Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Caiet de Lucru Final IX No
Caiet de Lucru Final IX No
1
Subsemnatul...............................................................................elev în clasa.....la
Liceul/Colegiul.............................................................................................din
localitatea..........................................am fost instruit azi................................de către
d-na/d-nul prof.......................................................................cu privire la normele de
protecţia muncii şi norme de PSI (Legea Protecţiei muncii nr.319/ 2006, Legea
protecţiei mediului nr.137/1995, Norme Specifice de securitate a muncii pentru
laboratoarele de analize fizico-chimice şi mecanice) ce trebuie respectate în
laboratorul de chimie pentru care îmi asum răspunderea faptelor.
Pentru a preveni accidentele în laboratorul de chimie, se vor respecta
următoarele reguli generale de tehnica securităţii muncii:
1) Intrarea în laboratorul de chimie se face abia după terminarea pauzei.
2) Este interzis alergatul în laborator.
3) Persoanele cu părul lung şi-l vor strânge la spate în timpul efectuării
experimentelor chimice.
4) Nu se consumă băutură sau mâncare în laboratorul de chimie.
5) Având rol de protecţie a pielii şi îmbrăcămintei, purtarea halatului este
obligatorie pentru orice persoană care lucrează în laborator. Halatul trebuie să fie
alb, curat, confecţionat din pânză de bumbac.
6) La efectuarea unor experienţe explozive este necesară purtarea ochelarilor de
protecţie.
7) Se va păstra ordinea şi curăţenia pe mesele de lucru ale elevilor.
8) Pentru evitarea unor reacţii secundare vesela şi aparatura de laborator se
utilizează doar în stare perfectă de curăţenie. Acestea se vor spăla cu amestecuri
alcaline şi apă distilată, fără a se utiliza nisipul, deoarece la vasele de sticlă apar
fisuri şi la încălzire sticla se va sparge uşor.
9) Lucrările de laborator se vor efectua cu cantităţile de substanţe indicate în
instrucţiuni, cu vase şi aparatură adecvate lucrărilor, după verificarea prealabilă a
aparaturii respective.
10) Este strict interzisă folosirea reactivilor din ambalaje fără etichetă.
11) Se interzice categoric gustarea şi chiar contactul cu pielea a substanţelor
chimice.
12) Mirosirea substanţelor se va face cu grijă, prin ţinerea vasului la distanţă şi
apropierea vaporilor care se degajă prin mişcarea mâinii deasupra acestuia.
13) Manipularea reactivilor solizi se face cu linguri sau spatule curate.
14) Soluţiile de reactivi pentru analiză nu se vor scoate cu pipeta direct din flacon
ci mai întâi se toarnă cantitatea necesară într-un pahar curat, din care apoi se face
pipetarea. Se va avea în vedere ca la transvazarea lichidelor să se ţină borcanul cu
eticheta spre palmă pentru a evita deteriorarea acesteia.
15) Substanţele foarte volatile se manipulează în nişe şi deasupra unei chiuvete.
16) În cazul în care se lucrează cu substanţe inflamabile, este necesară stingerea
surselor de căldură din laborator. Orice început de incendiu provocat de substanţe
volatile inflamabile se opreşte imediat, după caz, cu nisip, o pătură sau cu
extinctorul.
17) Nu este permisă impurificarea reactivilor în timpul manipulării. Nu este
permisă folosirea aceleaiaşi ustensile pentru mai mulţi reactivi decât după spălare şi
uscare.
18) Reactivii nu vor fi cântăriţi direct pe talerele balanţei, ci pe sticle de ceas sau în
fiole de cântărire, iar cei urât mirositori sau toxici numai în flacoane închise.
19) Acizii concentraţi (H2SO4, HCl, HNO3 etc.) se toarnă cu mare atenţie,
ştergându-se picăturile prelinse cu azbest şi apoi cu cârpă sau hârtie.
