Sunteți pe pagina 1din 40

LICEUL TEHNIC BUZAU

Numele si prenumele elevului:


Clasa :
Prof.chimie :
Scoala/Colegiul/Liceul:

1
Subsemnatul...............................................................................elev în clasa.....la
Liceul/Colegiul.............................................................................................din
localitatea..........................................am fost instruit azi................................de către
d-na/d-nul prof.......................................................................cu privire la normele de
protecţia muncii şi norme de PSI (Legea Protecţiei muncii nr.319/ 2006, Legea
protecţiei mediului nr.137/1995, Norme Specifice de securitate a muncii pentru
laboratoarele de analize fizico-chimice şi mecanice) ce trebuie respectate în
laboratorul de chimie pentru care îmi asum răspunderea faptelor.
Pentru a preveni accidentele în laboratorul de chimie, se vor respecta
următoarele reguli generale de tehnica securităţii muncii:
1) Intrarea în laboratorul de chimie se face abia după terminarea pauzei.
2) Este interzis alergatul în laborator.
3) Persoanele cu părul lung şi-l vor strânge la spate în timpul efectuării
experimentelor chimice.
4) Nu se consumă băutură sau mâncare în laboratorul de chimie.
5) Având rol de protecţie a pielii şi îmbrăcămintei, purtarea halatului este
obligatorie pentru orice persoană care lucrează în laborator. Halatul trebuie să fie
alb, curat, confecţionat din pânză de bumbac.
6) La efectuarea unor experienţe explozive este necesară purtarea ochelarilor de
protecţie.
7) Se va păstra ordinea şi curăţenia pe mesele de lucru ale elevilor.
8) Pentru evitarea unor reacţii secundare vesela şi aparatura de laborator se
utilizează doar în stare perfectă de curăţenie. Acestea se vor spăla cu amestecuri
alcaline şi apă distilată, fără a se utiliza nisipul, deoarece la vasele de sticlă apar
fisuri şi la încălzire sticla se va sparge uşor.
9) Lucrările de laborator se vor efectua cu cantităţile de substanţe indicate în
instrucţiuni, cu vase şi aparatură adecvate lucrărilor, după verificarea prealabilă a
aparaturii respective.
10) Este strict interzisă folosirea reactivilor din ambalaje fără etichetă.
11) Se interzice categoric gustarea şi chiar contactul cu pielea a substanţelor
chimice.
12) Mirosirea substanţelor se va face cu grijă, prin ţinerea vasului la distanţă şi
apropierea vaporilor care se degajă prin mişcarea mâinii deasupra acestuia.
13) Manipularea reactivilor solizi se face cu linguri sau spatule curate.
14) Soluţiile de reactivi pentru analiză nu se vor scoate cu pipeta direct din flacon
ci mai întâi se toarnă cantitatea necesară într-un pahar curat, din care apoi se face
pipetarea. Se va avea în vedere ca la transvazarea lichidelor să se ţină borcanul cu
eticheta spre palmă pentru a evita deteriorarea acesteia.
15) Substanţele foarte volatile se manipulează în nişe şi deasupra unei chiuvete.
16) În cazul în care se lucrează cu substanţe inflamabile, este necesară stingerea
