TITRUL ÎN RAPORT CU

SUBSTANȚA DE DETERMINAT
Publicat la ianuarie 4, 2021 de MariaElena
Este un punct de vedere personal. Nu contrazic alte variante de rezolvare.

NOȚIUNI
►NOTAȚII
 B=soluția reactiv, de
concentrație cunoscută, numită și
soluție titrată, titrant
 A=substanța de analizat, pură
►Ecuația chimică generală,dintre titrant și substanța de analizat este:
B (titrant) + A (substanța de analizat, dozat)=C (produși de reacție)
►Conceptul de TITRU ÎN RAPORT CU SUBSTANȚA DE ANALIZAT, A UNEI
SUBSTANȚE REACTIV FOLOSITĂ LA TITRARE
 notare: T B/ A,(g/mL);unde linia
/ semnifică:raportat,în raport cu
ceva, cineva
 definim titrul soluției titrant B, în
raport cu substanța de analizat,A,
”T B/A”, numărul care arată
cantitatea din substanța de
analizat, A, exprimată în grame,
echivalentă cu cantitatea de titrant
B, care se află în 1 mL soluție de
titrant, B.
(adică:  numărul de echivalenți
gram de B din 1 mL soluție B=
numărul de echivalenți gram de A)
► Relația matematică pentru calcularea lui T B/ A,când se cunoaște T B
T B/A=(T B (g/mL). Eg A)/Eg B
Eg B=echivalent gram al titrantului B
Eg A=echivalent gram al substanței de analizat
Eg B și E g A se calculează cu regulile învățate, când substanța participă la reacții de
neutralizare și redox.
 EXERCIȚII REZOLVATE
PENTRU PATRU TIPURI DE
REACȚII CHIMICE
 ÎNTÂLNITE ÎN ANALIZA
VOLUMETRICĂ
TIPURI DE REACȚII CHIMICE ÎN ANALIZA VOLUMETRICĂ
Reacția de neutralizare
Reacția de oxido-reducere (redox)
Reacția de precipitare
Reacția de complexare
DEMONSTRAREA RELAȚIEI MATEMATICE PENTRU CALCULAREA LUI T B/A
 
O soluție de NaOH are titrul egal cu 0,043522 g/mL. Să se calculeze titrul acestei soluții
în raport cu HCl, T NaOH/ HCl. .
Rezolvare
Notăm:
HCl=substanța de analizat,A
NaOH = titrant,B
T B/A=T NaOH/HCl=titrul soluției de NaOH în raport cu HCl
Știm:
►Titrul soluției de NaOH=T NaOH=0,043522 g/mL
►între NaOH și HCl are loc o reacție de neutralizare:
NaOH+HCl=NaCl+H2O
►Cum se aplică conceptul de ”T B/ A,(g/mL)” la problema de față?
-Prima dată, trebuie să calculăm câți Echivalenți gram de HCl corespund la numărul
de Eg de NaOH din 1 mL soluție de NaOH cu titrul de 0,043522(g/mL)!

nEg NaOH din 1 mL soluție = nEg HCl

–Apoi, vom calcula cantitatea de HCl (g) din 1 mL, din numărul de echivalenți gram
de HCl!
Această cantitate de HCl g/mL este T NaOH/HCl
►Ce este echivalentul gram?
Eg NaOH=echivalentul gram NaOH
Eg NaOH=Masa moleculară NaOH/număr de grupări OH
Eg NaOH=M NaOH(g/mol)/1=M NaOH=40
Eg HCl=echivalentul gram HCl
Eg HCl=Masa moleculară HCl/număr de protoni cedați H (+)
Eg HCl=M HCl/1=M HCl=36,5
Nu știm și trebuie să calculăm:
-cantitatea de NaOH (g) din 1 mL soluție=m NaOH=?,g
-nEg NaOH=?
-nEg HCl=?
-cantitatea de HCl  echivalentă=? g/mL
-T HCl/NaOH=?(g/mL)
Calcule. Etape:
►m NaOH o calculăm din titrul, T NaOH (g/mL), cu definiția lui
Potrivit definiției titrului:
1mL soluție NaOH are 0,043522 g NaOH dizolvat.
►n Eg NaOH=m NaOH/M NaOH
n Eg NaOH=0,043522 g/ 40(g/mol)=0,0010881/1 mL soluție de NaOH
►nEg HCl este egal cu nEg NaOH/1mL
Rezultă că:nEg HCl=0,0010881
►m HCl/1mL=?
m HCl=nEg HCl.Eg HCl
m HCl=0,0010881.36,5=0,039713 g