20) Rămăşiţele de substanţe periculoase (metale alcaline, fosfor, acizi concentraţi,
baze etc.) nu se vor arunca la canal, deoarece pot provoca explozii puternice şi
acţiuni corozive şi, de aceea, vor fi introduse în vase speciale şi neutralizate. De
asemenea, lichidele nemiscibile cu apa şi inflamabile (benzina, benzenul etc.) nu se
vor arunca la canal, deoarece în spaţiul subteran al canalizării se vor evapora,
formând amestecuri explozive cu aerul ce pot exploda la aruncarea în canal a
chibriturilor sau ţigărilor aprinse.
21) Se interzice îndreptarea eprubetei cu orificiul către colegi în cazul încălzirii la
flacără.
22) Manipularea reactivilor explozivi (nitroderivaţi, cloraţi, percloraţi, peroxizi,
acic percloric etc.) trebuie făcută cu foarte mare atenţie.
23) Nu este permisă lovirea substanţelor care explodează sau încălzirea lor la o
temperatură apropiată de cea de descompunere.
24) Fărâmiţarea alcaliilor, a calciului sodat, iodului, sărurilor acidului cromic, a
substanţelor ce dau pulbere toxică, precum şi turnarea soluţiilor de amoniac
concentrat, trebuie să se execute sub nişă. Acidul sulfuric concentrat se toarnă
întotdeauna peste apă şi nu invers, încet şi sub agitare, în vase rezistente la căldură,
reacţia fiind puternic exotermă.
25) Aprinderea becurilor de gaz se va face treptat pentru a evita pătrunderea
flacărei în interior. În caz de pătrundere, se va închide robinetul, lăsând becul să se
răcească complet, după care se va aprinde din nou, micşorând curentul de aer. În
cazul robinetelor defecte, unde există scăpări de gaz, verificările nu se fac cu
chibrituri, ci prin pensulare cu soluţie de săpun.
26) Este interzisă aprinderea arzătoarelor de gaz sau fitilelor spirtierelor cu bucăţele
de hârtie plimbate de la o masă la alta.
27) Este interzis a se lăsa aprinse becurile de gaz, lămpile de spirt sau alte aparate
de încălzire, la plecarea din laborator, chiar şi pentru scurt timp. În cazul în care se
descoperă pierderi de gaze combustibile sau de vapori de benzină se va aerisi
încăperea, prin deschiderea ferestrelor, până la dispariţia completă a mirosului de
gaz; se vor stinge, totodată, becurile de gaz de la ventilul principal şi celelalte surse
de încălzire.
28) Folosirea sticlăriei de laborator se va face cu respectarea următoarelor măsuri
de prevenire a accidentelor :
29) După terminarea lucrărilor de laborator, mesele de lucru se vor elibera complet,
aşezându-se la locul lor întreaga aparatură, ustensilele şi reactivii necesari lucrării de
laborator.
30) La plecarea din laboratorul de chimie se va avea în vedere verificarea
instalaţiilor electrice, de gaz şi de apă.
Conţinutul portofoliului :
Observatii :
Prima pagină a unui portofoliu conţine numele şi prenumele elevului, clasa,
obiectul de studiu, profesorul coordonator, eventual numele liceului sau instituţiei
unde studiază elevul.
A doua pagină conţine de obicei lista de titluri ale materialelor inserate în
portofoliu în ordinea cronologică a redactarii lor. Fiecare material didactic va
preciza data la care a fost realizat de elev sau de grupul de elevi!!!!
Este o activitate amplă care presupune: investigarea problemei, realizarea
proiectului propriu-zis şi prezentarea acestuia, evidenţiind capacitatea de a lucra în
cooperare, de a realiza activităţi independente, de a comunica, de a împărtăşi
celorlalţi propriile păreri şi concluzii, de a lua decizii.