surselor de căldură din laborator. Orice început de incendiu provocat de substanţe
volatile inflamabile se opreşte imediat, după caz, cu nisip, o pătură sau cu
extinctorul.
17) Nu este permisă impurificarea reactivilor în timpul manipulării. Nu este
permisă folosirea aceleaiaşi ustensile pentru mai mulţi reactivi decât după spălare şi
uscare.
18) Reactivii nu vor fi cântăriţi direct pe talerele balanţei, ci pe sticle de ceas sau în
fiole de cântărire, iar cei urât mirositori sau toxici numai în flacoane închise.
19) Acizii concentraţi (H2SO4, HCl, HNO3 etc.) se toarnă cu mare atenţie,
ştergându-se picăturile prelinse cu azbest şi apoi cu cârpă sau hârtie.
20) Rămăşiţele de substanţe periculoase (metale alcaline, fosfor, acizi concentraţi,
baze etc.) nu se vor arunca la canal, deoarece pot provoca explozii puternice şi
acţiuni corozive şi, de aceea, vor fi introduse în vase speciale şi neutralizate. De
asemenea, lichidele nemiscibile cu apa şi inflamabile (benzina, benzenul etc.) nu se
vor arunca la canal, deoarece în spaţiul subteran al canalizării se vor evapora,
formând amestecuri explozive cu aerul ce pot exploda la aruncarea în canal a
chibriturilor sau ţigărilor aprinse.
21) Se interzice îndreptarea eprubetei cu orificiul către colegi în cazul încălzirii la
flacără.
22) Manipularea reactivilor explozivi (nitroderivaţi, cloraţi, percloraţi, peroxizi,
acic percloric etc.) trebuie făcută cu foarte mare atenţie.
23) Nu este permisă lovirea substanţelor care explodează sau încălzirea lor la o
temperatură apropiată de cea de descompunere.
24) Fărâmiţarea alcaliilor, a calciului sodat, iodului, sărurilor acidului cromic, a
substanţelor ce dau pulbere toxică, precum şi turnarea soluţiilor de amoniac
concentrat, trebuie să se execute sub nişă. Acidul sulfuric concentrat se toarnă
întotdeauna peste apă şi nu invers, încet şi sub agitare, în vase rezistente la căldură,
reacţia fiind puternic exotermă.
25) Aprinderea becurilor de gaz se va face treptat pentru a evita pătrunderea
flacărei în interior. În caz de pătrundere, se va închide robinetul, lăsând becul să se
răcească complet, după care se va aprinde din nou, micşorând curentul de aer. În
cazul robinetelor defecte, unde există scăpări de gaz, verificările nu se fac cu
chibrituri, ci prin pensulare cu soluţie de săpun.
26) Este interzisă aprinderea arzătoarelor de gaz sau fitilelor spirtierelor cu bucăţele
de hârtie plimbate de la o masă la alta.
27) Este interzis a se lăsa aprinse becurile de gaz, lămpile de spirt sau alte aparate
de încălzire, la plecarea din laborator, chiar şi pentru scurt timp. În cazul în care se
descoperă pierderi de gaze combustibile sau de vapori de benzină se va aerisi
încăperea, prin deschiderea ferestrelor, până la dispariţia completă a mirosului de
gaz; se vor stinge, totodată, becurile de gaz de la ventilul principal şi celelalte surse
de încălzire.
28) Folosirea sticlăriei de laborator se va face cu respectarea următoarelor măsuri
de prevenire a accidentelor :