Formula de calcul ♠
T B/A=(T B (g/mL). Eg A)/Eg B
T NaOH/HCl/=(0,043522 g/mL.36,5)/40=0,039713 g/mL
TIP REACȚIA DE NEUTRALIZARE
Titrul unei soluții de Na2B4O7. 10 H2O este 0,019069 g/mL. Să se calculeze titrul acestei
soluții în raport cu HCl, T Na2B4O7. 10 H2O/HCl.
****
În analiza volumetrică bazată pe reacții de neutralizare, boraxul (Na 2B4O7. 10 H2O)
este o substanță etalon, care formează soluții de concentrație exactă, numite și
etalon.
Factorul soluției de HCl, de concentrație aproximativă 0,1 N, se determină prin titrare
cu soluția 0,1 N de Na2B4O7. 10 H2O, în prezența indicatorului acido-bazic metiloranj
sau roșu de metil.
Rezolvare
Notăm astfel:
HCl=substanța de analizat,A
Na2B4O7. 10 H2O=titrant,B
T B/A=T Na2B4O7. 10 H2O/HCl=titrul soluției de Na2B4O7. 10 H2O în raport cu HCl
Știm:
►Titrul soluției de Na2B4O7. 10 H2O=T Na2B4O7. 10 H2O=0,019069 g/mL
►Reacțiile chimice din timpul titrării sunt:
a)reacția de hidroliza bazică a Na2B4O7  în soluție apoasă:
Na2B4O7   + 7 H2O ↔ 2 NaOH + 4 H3BO3
1mol de Na2B4O7 produce 2 moli de NaOH, bază tare.
H3BO3 este un acid slab, la care Ka este 6,0.10-10 și nu va influența semnificativ
rezultatele titrării.
b)reacția de neutralizare dintre cei 2 moli de NaOH formați cu HCl, existent în   paharul
Erlenmayer:
2NaOH+2HCl→2NaCl+2H2O
⇒  Reacția globală din timpul titrării este:
Na2B4O7 + 2 HCl  + 5 H2O→  2NaCl + 4 H3BO3
►Punctul de echivalență este dat de virajul culorii indicatorului acido-bazic, metiloranj, în
acest caz.
► La punctul de echivalență:
număr Eg de Na2B4O7 =număr de Eg de H3BO3
Eg=echivalent gram
Eg la Na2B4O7=190,686
Eg la HCl=36,458
Calcul T Na2B4O7/HCl cu expresia matematică
T B/A=(T B(g/mL).Eg A )/Eg B
T Na2B4O7 / HCl =0,019069 g/mL.36,458/190,686=0,003646  g/mL aprox
R:  T Na2B4O7 / HCl =0,003646 g/mL
TIP REACȚIA DE PRECIPITARE
Câte grame de clor se găsesc într-o soluție de NaCl, dacă la titrarea s-au consumat 19,95
mL soluție de AgNO3, , la care titrul T AgNO3/Cl=0,03640 g/mL. Dozarea clorurii de
sodiu are loc cu metoda MOHR, indicator al punctului de echivalență este cromatul de
potasiu,soluție.
Rezolvare
Notăm astfel:
-ionul de Cl(-),din NaCl=ionul de analizat,A
-masa de Cl(-)=?(g) X (g)
AgNO3,=titrant,B
T B/A= T AgNO3, /Cl(-)=titrul soluției de AgNO3, în raport cu ionul de  Cl(-)
Știm:
► T AgNO3, /Cl=0,03640 g/mL
► Volumul soluției de AgNO3, =Vs AgNO3, =19,95 mL
►Metoda Mohr se bazează pe următoarele reacții chimice:
-reacția de titrare:
Ag+(reactiv)+Cl–(substanța de analizat) ↔  AgCl↓ alb
-reacția de indicare, pE:
2 Ag+  + CrO42-  ↔  Ag2 CrO4 ↓ roșu
Ks AgCl=1,8 .10-10
Ks Ag2CrO4 =8,2.10-12
►Eg AgNO3 =M AgNO3=169,875
►Eg Cl(-) =35,457
Etape de calcul

calculăm titrul de  Ag(+ ) cu expresia matematică:

T B/A=(T B (g/mL).E g A )/Eg B
T AgNO3/Cl  =T AgNO3.Eg Cl (-)/Eg AgNO3
0,03640 g/mL =TAgNO3.35,457/169,875
0,03640 g/mL . 169,875=T AgNO335,457
T AgNO3=6,18345 g/mL/35,457=0,174393 g/mL

calculăm masa de AgNO3  grame din 19,95 mL soluție AgNO3

m AgNO3=T AgNO3.Vs de AgNO3=0,174393 g/mL.19,95=3,47913887 g≈3,4791g

calculăm masa de Cl(-), X (g), cu legea echivalenților:

nEg AgNO3=nEg Cl(-)
m AgNO3/Eg AAgNO3=X/Eg Cl(-)
3,4791g/169,875=X/35,457
3,4791.35,457=X.169,875
X=0,72617≈0,7262 g de ion Cl(-)
Rezultă că:
R:   0,7262 g de ion Cl(-)
TIP REACȚIA REDOX
Din 0,7120 g cristalohidrat de oxalat de amoniu se prepară într-un balon cotat 200 mL
soluție. Pentru titrarea a 25 mL din această soluție sunt necesari 18,90 mL soluție
de KMnO4, mediu puternic acid, de H2SO4.Să se calculeze T KMnO4/Fe2+, pentru
titrarea în mediu acid.(titrul soluției de KMnO4, în raport cu Fe2+).
Rezolvare
Explicație
a)Avem o soluție de KMnO4, de o anumită concentrație necunoscută, exprimată sub
formă de titru (g/mL), care titrează o soluție de C2O4(NH4)2.2H2O, de volum și
concentrație cunoscută (sau număr de echivalenți).În timpul titrării are loc reacția
chimică redox dintre C2O4(NH4)2.2H2O  cu KMnO4 în mediu acid. Indicator al punctului
de echivalență este chiar soluția de KMnO4.
Forma ionică a ecuației chimice este compusă din semireacțiile de:
–reducere:
(Mn7+ O4 2-)–  + 5 e– +8 H+ → Mn2+ + 4H2O  / .2
KMnO4= agent oxidant            Mn2+= agent reducător
–oxidare:
(O22- C3+ – C3+ O22-  )2-  – 2 e–  → 2 C4+ O22- / .5
C2O4(NH4)2.2H2O=agent reducător;  CO2= agent oxidant
număr de e- cedați=număr de e- acceptați
►2MnO42-  + 10e- + 16 H+ + 5C2O42- -10 e– → 2Mn2+ +8 H2O + 10 CO2
Ecuația chimică a reacției chimice este:
***
2KMnO4 +8 H2SO4 + 5C2O4 (NH4)2 → 2MnSO4+K2SO4+5(NH4)2SO4+8 H2O+10 CO2
b) Aceeași, soluție de KMNO4, cu titrul calculat mai sus, titrează o soluție ce conține ionul
Fe(2+), în mediu acid. În timpul titrării are loc reacția chimică redox dintre ionul Fe(2+)  cu
KMnO4 în mediu acid.
Ecuația ionică forma redusă este:
5Fe2+ + Mn5+O42- + 8H+ ↔ Mn2+ + 5 Fe3+ + 4H2O
Fe2+=agent reducător
KMnO4=agent oxidant
Baza calculării T KMnO4/Fe
▼Se aplică relația matematică:
T KMnO4/Fe2+ =T KMnO4.Eg Fe2+ /Eg KMnO4
unde:
♠T KMnO4=titrul soluției de KMnO4 (g/mL),care reacționează cu
C2O4(NH4)2.2H2O, adus de 25 mL soluție, extrasă din balonul cotat, unde s-au
dizolvat 0,7120 g de C2O4(NH4)2.2H2O.
♠Eg Fe2+ =echivalentul gram al ionului Fe 2+ în reacția chimică redox cu KMnO4
♠Eg KMnO4=echivalentul gram al KMnO4, în reacția chimică redox cu Fe 2+  și
C2O4(NH4)2.2H2O,  în mediu acid
▼
T KMnO4  se calculează cu ajutorul legii echivalenților pentru reacția chimică cu
C2O4(NH4)2.2H2O, și a relației matematice pentru Titru:
n Eg KMnO4=nEg C2O4(NH4)2.2H2O
T  =md  KMnO4(g)/Vs(mL)
unde:
nEg KMnO4=număr de Eg de KMnO4
nEg C2O4(NH4)2.2H2O=număr de Eg de C2O4(NH4)2.2H2O
Etape de calcul
♫ Notăm cu:
X=masa de C2O4(NH4)2.2H2O  din 25 mL soluție, care se va titra
Y=masa de KMnO4 consumat în reacție de,X, g de C2O4(NH4)2.2H2O
► calculăm masa de C2O4(NH4)2.2H2O, X,   din 25 mL soluție, dacă în 200 mL soluție
