• Al cincilea vers: un cuvânt ce exprimă esena
subiectului.
c.
5.
Constituii-vă în opt grupe și asumai, fiecare dintre
grupe, una dintre întrebările de mai jos. Oferii, în
modalitatea de expresie dorită, un răspuns relevant
la aceasta. Prezentai ceea ce ai creat în plenul
clasei, respectând ordinea întrebărilor.
• De ce principiul pluralismului este fundamental
pentru un stat democratic?
• De ce principiul separaiei puterilor în stat este
fundamental pentru un stat democratic?
• Care sunt trăsăturile pe care ar trebui să le
regăsim la o persoană pentru a intra în categoria
„bunului cetăean”?
• Nesupunerea civilă este nesocotirea deliberată și
nonviolentă a legilor în încercarea de a arăta
inechitatea lor, acceptând sanciunile ce decurg.
Într-o democraie, cetăenii au alte posibilităi de
a aciona sau trebuie să recurgă la astfel de
modalităi de a schimba lucrurile?
• Faptul că puterea într-un stat democratic se
distribuie pe criterii politice, în funcie de
rezultatele obinute la alegeri, este un aspect
pozitiv sau negativ?
• În timpul regimului comunist, se desfășurau
periodic alegeri, votul era universal, egal, direct și
secret, dar exista un singur candidat, acesta decis
de o comisie preelectorală, aflată sub controlul
Partidului Comunist Român. Erau sau nu erau
libere alegerile?
• Faptul că nu ești de acord cu opinia publică într-o
anumită privină arată că opinia ta este greșită?
• Mass-media depășește uneori simpla încercare de
a convinge, apelând la manipulare. Justifică astfel
de situaii impunerea unor reguli mai stricte, de
exemplu știrile să fie controlate înainte de
o autoritate a statului care să le aprobe sau nu?
Activităi recapitulative 93
 Evaluare
1. 1,50 puncte
Apreciază, inând cont de cunoștinele dobândite,
cu „adevărat” sau „fals” fiecare dintre enunurile
următoare:
a. Caracterul liber exprimat al votului privește
exercitarea dreptului de vot nemijlocit, personal.
b. Democraia își trage vitalitatea din lupta dintre
opiniile publice divergente.
c. Drepturile electorale, dreptul de a candida și
dreptul de a ocupa funcii publice intră în
categoria drepturilor cetăenești.
d. Cetăenii, în România, nu au drept de iniiativă
legislativă.
e. Partidele politice sunt grupuri de oameni
constituite în vederea cuceririi și exercitării
puterii.
2. 1,50 puncte
Completează în mod corect următoarele enunuri:
a. Scrutinul ... presupune atribuirea mandatelor de
reprezentani proporional cu numărul de voturi
obinut.
b. ... este practica politică și socială cu ajutorul
căreia se ajunge la stabilirea majorităii unei
comunităi la un moment dat.
c. Expresia „stat de drept” arată că puterea statului
se exprimă doar prin și în ... .
d. Justiia, într-un stat democratic, se înfăptuiește
în numele ... .
e. ... este organul de stat prin intermediul căruia se
înfăptuiește justiia și se exercită puterea
judecătorească.
3. 1,50 puncte
Înainte de a ne acorda votul în cadrul unor alegeri
trebuie să evaluăm candidaii deoarece (alege
răspunsul corect):
a. aceasta este prevederea legală în vigoare;
b. doar așa vom ști cui să ne adresăm pentru
a reuși să ne rezolvăm anumite interese;
c. astfel ne dovedim cetăeni responsabili;
d. doar astfel te vei putea implica în viitor în
adoptarea anumitor decizii care privesc propria
ta comunitate.
Justifică printr-un text de maxim 10 rânduri opiunea
făcută.
NOTĂ: În cazul itemului nr. 4, punctajul realizat se acordă fiecărui membru al echipei. În cazul itemului nr. 5, punctajul se
1 acordă astfel: 2 puncte maxim pentru rolul propriu și 1 punct maxim pentru întreaga scenetă. Din oficiu se acordă 1 punct.
94 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică
4. 1,50 puncte
Organizai-vă în perechi și studiai cu atenie imaginile
de mai jos.
a. Se poate aprecia că imaginile ilustrează posibilităi
de implicare a cetăenilor în viaa comunităii?
Oferii un răspuns argumentat.
b. Numii alte două posibilităi de implicare a
cetăenilor în viaa comunităii.
c. Construii un argument pro sau contra ideii că „a
fi cetăean înseamnă a participa la viaa publică
a comunităii”.
5. 3,00 puncte
Organizai-vă în grupe de șase elevi. Pornind de la
ideea că „cetăeanul implicat este cel care votează în
fiecare zi pentru comunitatea în care ar dori să
trăiască”, interpretai roluri diferite, potrivit metodei
„Pălăriilor gânditoare”:
Prezentarea succintă a nevoii de implicare
a cetăenilor într-o democraie.
Exprimarea atașamentului emoional faă
de necesitatea implicării în viaa
comunităii într-o democraie vie.
Explorarea posibilităilor pe care un
cetăean le are de a se implica în viaa
comunităii.
Explorarea avantajelor/beneficiilor
implicării cetăenilor în viaa comunităii.
Explorarea dezavantajelor care decurg din
neimplicarea cetăenilor.
Prezentarea unui rezumat a ceea ce s-a
interpretat și pledarea pentru o cetăenie
activă.
 Evaluare
1. 1,50 puncte 4. 2,00 puncte