 Prinderea baloanelor de distilare, a biuretelor sau recipientelor în stative se


va efectua cu ajutorul clemelor prevăzute cu apărători de plută sau
cauciuc;
 Paharele, baloanele şi celelalte lichide de laborator ce conţin lichide
fierbinţi nu se pun direct pe masă, ci pe o placă de azbest sau alte
materiale termoizolante;
 Încălzirea vaselor cu pereţi subţiri nu se face direct în flacără, ci pe o sită
de azbest, sub agitare continuă.

29) După terminarea lucrărilor de laborator, mesele de lucru se vor elibera complet,
aşezându-se la locul lor întreaga aparatură, ustensilele şi reactivii necesari lucrării de
laborator.
30) La plecarea din laboratorul de chimie se va avea în vedere verificarea
instalaţiilor electrice, de gaz şi de apă.

Semnătura celui care Semnătura celui instruit


a efectuat instructajul
ARGUMENT

Principiile care au stat la baza elaborării caietului de lucru sunt în concordanţă


cu cele ale programelor şcolare actuale pentru clasele a VII - a şi a VIII - a (nr. 4740
/ 25.08.2003), clasa a IX-a (nr. 3458/ 09.03.2004), şi anume :
 Învăţarea ştiinţelor este un proces activ;
 Toţi elevii indiferent de aspiraţii, motivaţii, interese trebuie să aibă
oportunitatea alfabetizării ştiinţifice;
 Formarea unor valori şi atitudini referitoare la impactul chimiei asupra naturii
şi a societăţii.
 Formarea educaţiei ştiinţifice, în detrimentul conţinuturilor ştiinţifice
nerelevante în raport cu dezvoltarea mentală a elevilor sau aplicabilitatea practică
a acestora.
Acest caiet de lucru cuprinde o gamă largă de fişe de exerciţii şi probleme cu
un grad scăzut sau mediu de dificultate, sugestii pentru activităţi experimentale,
proiecte, referate şi se adresează elevilor din clasa a IX-a în scopul pregătirii
portofoliului individual pe parcursul unui semestru sau al unui an şcolar, insistând
asupa dobândirii de competenţe pentru un nivel mediu de cunoştinţe la chimie,
asupra formării deprinderii elevilor de a folosi informaţiile însuşite şi atragerea
acestora prin accesibilitatea şi utilitatea practică a noţiunilor prezentate. Fiecare set
de itemi este însoţit de obiectivele operaţionale propuse pentru a veni în ajutorul
elevului în dorinţa lui de a se autoevalua, dar benefic şi profesorului în vederea
completării analizei unei evaluări secvenţiale sau finale, individuale sau de grup.
Abordările interdisciplinare, esenţiale pentru o înţelegere în ansamblu a
fenomenelor, vin în sprijinul elevilor care doresc să studieze chimia ca pe o achiziţie
importantă pentru cultura lor generală dar şi ca un prim pas în pregătirea acestora
pentru un nivel avansat al cunoştinţelor de chimie generală. Caietul de lucru este
structurat în două părţi corespunzătoare celor două semestre şi cuprinzând în total 7
capitole conform programei şcolare în vigoare:
Fişe recapitulative (chimie, clasele a VII-a şi a VIII-a).
1.Structura învelişului de electroni şi configuraţia electronică.
2.Corelaţia structură–poziţie în tabelul periodic–proprietăţile elementelor
chimice.
3. Variaţia proprietăţilor elementelor chimice în tabelul periodic.
4. Interacţiuni între particule (legături chimice, legături fizico-
chimice). 5.Starea gazoasă. Legile gazelor.
6.Starea lichidă. Soluţii, pH-ul
soluţiilor. 7.Noţiuni de electrochimie.
Metodele moderne de predare – învăţare - evaluare vin în sprijinul elevilor şi
profesorilor, având în vedere gestionarea eficientă a programei de chimie la clasa a
IX-a. Din proprie experienţă am remarcat că succesul unui elev depinde atât de
motivaţia sa pentru învăţare, de metodele şi mijloacele de instruire oferite de
profesor, dar şi de sprijinul în vederea procesării logistice a mijloacelor de evaluare
fie că este fişă de exerciţii, fişă de lucru în laborator, referat, proiect, portofoliu.
Mult succes!
Autoarele

Include rezultate relevante, obţinute prin diverse metode şi tehnici de


evaluare (probe scrise, probe practice, autoevaluare, proiect, referat, eseu, poster,
observarea sistematică a comportamentului etc.) sau prin activităţi extracurriculare.
Reprezintă “cartea de vizită” a elevului, urmărindu-i progresul pe o perioadă
de timp. Structura sau elementele portofoliului sunt, în general, definite de profesor.
Elevul are însă libertatea de a cuprinde în portofoliu materialele pe care le consideră
necesare sau care îl reprezintă cel mai bine la o anumită disciplină. Unele elemente
ale portofoliului pot fi evaluate separat sau, şi global, de către profesor, la finalul
semestrului sau anului şcolar. În aceste situaţii, profesorul stabileşte criterii clare pe
care le comunică de la început elevilor.

Conţinutul portofoliului :

Lucrãrile pe care le realizează elevul individual sau ĩn grup ;


Rezumate, fişe de documentare independentă ;
Proiecte, referate, fişe de lucru completate;
Propuneri de probleme, fişe de autoevaluare;
Fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual şi împreună cu
colegii săi;
Reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează sub forma de postere,
eseuri;
Copii ale diplomelor de la concursuri şi olimpiade, sesiuni de comunicări,
fazele judeţeană şi naţională;
Materiale didactice concepute de elevi (planşe, CD sau DVD cu filme sau
prezentari în Power-Point a unor lecţii sau animaţii, colecţii de articole
ştiinţifice, pagini web, etc).