se dizolvă 0,7120 g de C2O4(NH4)2.2H2O  , cu regula de trei simplă.
dacă în 200 mL soluție………….sunt…….. 0,7120 g de C2O4(NH4)2.2H2O  dizolvat
atunci în 25 mL soluție…………….sunt……….X, g,
X=25 mL.0,7120 g/200 mL=0,7120/4=0,1780 g de C 2O4(NH4)2.2H2O
►calculăm masa de KMnO4,Y, consumat în reacția redox de 0,1780 g de
C2O4(NH4)2.2H2O, cu legea echivalenților:
n Eg KMnO4=nEgC2O4(NH4)2.2H2O
unde:
nEg de KMnO4=masa de KMnO4/E KMnO4  pentru reacția redox
Eg KMnO4=M KMnO4 /număr de e- acceptați=158 g/mol /5=31,6
►n Eg  KMnO4=X/31,6
***
nEg de C2O4(NH4)2.2H2O=masa C2O4(NH4)2.2H2O/Eg C2O4(NH4)2.2H2O
masa de C2O4(NH4)2.2H2O=0,1780 g
Eg C2O4(NH4)2.2H2O=M C2O4(NH4)2.2H2O/ 2.1 e- cedați
M C2O4(NH4)2.2H2O=2.A C+4.AO+2.A N+8.A H+2.M H2O=142 g/mol
Eg C2O4(NH4)2.2H2O=142/2=71
2=număr de C(3+),care cedează fiecare câte 1 e-
►n Eg  C2O4(NH4)2.2H2O =0,1780  /71
Rezultă din legea echivalenților:
X/31,6=0,1780/71
X=31,6.1,253.10-3
m KMnO4=X=31,6.1,253.10-3 g
►calculăm T KMnO4:
T KMnO4=md KMnO4/Vs KMnO4=31,6.1,253.10-3 g/18,9mL
= 31,6.0,06629.10-3 (g/mL)
►calculăm T KMnO4/Fe2+ cu expresia matematică:
T KMnO4/Fe2+ =T KMnO4.Eg Fe2+ /Eg KMnO4
Eg Fe2+ =A Fe2+ /număr de electroni cedați
Eg Fe2+ =56/1=56
T KMnO4/Fe2+ =31,6.0,06629.10-3 (g/mL).56/31,6=3,712592.10-3
►T KMnO4/Fe2+ =0,0037126
R:0,0037126
TIP REACȚIA DE COMPLEXARE
Determinarea halogenurilor solubile cu Hg(NO3)2   – Mercurimetria
Mercurimetria include metode titrimetrice, bazate pe formarea unor combinații
complexe dintre (Hg(NO3)2 titrant și ionii de analizat, precum Cl-, Br-, I-, SCN-.
Un indicator al punctului de echivalență poate fi difenilcarbazona (pH =3,2-3,3),
împreună cu bromofenol, pentru a regla pH-ul și care cu Hg2+. Se formează un
complex, de culoare violet. Se lucrează la pH acid (adăugare de HNO3), pentru
evitarea hidrolizei Hg2+.
Factorul de corecție al concentrației soluției de Hg(NO3)2   se stabilește prin titrare cu
o soluție titrofixă de NaCl.
DOZAREA IODURII DE POTASIU PRIN TITRARE CU SOLUȚIE DE AZOTAT DE
MERCUR
20 mL de soluție ce conține KI se titrează cu 15,5mL soluție de Hg(NO3)2, 0,1 M, cu
factorul de corecție pentru concentrație, F=1,0081.a)Scrieți reacțiile chimice, ce au loc în
timpul titrării; b)Calculați T KI (g/mL);c) Determinați T Hg(NO3)2  /KI.
Rezolvare
a) Au loc următoarele reacții chimice:
Reacțiile chimice sunt complexe, dar pentru calcule analitice se acceptă următoarele.
momentul 1:până la pE: exces de KI
În paharul de titrare, există:
-ioni de I– și de K+ neconsumați din soluția de analizat;
-precipitatul HgI2, de culoare roșie, instabil în exces de ioni I(-),fiindcă suferă reacții
de complexare;
complexul [HgI4 ]2-.  Se admite existența unor complecși inferiori instabili.
Hg(NO3)2  +2KI=HgI2↓+2KNO3
HgI2↓ +2 KI =K2 + [HgI4 ]2-
moment 2: la pE
Ionii de I- s-au consumat și există ionul complex [HgI4 ]2-.
Este valabilă legea echivalenților:
nEg KI=nEg de Hg(NO3)2  
moment 3, peste pE; este exces de Hg(NO3)2 .
Dacă se adaugă din biuretă Hg(NO3)2 ,complexul [HgI4 ]2- este descompus, cu
formarea precipitatului HgI2:
[HgI4 ]2-+ Hg2+ ↔ 2HgI2   precipitat
Titrarea se oprește la apariția precipitatului HgI2,de culoare roșie.