Proiectul începe în clasă prin definirea şi înţelegerea sarcinii de lucru, se
continuă acasă pe parcursul a câtorva zile sau săptămâni şi se încheie în clasă prin
prezentarea lui în faţa colegilor sau a unui raport asupra rezultatelor obţinute şi dacă
este cazul, a produsului rezultat.
Structura proiectului:
Titlul, numele şi prenumele autorului/grupului de autori, clasa, numele şcolii
coordonatorul de proiect.
Introducere: argumentul cu justificarea ipotezei sau a unei întrebări legate de
temă.
Materiale şi metode: se vor preciza materialele şi echipamentul folosit, metoda
de lucru, planul experimentului.
Rezultat: prezentarea rezultatelor (sistematizat pe articole) însoţite de grafice,
desene, tabele, diagrame, casete audio, casete video, etc.
Concluzii: păreri personale, soluţii propuse, generalizarea problemei.
Bibliografie.
În ceea ce priveşte evaluarea proiectului, aceasta se poate realiza din punctul de
vedere al tehnicii de lucru folosită, modul de prezentare şi/sau produsul realizat.
Cele patru dimensiuni utilizate în evaluare sunt:
1. Operarea cu fapte, concepte, deprinderi dobândite prin învăţare;
2. Calitatea produsului – creativitatea, imaginaţia, tehnica estetică, execuţia,
realizarea;
3. Reflecţia – capacitatea de a se distanţa de propria lucrare având permanent
în vedere propriile obiective, de a evalua progresul făcut şi de a face
modificările necesare;
4. Comunicarea – atât pe perioada realizării cât şi a prezentării acestuia.
Îndrumări pentru tehnoredactarea materialelor scrise în Word:
Textul să fie aşezat cu 1,5 distanţă între rânduri, Font Times New Roman 12,
justify, tabelele şi figurile trebuie numerotate cursiv (de la 1). Titlurile de
paragraf cu Font Times New Roman 14.
Îndrumări pentru tehnoredactarea materialelor scrise în Power Point:
1. Prezintă doar o idee sau un concept pe cadru.
2. Nu folosi mai multe de 8 linii pe slide şi 8 cuvinte pe linie.
3. Titlul trebuie poziţionat în primul 15% al cadrului, scris cu caractere cu
dimensiuni între 36-44 şi aliniat la stânga.
4. Evită un titlu prea lung şi nu scrie orice idee poziţionată pe centru pentru că
devine obositor de citit.
5. Nu folosi mai mult de 3 culori pentru fiecare cadru.
6. Foloseşte culori reci pentru background şi culori calde în rest.
7. Alege numerele în locul punctelor.
8. Încearcă pe cât posibil ca la fiecare 3-5 cadre să introduci un grafic sau
tabel.
9. Ai grijă ca prezentarea să nu dureze mai mult de 20 de minute.
1. Structura atomului.
2. Tabelul periodic al elementelor.
3. Valenţa elementelor. Formule chimice şi denumiri.
4. Caracterul chimic al elementelor. Legături chimice.
5. Clasificarea substanţelor chimice.
6. Reacţii chimice. Clasificare şi exemple.
7. Probleme de calcul ce vizează noţiunile cantitative referitoare la: mol, masă
moleculară, raport atomic, raport masic, raport molar, concentraţie procentuală,
randament.
VII. Se amestecă 200 g soluţie apoasă de concentraţie 10% cu 150 g apă. Să se afle
concentraţia procentuală finală a soluţiei obţinute. Dacă se evaporă apoi prin fierbere
50 g apă, care va fi concentraţia procentuală a soluţiei ?
Data:
Fişa de exerciţii nr.2
Recapitulativă
I.a. Alegeţi din coloanele de mai jos variantele care corespund asocierii corecte a
noţiunilor implicate:
I.b. Arătaţi numărul şi tipul particulelor elementare din structura atomilor de mai
jos:
40 16 24 39
Ca , 32
S , O, Mg , K
20 16 8 12 19
I.c. Precizaţi caracterul chimic şi valenţa fiecărui element conform datelor furnizate
de configuraţia electronică pentru cazurile date mai jos:
1. 2. 3.