Observatii :
 Prima pagină a unui portofoliu conţine numele şi prenumele elevului, clasa,
obiectul de studiu, profesorul coordonator, eventual numele liceului sau instituţiei
unde studiază elevul.
 A doua pagină conţine de obicei lista de titluri ale materialelor inserate în
portofoliu în ordinea cronologică a redactarii lor. Fiecare material didactic va
preciza data la care a fost realizat de elev sau de grupul de elevi!!!!
Este o activitate amplă care presupune: investigarea problemei, realizarea
proiectului propriu-zis şi prezentarea acestuia, evidenţiind capacitatea de a lucra în
cooperare, de a realiza activităţi independente, de a comunica, de a împărtăşi
celorlalţi propriile păreri şi concluzii, de a lua decizii.
Proiectul începe în clasă prin definirea şi înţelegerea sarcinii de lucru, se
continuă acasă pe parcursul a câtorva zile sau săptămâni şi se încheie în clasă prin
prezentarea lui în faţa colegilor sau a unui raport asupra rezultatelor obţinute şi dacă
este cazul, a produsului rezultat.
Structura proiectului:
Titlul, numele şi prenumele autorului/grupului de autori, clasa, numele şcolii
coordonatorul de proiect.
Introducere: argumentul cu justificarea ipotezei sau a unei întrebări legate de
temă.
Materiale şi metode: se vor preciza materialele şi echipamentul folosit, metoda
de lucru, planul experimentului.
Rezultat: prezentarea rezultatelor (sistematizat pe articole) însoţite de grafice,
desene, tabele, diagrame, casete audio, casete video, etc.
Concluzii: păreri personale, soluţii propuse, generalizarea problemei.
Bibliografie.
În ceea ce priveşte evaluarea proiectului, aceasta se poate realiza din punctul de
vedere al tehnicii de lucru folosită, modul de prezentare şi/sau produsul realizat.
Cele patru dimensiuni utilizate în evaluare sunt:
1. Operarea cu fapte, concepte, deprinderi dobândite prin învăţare;
2. Calitatea produsului – creativitatea, imaginaţia, tehnica estetică, execuţia,
realizarea;
3. Reflecţia – capacitatea de a se distanţa de propria lucrare având permanent
în vedere propriile obiective, de a evalua progresul făcut şi de a face
modificările necesare;
4. Comunicarea – atât pe perioada realizării cât şi a prezentării acestuia.
Îndrumări pentru tehnoredactarea materialelor scrise în Word:
Textul să fie aşezat cu 1,5 distanţă între rânduri, Font Times New Roman 12,
justify, tabelele şi figurile trebuie numerotate cursiv (de la 1). Titlurile de
paragraf cu Font Times New Roman 14.
Îndrumări pentru tehnoredactarea materialelor scrise în Power Point:
1. Prezintă doar o idee sau un concept pe cadru.
2. Nu folosi mai multe de 8 linii pe slide şi 8 cuvinte pe linie.
3. Titlul trebuie poziţionat în primul 15% al cadrului, scris cu caractere cu
dimensiuni între 36-44 şi aliniat la stânga.
4. Evită un titlu prea lung şi nu scrie orice idee poziţionată pe centru pentru că
devine obositor de citit.
5. Nu folosi mai mult de 3 culori pentru fiecare cadru.
6. Foloseşte culori reci pentru background şi culori calde în rest.
7. Alege numerele în locul punctelor.
8. Încearcă pe cât posibil ca la fiecare 3-5 cadre să introduci un grafic sau
tabel.
9. Ai grijă ca prezentarea să nu dureze mai mult de 20 de minute.