b) Titrul, T al soluției KI,dacă volumul soluției este 20 mL

b1) Explicații
Se aplică relația matematică:
T KI=md KI/Vs (g/mL)
unde:
md KI=masa dizolvată de KI (g) în 20 mL
Vs= volumul soluției de KI=20 mL
► Nu știm md KI și se calculează cu legea echivalenților, la momentul punctului de
echivalență, de la titrarea cu Hg(NO3)2:
nEg de KI=nEg de Hg(NO3)2  
nEg=număr de echivalenți gram de Ki, respectiv Hg(NO3)2  
nEg=md/Eg
Eg KI și respectiv Eg Hg(NO3)2   se calculează cu expresia matematică pentru săruri,
când nu participă, la reacții redox:
Eg KI=M KI/număr de K(metal).valența K
Eg Hg(NO3)2  = M Hg(NO3)2  / număr de Hg(metal).valența Hg
………………………………………………………………………………………………
b2)  Etape de calcul
►Calcul de md de Hg(NO3)2   (g) din 15,5 mL soluție de concentrație molară 0,1 M și
F=1,0081, astfel:
C M=md Hg(NO3)2  /M Hg(NO3)2  .Vs.F (mol/L)
M Hg(NO3)2  =A Hg + 2.AN + 6.A O=201+2.14+6.16=201+28+96=325g/mol
Rezultă:
0,1 mol/L=md/325g/mol.15,5.10exp-3L.1,0081
md Hg(NO3)2  =0,1.325g.15,5.10exp-3.1,0081=0,5078 g
► Calcul Eg de Hg(NO3)2  
Eg Hg(NO3)2  =M Hg(NO3)2  /2.1=325/2=162,5 g
► Calcul nEg de KI, din legea echivalenților:
nEg KI=nEg Hg(NO3)2  =0,5078/162,5=3,1249.10exp-3
► Calcul md de KI (g)
md KI=nEg KI.Eg KI
Eg KI=M KI/1.1= M KI=A K+ A I=39+127=166g
Rezultă:
md KI=3,1249.10-exp3 .166=0,5187 g
► Calcul T KI (g/mL)
T KI=0,5187g/20 mL=0,02594 g/mL
R: 0,02594 g/mL
*******************************************
c) Calcul T Hg(NO3)2  /KI
Explicații
c1) Se aplică relația matematică:
T Hg(NO3)2  /KI=T Hg(NO3)2  . Eg KI/Eg Hg(NO3)2  
unde:
T Hg(NO3)2  =titrul soluției de Hg(NO3)2   (g/mL)
Eg Hg(NO3)2  =echivalentul gram Hg(NO3)2  
Eg KI=echivalentul gram la KI
c2) Se calculează Hg(NO3)2    astfel:
T Hg(NO3)2  =md Hg(NO3)2/Vs (g/mL)
T Hg(NO3)2  =0,5187 g/20 mL=0,025935 aprox 0,0259 g/mL
Rezultă:
T Hg(NO3)2  /KI=0,0259 g/mL.166/162,5 g=0,02646 g/mL
R: 0,02646 g/mL
BIBLIOGRAFIE
1.Conf. Dr. Maria Mitrănescu, Curs de Chimie Analitică cantitativă, Institutul
Politehnic ”Traian Vuia”, Timișoara, 1979
2. https://chimieanalytique.com/mercurimetrie/
3.https://images.app.goo.gl/xK2nrCgZFyQpPr5Q6
4. https://www.youtube.com/watch?v=FVmKKqce_Qg
Share this:

 Facebook

Acest articol a fost publicat în combinatii complexe și etichetat titrul in raport cu
substanța de analizat. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.
Navigare articole
← OPERATII DE BAZĂ ÎN LABORATORUL DE CHIMIE ANALITICĂ-FIȘE
DE LUCRU
RECUNOAȘTEREA UNOR ANIONI →

Articole recente
RISCURI DE ACCIDENTARE LA PREPARAREA SOLUȚIEI DE AMONIAC-

IDEE DE AFACERE ÎN ECOTURISM RURAL LA CECĂLACA, ROMÂNIA iulie

RECUNOAȘTEREA UNOR ANIONI februarie 18, 2021

TITRUL ÎN RAPORT CU SUBSTANȚA DE DETERMINAT ianuarie 4, 2021
OPERATII DE BAZĂ ÎN LABORATORUL DE CHIMIE ANALITICĂ-FIȘE

Comentarii recente
MariaElena la LEGILE
GAZELOR
MariaElena la ADRESE
PENTRU PROBLEME
CU…
Tatiana la REACŢIA DE
NEUTRALIZARE / pH-
u…
cristina.ilie1971
la ADRESE PENTRU
PROBLEME CU…
danuta
la CONCENTRAŢIA
SOLUŢIILOR…

Arhive
noiembrie 2021
iulie 2021
februarie 2021
ianuarie 2021
septembrie 2020
iulie 2020
iunie 2020
aprilie 2020
martie 2020
februarie 2020
decembrie 2019
octombrie 2019
septembrie 2019
august 2019
iulie 2019
iunie 2019
aprilie 2019
martie 2019
februarie 2019
ianuarie 2019
decembrie 2018
octombrie 2018
august 2018
iulie 2018
iunie 2018
mai 2018
aprilie 2018
martie 2018
februarie 2018
ianuarie 2018
decembrie 2017
noiembrie 2017
octombrie 2017
august 2017
iulie 2017
iunie 2017
mai 2017
aprilie 2017
martie 2017
ianuarie 2017
septembrie 2016
august 2016
iunie 2016
aprilie 2016
februarie 2016
august 2015
iunie 2015
mai 2015
aprilie 2015
decembrie 2014
noiembrie 2014
octombrie 2014
aprilie 2014
februarie 2014
ianuarie 2014
decembrie 2013
 septembrie 2013
august 2013
iunie 2013
mai 2013
aprilie 2013

Categorii
2019 (1)
acid azotic (1)
activitatea soluțiilor de electroliți (1)
Alegerea indicatorului acido-bazic la titrare  (1)
amoniac (3)
Analiza cantitativă a cadmiului (1)
analiza gravimetric (4)
analiza gravimetrica (1)
Analiza Pd cu DMG (1)
analiza potentiometrica (1)
analiza spectrofotometrica Fe (II) (1)
Anioni (1)
arderea piritei (1)
BILANT MASIC (1)
calcul masa moleculară(molară) (1)
calcul stoechiometric (7)
Calcularea curbei de titrare Na2CO3 cu HCl (1)
calcularea pH-ului soluțiilor (1)
calcule la cristalizarea fractionata  (1)
calcule pentru stabilire formule chimice (3)
caldura de reactie (2)
Caldura de topire Pb (1)
Chemometrie (1)
chimie definitivat 2016 (1)
combinatii complexe (3)
concentratia solutiilor (16)
concursuri nationale (3)
conductanța, conductivitatea(conductibilitatea) electrică specifică la

conductivitatea (1)
Cresterea constantei vitezei de reactie (1)
cristalohidrati (2)
curba de titrare acido-bazica (4)
curba de titrare redox (1)
căldura de dizolvare (1)
determinarea experimentala a potentialului de descompunere a