12
II.a. Scrieţi formulele chimice corespunzătoare următoarelor denumiri :
Acid azotic
Acid clorhidric
Clorura de calciu
Sulfat de potasiu
Oxid de fier ( III )
Oxigen
Hidroxid de magneziu
II.b. Completaţi schemele de reacţii de mai jos cu formulele chimice care lipsesc,
apoi denumiţi fiecare substanţă şi echilibraţi reacţiile chimice completate.
13
Număr atomic, număr de masă, ioni, orbital atomic, spin electronic,
substrat, strat, configuraţie electronică, regula lui Hund, principiul de excluziune a
lui Pauli, electron distinctiv, electroni de valenţă, principiul de construcţie.
Data:
a.numărul de straturi.
b.numărul de substraturi.
c.numărul de electroni din ultimul strat.
d.numărul de orbitali cu electroni impari sau monoelectronici.
e.numărul de orbitali cu electroni cuplaţi (sau cu spin opus) de pe ultimul strat.
III. Alegeţi 4 dintre configuraţiile electronice de la exerciţiul I completând cu săgeţi
electronii care ocupă fiecare căsuţă-orbital a fiecărui substrat :
1s 2s 2p 3s 3p 4s 3d 4p
1s 2s 2p 3s 3p 4s 3d 4p
1s 2s 2p 3s 3p 4s 3d 4p
1s 2s 2p 3s 3p 4s 3d 4p
Data:
Fişa de exerciţii nr.4
Structura învelişului de electroni şi configuraţia electronică
I. Subliniaţi dintre reprezentările substraturilor scrise mai jos pe cele care sunt corecte şi
justificaţi alegerea făcută:
III. Alegeţi de la exerciţiul II configuraţiile care prezintă acelaşi număr de substraturi de tip
p complet ocupate cu electroni.
IV. Alegeţi de la exerciţiul II configuraţia care prezintă cel mai mare număr de orbitali
monoelectronici.
V. Alegeţi de la exerciţiul II configuraţia care conţine cel mai mare număr de orbitali de tip
p complet ocupaţi cu electroni.
16
Raza atomică, raza ionilor, electronegativitate, afinitate pentru electroni,
caracter metalic, caracter nemetalic, valenţa, blocurile de elemente s, p, d, f,
configuraţia electronică a ionilor pozitivi şi negativi.
Data
Fişa de exerciţii nr.5
Corelaţia structura învelişului de electroni - poziţia în tabelul periodic
-proprietăţile elementelor chimice
17
II. Asociaţi în mod logic informaţiile din cele două coloane:
Li
electronice: 16 8 12 3
1s2 2s2 2p6 3s2 3p6
1s2 2s2 2p6
1s2
Asociaţi fiecărei configuraţii simbolul ionului corespunzător precizând şi valenţa
fiecărui element dat mai sus.
Data
I.Se dau elementele cu Z = 7, 9, 11, 13, 16, 20, 26, 29, 34. Scrieţi la alegere cel puţin
6 configuraţii electronice ale atomilor şi ionilor corespunzători.
Z1=7 Z6=20
Z2=9 Z7=26
Z3=11 Z8=29
18
Reacţii chimice, reactivitate chimică, caracter acido-bazic, caracter amfoter,
indicatori.
O1. Stabilirea ordinii în care creşte sau descreşte caracterul chimic al unei serii de
elemente date.
O2. Asocierea biunivocă a caracterului chimic al elementelor în relaţie cu
reactivitatea lor pe seama faptelor experimentale.
O3. Dobândirea abilităţii de a lucra cu substanţele şi ustensilele de laborator.
O4. Interpretarea fenomenelor chimice sau fizico-chimice observate.