Apreciază, inând cont de cunoștinele dobândite, Organizai în perechi, cercetai cu atenie imaginile de
cu „adevărat” sau „fals” fiecare dintre enunurile mai jos și precizai, în fiecare caz, despre ce gen de
următoare: implicare cetăenească este vorba. Justificai, pentru
a. Organizaiile neguvernamentale, sindicatele, fiecare tip de implicare identificat, în 3-5 rânduri,
asociaiile patronale, asociaiile profesionale necesitatea existenei sale într-o democraie.
sunt exemple de „actori” relevani ai societăii a.
civile.
b. Pentru ca o opinie să poată dobândi caracterul
de opinie publică este nevoie ca aceasta să
privească o problemă a comunităii.
c. A face dreptate înseamnă a respecta și a proteja
drepturile și libertăile oricărei persoane.
d. Judecătorii sunt independeni și se supun numai
legii.
e. Descentralizarea și autonomia locală constituie
principii care, potrivit Constituiei, stau la baza b.
organizării și funcionării administraiei publice
locale.

2. 2,00 puncte

Completează în mod corect următoarele enunuri:

a. Drepturile rezervate și care pot fi exercitate doar
de cetăenii statului se numesc ... .
b. Puterea executivă, prin ... , asigură realizarea
politicii interne și externe a ării.
c. Principiul constituional în baza căruia există mai 5. 2,00 puncte
multe partide politice este ... .
d. ... reprezintă asocieri de persoane fizice sau Organizai-vă în grupe de cinci elevi. Fiecare elev va
juridice care urmăresc desfășurarea unor răspunde, succint, la una dintre următoarele
activităi, fără scop patrimonial, în interes întrebări: Ce înseamnă activitate politică?, Cine poate
general, local sau personal. activa din punct de vedere politic?, Unde putem
În cazul fiecărui termen care i-a permis să activa din punct de vedere politic?, De ce trebuie să
completezi în mod corect enunurile, precizează ali ne implicăm în viaa politică? și Când este bine să ne
doi termeni care dau seama de trăsături specifice implicăm în viaa politică a societăii în care trăim?
realităii desemnate prin acesta. Pe o coală de hârtie mai mare (A3), realizai, pornind
de la răspunsurile furnizate, un poster. Notai pe
spatele acestuia răspunsurile date.
3. 1,50 puncte Ce ...?
Patrimoniul electoral european cuprinde
următoarele principii (alege răspunsurile corecte): Când ...? Cine ...?
a. votul este direct;
b. votul este universal;
c. votul este liber exprimat;
d. votul este egal;
e. votul este secret. De ce ...? Unde ...?