DIAGRAMA SANKEY (1)
dicromat de potasiu (1)
disociere electrolitica (5)
ebulioscopia (1)
echilibru chimic (3)
electroliza clorurii de scandiu topite (1)
eroarea de titrare (1)
Esterificare alcool etilic (1)
Extractia L-L a unei substante cu un caracter amfoter  (1)
Extractia lichid-lichid (2)
FISE EVALUARE_OPERATII DE BAZA (1)
hidroliza fosfatilor (1)
Incertitudinea în măsurare (1)
ionizare acid fosforic (1)
Legea I a lui Faraday (1)
legile gazelor ideale (4)
METALE (5)
metode termice de analiza (1)
modele de probleme de titrare acido-bazica  (3)
numar de transport la electroliza (1)
Numere de oxidare (2)
osmoza (1)
Oxidare alcool etilic cu dicromat de potasiu in mediu acid  (1)
Oxidarea sulfatului feros cu oxigen în soluție (1)
Pb si CuCl2 (1)
permanganat de potasiu (2)
pH-ul soluțiilor de acizi tari, baze tari foarte diluate  (1)
pH-ul soluțiilor de acizi tari, baze tari, de CM mai mică decât 10 (exp-7)M  (1)
preparare soluție tampon din substante puse la dispoziție  (1)
preparare solutie tampon (2)
presiunea osmotica (1)
problema cu oleum (2)
probleme cu metale (1)
probleme de hidrogenare (1)
Protectia muncii in laboratorul de chimie (1)
randament (1)
randament de reactie (1)
reacția Al cu sol.NaOH (1)
reactia acidului sulfuric cu Fe (1)
reactia de halogenare (2)
Reactia Fe cu clor si HCl (2)
reactii redox (1)
rebus Aparate din Analiza Instrumentala (1)
Recunoastere anioni (1)
regula de trei simplă (2)
regula dreptunghiului la amestecarea soluțiilor  (1)
scaderea punctului de solidificare solutie (1)
seria reactivitatii metalelor (1)
solubilitatea substantelor (2)
 Tehnologia fabricării acidului sulfuric (1)
tipuri de calcule cu solubilitatea (1)
titrare complexonometrica (3)
titrare redox (6)
titrarea potentiometrica a unui amestec de acizi cu un titrant bazic  (1)
tratare statistică date analitice (1)
Tăria(forța) ionică a soluției (2)
Uncategorized (27)
ustensile pentru masurarea masei si a volumului lichidelor  (1)
vâscozitate solutie polimer (1)
viteza de reactie (2)
volumetria bazata pe reactii de neutralizare (3)
voluntariat pentru elevi si studenti in pregatirea evaluarilor la chimie

XII a (2)

L M M J V S D

  1 2 3

4 5 6 7 8 9 10

11 12 13 14 15 16 17

18 19 20 21 22 23 24

25 26 27 28 29 30 31

ianuarie 2021
« sept.   feb. »

Meta
Înregistrare
Autentificare
Flux intrări
Flux comentarii
WordPress.com

Articole recente
 RISCURI DE ACCIDENTARE LA PREPARAREA SOLUȚIEI DE AMONIAC-

IDEE DE AFACERE ÎN ECOTURISM RURAL LA CECĂLACA, ROMÂNIA

RECUNOAȘTEREA UNOR ANIONI
TITRUL ÎN RAPORT CU SUBSTANȚA DE DETERMINAT
OPERATII DE BAZĂ ÎN LABORATORUL DE CHIMIE ANALITICĂ-FIȘE

MariaElena
Sunt profesor la Liceul Tehnologic Ocna Mures, judetul Alba, Romania. Acest blog
este o activitate de voluntariat, împreună cu Biblioteca liceului și prezintă un punct de
vedere personal. Astăzi, sunt foarte multe informații din Științele ce au la bază
Chimia, deci este o responsabilitate pentru mine să nu greșesc și să induc în eroare.
Se spune, că pentru a fi eficient în predare, trebuie sa fii *mereu atent*, la modul în
care înveți pe alții!Suntem limitați! Dascălii mei aveau o vorbă: * prima dată trebuie să
stăpânești învățăturile de bază și apoi să înaintezi spre maturitate!* . În acest
context, ajut pe cei interesați, la învățarea noțiunilor de bază, din disciplinele tehnice,
ce au la bază Chimia Anorganică. Succes și numai bine!

Vezi profil complet →

Sprijina animagro.ro

Blogroll
 Aplicatii ale analizei volumetrice.Probleme si exercitii rezolvate
 BRICOLAJ BY ANCA
 Consultanta afaceri
 Cuvinte
 DragosCalinescu-pentru suflet
 INFORMATII
 LICEUL TEHNOLOGIC OCNA MURES
 Modele de activitati educative
 MUZEE
 POPULARIZARE CREATII LITERARE
 Sensibilité!
 Un alt fel de chimie…

Indemnuri

Creează gratuit un site web sau un blog la WordPress.com. Tema: Able de WordPress.com.