O5. Rezolvarea unor probleme de calcul privind reacţiile chimice observate
experimental.
O6. Distingerea relaţiilor de cauzalitate: caracterul metalic - bazicitatea hidoxilor ,
caracterul nemetalic - aciditatea oxiacizilor corespunzători.
Data
Fişa de exerciţii nr.7
Variaţia proprietăţilor elementelor chimice în tabelul periodic
II. Identificaţi afirmaţiile care se potrivesc din cele două coloane date mai jos
Mg + AlCl3 Al M gCl 2
Ca + 2NaCl
2Na + CaCl 2
MgI 2 + Cl 2 M gCl 2 I 2
IV. Să se afle numărul de moli de hidroxid de sodiu obţinut din reacţia a 7g sodiu
metalic de puritate 60% cu apă în exces
Data
Fişa de lucru nr...../ clasa......../ numele şi prenumele
elevului....................................................
Tema: Variaţia caracterului metalic în grupe şi perioade
21
fenomenele.
22
Legătură covalentă nepolară, moleculă nepolară, legătură covalentă polară, legătură
covalent-coordinativă, legătură ionică, cristal ionic, legătură metalică, bandă de energie,
interacţiuni ion-dipol, interacţiuni dipol-dipol, legătură de hidrogen.
Data
Fişa de exerciţii nr.8
Interacţiuni între particule
II. Se dau următoarele substanţe chimice : NaBr, H2O, HCl, KOH, Al, CH4, CaO, NH3,
MgSO4, Fe, F2, HClO4, Cu, O2, KMnO4, CCl4.
23
Aşezaţi fiecare substanţă chimică în coloana potrivită din tabelul de mai jos :
III. Modelaţi formarea legătuilor chimice din următoarele ubstanţe: NaBr, HCl, CH4, F2.
24
Data
Fişa de exerciţii nr.9
Interacţiuni între particule
substanţele din următoarea serie în ordinea crescătoare a punctelor de fierbere : Ne, H2, N2, HBr, H2O.
Justificaţi alegerea facută.
III. Enumeraţi patru proprietăţi fizice şi trei utlizări practice ale clorurii de sodiu.
IV. Să se afle numărul de ioni clorură necesari obţinerii acidului clorhidric în urma reacţiei a
4 moli de acid sulfuric cu cantitatea stoechiometrică de clorură de sodiu.
25
Data
26
Reacţia de identificare
a ionului clorură.
27
Presiune, volum, temperatură, unităţi de măsură în sistem internaţional (SI), densitate
absolută, densitate relativă, numărul lui Avogadro, condiţii normale pentru un gaz ideal,
constanta molară a gazelor ideale.
O1. Identificarea asocierii biunivoce dintre parametrul de stare al unui gaz şi unitatea de masură
corespunzătoare.
O2. Efectuarea de calcule cu ajutorul relaţiilor matematice dintre parametrii de stare ai unui gaz.
O3. Interpretarea rezultatelor obţinute în legătură cu influenţa reciprocă a mărimilor de stare ale
unui gaz la variaţiile unuia dintre parametri.
O4. Aflarea identităţii unei substanţe gazoase din datele privind mărimile de stare, numărul de
moli, densitatea relativă sau absolută etc.
28
Tabel cu mărimi fizico-chimice şi unităţile de măsură
Prefixe SI
Nume Yotta Zetta Exa Peta Tera Giga Mega Kilo Hecto Deca
Simbol Y Z E P T G M k h da
9 6 3 2
Factor 1024 1021 1018 1015 1012 10 10 10 10 101
Nume Deci Centi Mili Micro Nano Pico Femto Atto Zepto Yokto
Simbol D c m µ n p f a z y
Factor 10−1 10−2 10−3 10−6 10−9 10−12 10−15 10−18 10−21 10−24
29
Aplicaţii pentru înţelegerea noţiunilor de mol, numărul lui Avogadro,
masă molară, volum molar
m
n
MA moli substanţă A
2.Calculul nr.de moli pentru un volum dat sau aflat în condiţii normale:
V0
n
moli substanţă A
Vm
3.Utilizarea numărului lui Avogadro în relaţie cu nr. de moli, masa, volum molar ( în cazul
gazelor ideale)
m
N= NA
MA
V0
N= N A
Vm
Observatie !