NOTĂ: În cazul itemului nr. 4, punctajul realizat se acordă fiecărui membru al echipei. În cazul itemului nr. 5, punctajul se
2 acordă astfel: 1 punct maxim pentru răspuns și 1 punct maxim pentru poster. Din oficiu se acordă 1 punct.

Evaluare 95
 Evaluare finală
1. 1,50 puncte 4. 2,00 puncte

Apreciază, inând cont de cunoștinele dobândite, Organizai-vă în perechi și studiai cu atenie

cu „adevărat” sau „fals” fiecare dintre enunurile
următoare:
a. Organizaiile neguvernamentale, sindicatele,
patronatele etc. sunt exemple de organizaii
politice.
b. În calitate de garanie a statului de drept, justiia
este înfăptuită de Guvern.
c. Actuala Constituie a României a fost adoptată în
anul 1991 și revizuită în anul 2003.
d. Monarhia și republica reprezintă forme de
regimuri politice, în timp ce democraia și
totalitarismul sunt forme de guvernământ.
e. Toi oamenii se nasc cu drepturi, drepturile nu
pot fi luate nimănui, iar la ele nu se poate
renuna.
imaginile de mai jos. În raport cu acestea,
răspundei, argumentat, la următoarele cerine:
a. Din punctul de vedere al drepturilor omului, ce
drepturi apreciai că sunt implicate și în ce mod
(pozitiv, în sensul respectării sau negativ, în
sensul că nu sunt respectate)?
b. Din punctul de vedere al Constituiei României,
ce valori și ce principii constituionale sunt
implicate?
1.

2. 1,50 puncte

Completează în mod corect următoarele enunuri:

a. Democraia ... presupune participarea
cetăenilor la conducerea ării în mod nemijlocit. 2.
b. Potrivit Constituiei, promulgarea legilor este
prerogativa ... .
c. Autoritatea de nivel central care pune în aplicare
legile este ... .
d. Organizaia care are drept scop principal
obinerea și exercitarea puterii se numește ... .
e. ..., într-o democraie, sunt o expresie atât
a responsabilităilor, cât și a drepturilor
cetăenești.

3. 1,00 puncte 5. 3,00 puncte

Societatea românească nu este una Organizai în grupe de patru-șase elevi, informai-vă

participativă, așa încât mass-media a abandonat în
mare măsură rolul de informare și a început să
prefere un rol mult mai activ: influenează deciziile
politice, dă verdicte absolute, selectează informaiile
care devin de interes public (selecie care de multe
ori nu are la bază criterii jurnalistice, ci mai degrabă
de oportunitate politică), chiar controlează opinia
publică.
Exprimă-i opinia cu privire la ideile precedente,
alegând una dintre următoarele modalităi de
expresie: scrierea unui text argumentativ
(aproximativ o pagină) sau desenarea unei
caricaturi.
cu privire la un eveniment recent din comunitate sau
cu privire la un fapt reflectat în mass-media. Pornind
de la cele constatate și de la existena adesea a unor
opinii divergente cu privire la semnificaia aceluiași
eveniment, realizai trei scurte materiale video în care
să încercai să ilustrai astfel de diferene de opinie.
Prezentai în plenul clasei materialele realizate,
oferind după aceea explicaii cu privire la diferenele
pe care ai încercat să le ilustrai. Solicitai opinia
colegilor cu privire la măsura în care ai reușit acest
lucru și inei seama de aprecieri în partea de
autoevaluare de la acest item.

NOTĂ: În cazul itemului nr. 4, punctajul realizat se acordă fiecărui membru al echipei. În cazul itemului nr. 5, punctajul se
1 acordă astfel: 2 puncte maxim pentru calitatea materialelor și 1 punct maxim autoevaluare. Din oficiu se acordă 1 punct.

96 Educaie socială - Educaie pentru cetăenie democratică