Este o metodă de evaluare alternativă concretizată în elaborarea unei sinteze


originale pe o anumită temă sau problemă, prin consultarea şi prelucrarea
informaţiilor din una sau mai multe surse documentare. Se deosebeşte de rezumat
sau conspect prin:
Prezentarea critică analitică largă
Exprimarea de puncte de vedere personale
Aprecieri valorice, soluţii, propuneri.
Reprezintă o restructurare a cunoştinţelor şi a informaţiilor, sinteza şi reformularea
lor prin prisma personalităţii, a concepţiei, puterii creatoare, convingerilor şi
experienţei celui care îl elaborează. Tipuri de referate:
Analitic - cu expunerea amănunţită a conţinutului;
Indicativ - cu expunerea sumară a conţinutului;
Evaluativ - cu descrierea conţinuturilor însoţite de aprecieri personale asupra
ideilor;
Complex - cu punerea în evidenţă a ideilor esenţiale din mai multe lucrări care
se referă sau abordează aceeaşi temă ştiinţifică.
Structura unui referat:
În manieră clasică, este formată din 3 părţi: introducere, conţinut, concluzii.
Prezentată dezvoltat, ea va avea următoarele puncte:
Titlul, autorul, scurt plan al indiciilor de bază ale referatului.
Introducere, în care se prezintă locul şi nivelul atins de problemă.
Dezvoltarea ideilor, cu marcarea celor personale, originale;
Concluzii, cu preocupări pentru descrierea unor noi abordări;
Emiterea unor judecăţi de valoare sintetică asupra contribuţiei.
Bibliografia, menţionată în text sau la sfârşitul referatului; data întocmirii.
Pentru elaborarea şi prezentarea unui referat de carte, se poate folosi
următorul plan de expunere:
Prezentarea cărţii: autor, titlul, data de apariţie, numărul de pagini, editura;
Câteva date despre autor, concepţia sa ştiinţifică;
Prezentarea sumară a structurii textului;
Problema pusă în discuţie;
Ipotezele autorului;
Demonstrarea ipotezelor (premise teoretice şi argumente) în perspectiva unei
analize critice;
În ce constă contribuţia originală a autorului;
Aprecieri de valoare.
Dimensiunile referatului sunt condiţionate de material, de obiectivele propuse,
de activitatea în care se integrează. În activităţile didactice, durata susţinerii nu
trebuie să depăşească 15-20 minute (6-8 pag.), după care urmează: întrebări la
referat, răspunsuri, dezbaterea problemelor, sinteza evaluativă a cadrului didactic.

1. Structura atomului.
2. Tabelul periodic al elementelor.
3. Valenţa elementelor. Formule chimice şi denumiri.
4. Caracterul chimic al elementelor. Legături chimice.
5. Clasificarea substanţelor chimice.
6. Reacţii chimice. Clasificare şi exemple.
7. Probleme de calcul ce vizează noţiunile cantitative referitoare la: mol, masă
moleculară, raport atomic, raport masic, raport molar, concentraţie procentuală,
randament.

O1. Identificarea particulelor fundamentale ce se găsesc în atom şi părţile structurale


ale acestuia.
O2. Scrierea configuraţiei electronice pe straturi.
O3. Scrierea de formule chimice.
O4.Corelarea formulelor chimice cu denumirile şi clasele de substanţe
corespunzătoare.
O5. Completarea unor ecuaţii ale reacţiilor chimice uzuale.
O6. Identificarea tipului de reacţie chimică după clasificarea studiată în gimnaziu.
O7. Rezolvarea de probleme folosind relaţiile matematice pentru calculul: numărului
de moli, masa molară, concentraţie procentuală, masa de soluţie, masa de substanţă
pură, masa de solvent.
O8. Diferenţierea între fenomene fizice, biologice şi chimice prin exemplificări.
Data:
Fişa de exerciţii nr.1
Recapitulativă

I. Subliniaţi particulele fundamentale care intră în componenţa atomului unui


element chimic dintre particulele enumerate mai jos:
moleculă, ion, electron, neuron, proton, neutron, pozitron, foton.
II. Bifaţi dintre simbolurile de mai jos pe cele specifice particulelor identificate la
ex. I :
+
- +, , , e-, M , m , n , p , n0, Z , A , p+, P, X+
III. Ştiind că atomul unui element este caracterizat de numerele Z = 8 şi A = 17, să
se precizeze numărul şi tipul de particule ce se află în nucleul atomic, respectiv în
învelişul de electroni.

IV. Reprezentaţi configuraţia electronică a atomilor unor elemente caracterizate de Z


=12, respectiv Z = 9.