Este necesară precizarea tipului de particule şi adaptarea relaţiilor de mai sus folosind
notaţiile şi datele numerice corespunzătoare.
Relaţii matematice între parametrii de stare ai unui gaz ideal:
pV
1. =const.
T
pV p0V0
sau = ( două stări diferite ale aceluiaşi gaz)
T T0
2. pV= nRT, ecuaţia de stare a gazelor ideale,
m
3. ρ= pentru o substanţă oarecare ,
V
M
ρ= pentru 1 mol de substanţă gazoasă,
V0
M1 1
4. d= sau d= , numai pentru substanţe gazoase
M2 2
http://www.bipm.org/en/si/
http://physics.nist.gov/cuu/Constants/index.html
NUMELE
SUBSTANŢA DENUMIREA RADICALUL NUMELE VALENŢA
SUBSTANŢEI
H 2O Apa OH hidroxil I Hidroxid de
HNO3 Acid azotic NO3 azotat I Azotat de
HNO2 Acid azotos NO2 azotit I Azotit de
SO4 sulfat II Sulfat de
H2SO4 Acid sulfuric HSO4 sulfat acid I Sulfat acid de
SO3 sulfit II Sulfit de
H2SO3 Acid sulfuros sulfit acid sau
HSO3 bisulfit I Bisulfit de
CO3 carbonat II Carbonat de
H2CO3 Acid carbonic HCO3 bicarbonat Bicarbonat de
H2SiO3 Acid silicic SiO3 silicat II Silicat de
PO4 fosfat III Fosfat de
H2PO4 fosfat diacid I Fosfat diacid de
H3PO4 Acid fosforic
fosfat Fosfat
HPO4 monoacid II monoacid de
PO3 fosfit III Fosfit de
H2PO3 fosfit diacid I Fosfit diacid
H3PO3 Acid fosforos fosfit Fosfit
HPO3 monoacid II monoacid
Data:
volum
presiune
temperatură absolută
densitate
masă molară
Soluţie, solvent, solvat, difuziune, solvatare, dizolvare, solubilitate, concentraţie
procentuală, concentraţie molară, densitate, masă moleculară, numărul lui Avogadro.
I.4. Se amestecă 400 g soluţie de acid de concentraţie 50% cu 200 g apă şi 50 g de acid
pur. Să se calculeze concentraţia procentuală a soluţiei rezultate.
I.5.Care este volumul unei soluţii de amoniac 0,1 molar care conţine 5 moli de substanţă
dizolvată?
Data:
Fişa de exerciţii nr. 12
Data:
Lucrare de laborator
Tema : Prepară o soluţie de zahăr sau ........................ de concentraţie .........
d. Concluzionează pas cu pas, apoi, dacă este cazul, scrie o concluzie globală sub forma
de adevăr ştiinţific.
Data:
Lucrare de laborator
Tema: Observă cu ajutorul indicatorilor acido-bazici din laborator, schimbarea culorii
în cazul următoarelor soluţii: acid clorhidric, acid carbonic, hidroxid de sodiu,
amoniac. Apoi identificaţi pH-ul fiecărei soluţii cu ajutorul unui pH-metru sau a hârtiei
indicatoare.
Acid clorhidric
Acid carbonic
Zeama de lămâie
Hidroxid de sodiu
Amoniac
Apă
4. Formulaţi câteva concluzii privind câteva aspecte de bază ale teoriei protolitice:
ionizarea în soluţie apoasă, tăria acizilor şi a bazelor, etc.
Număr de oxidare, proces de oxidare, proces de reducere, agent oxidant, agent
reducător, reacţie redox, seria activităţii chimice, element galvanic, coroziune
electrochimică.
O1. Identificarea numerelor de oxidare ale elementelor chimice dintr-o substanţă dată.
O2. Scrierea proceselor de oxidare şi reducere corespunzătoare unor reacţii redox date.
O3. Identificarea agenţilor reducător şi oxidant.
O4.Stabilirea coeficienţilor stoechiometrici pentru procesele redox.
O5. Descrierea fenomenelor fizico-chimice care au loc în elementul galvanic.
O6. Construirea unui element galvanic.
O7. Enumerarea aplicaţiilor practice ale reacţiilor cu transfer de electroni.
Data
Fişa de exerciţii nr.13
Noţiuni de electrochimie
NH3, CH4, HNO3, CuSO4, CO2, KMnO4, S, NO2, Na 2O, Cl2, KOH, MgCO3
3.Cu ajutorul seriei activităţii metalelor, identificaţi care dintre reacţiile redox de mai jos au
loc în sensul considerat:
Cu + FeCl2 → CuCl2 + Fe
H2 + ZnCl2 → Zn + 2HCl
4. Specificaţi pentru fiecare dintre reacţiile redox de la exerciţiul 2 care sunt agenţii
reducător, respectiv oxidant.
Data
Lucrare de laborator
Noţiuni de electrochimie
Tema 1:
Pe masa de lucru aveţi următoarele metale:..............................................................................
şi soluţii ale unor compuşi ai acestora în eprubete etichetate.
Alegeţi perechile potrivite metal- soluţie care vor declanşa reacţii redox şi completaţi
tabelul de date de mai jos:
Tema 3: Enumeraţi câteva aplicaţii ale reacţiilor redox şi redactaţi un referat de maxim
o pagină despre una dintre aceste aplicaţii, la alegere.
Unii termeni medicali sau din chimie pot ajunge chiar la peste 30 de litere. Iată un
exemplu : - DIFOSFOPIRIDINNUCLEOTIDPIROFOSFATAZA (36 de litere)
Atomul este atât de mic încât ar fi nevoie de 10 milioane de atomi aşezaţi unul după
altul pentru a ocupa un milimetru lungime.
Denumirea celui de al doilea element din sistemul periodic, heliu (He), provine din
termenul grecesc helios care înseamnă soare. Explicaţia stă în faptul că acest element
chimic a fost mai întâi semnalat de astronomul francez Pierre I.C. Janssen ca o linie
galbenă care apare în spectrul protuberanţei solare.
Linus Carl Pauling (1901-1994) a fost chimist şi biochimist american cunoscut mai ales
pentru teoriile prin care a elucidat natura legăturilor chimice şi a structurii moleculelor.
Mai puţini ştiu că a fost premiat cu două Premii Nobel pentru Chimie (1954) şi pentru
Pace (1962). În urma cercetărilor sale notorii în domeniul biologiei moleculare, a
imunologiei şi a nutriţiei a publicat în 1986 cea mai populară carte a sa intitulată „Cum
să trăieşti mult şi să te simţi bine”.
Studiind chimia poţi opta pentru o multitudine de domenii atractive de specialitate cum
ar fi: medicina umană, medicina veterinară, biotehnologia, farmacologia, chimia
computerizată, chimia coloranţilor, chimia materialelor de construcţii, geochimia,
chimia alimentară, chimia parfumurilor şi a cosmeticelor. Poţi deveni astfel un nou
deschizător de drumuri în unul din domeniile conexe: ecologie, arheologie, hidrologie,
energetică etc. Noi îţi suntem aproape şi îţi dorim mult succes!
10. http://chemistry.csudh.edu
HU U
11. http://www.chemistry.mcmaster.ca
HU U
12. http://environmentalchemistry.com
HU U