V. Subliniaţi formulele chimice corecte asociate denumirilor date :


Acid sulfuric : H2S2O4 , H3S , H2SO6 , H2SO4
Dioxid de carbon: C2O , CO2 , CO
Amoniac: NH4 , NH2 , N3H , NH3
Apă : HO, HO2 , H2O
Clorură de calciu : CaCl2 , CaCl, Ca2Cl
Hidroxid de potasiu : KOH, K(OH)2 , KOH2
Bicarbonat de sodiu : NaCO2 , NaHCO3 , NaCO3
Var nestins : Ca2O , CaOH, CaO, C
Soda caustică : Na , NaH , K , NaOH
VI. Scrieţi la alegere câte un exemplu de reacţie chimică dintre cele studiate în
gimnaziu:
a. combinare
b. descompunere
c. substituţie
d. schimb
e. exotermă*
f. endotermă*
g. rapidă*
h. lentă*

VII. Se amestecă 200 g soluţie apoasă de concentraţie 10% cu 150 g apă. Să se afle
concentraţia procentuală finală a soluţiei obţinute. Dacă se evaporă apoi prin fierbere
50 g apă, care va fi concentraţia procentuală a soluţiei ?
Data:
Fişa de exerciţii nr.2
Recapitulativă

I.a. Alegeţi din coloanele de mai jos variantele care corespund asocierii corecte a
noţiunilor implicate:

Învelişul de electroni al atomului conţine neutră din punct de vedere electric


particule fundamentale numite deoarece Z=A.
Nucleul atomic conţine particule electroni, respectiv protoni.
fundamentale numite
Izotopii sunt specii chimice care conţin cu încărcătură electrică deoarece Z ≠
A.
Atomul este o specie chimică acelaşi număr de protoni dar număr
diferit de neutroni.
Numărul atomic Z indică numărul de electroni.

Ionul este o specie chimică protoni şi neutroni.

I.b. Arătaţi numărul şi tipul particulelor elementare din structura atomilor de mai
jos:

40 16 24 39
Ca , 32
S , O, Mg , K
20 16 8 12 19

I.c. Precizaţi caracterul chimic şi valenţa fiecărui element conform datelor furnizate
de configuraţia electronică pentru cazurile date mai jos:

1. 2. 3.

12
II.a. Scrieţi formulele chimice corespunzătoare următoarelor denumiri :
Acid azotic
Acid clorhidric
Clorura de calciu
Sulfat de potasiu
Oxid de fier ( III )
Oxigen
Hidroxid de magneziu

II.b. Completaţi schemele de reacţii de mai jos cu formulele chimice care lipsesc,
apoi denumiţi fiecare substanţă şi echilibraţi reacţiile chimice completate.

..HCl + ......  ZnCl .......


2
t C
CaCO3 CaO  ....
H 2 SO4 + .......  CaSO4 + ..H2O
CuSO4 + ......  ZnSO4 .......
..N2  ...... ..NH3

III.a Să se afle numărul de moli de acid sulfuric care se găsesc în 200 g de substanţă
pură.

III.b Să se afle cantitatea de sare din 300 g soluţie de concentraţie 40 %

13
Număr atomic, număr de masă, ioni, orbital atomic, spin electronic,
substrat, strat, configuraţie electronică, regula lui Hund, principiul de excluziune a
lui Pauli, electron distinctiv, electroni de valenţă, principiul de construcţie.

O1. Reprezentarea configuraţiei electronice utilizând diagramele orbitale energetice.


O2. Diferenţierea între noţiunile de orbitali, straturi, substraturi.
O3. Diferenţierea între noţiunile de orbitali monoelectronici şi orbitali cu electroni
cuplaţi.
O4. Folosirea şi interpretarea corectă a simbolurilor corespunzătoare diferitelor
concepte din chimia anorganică.
O5. Abilitatea de a prelucra informaţiile ştiinţifice dobândite şi de a interpreta
diagrame, imagini, reprezentări schematice, etc.

Data:

Fişa de exerciţii nr.3


Structura învelişului de electroni şi configuraţia electronică.

I. Priveşte diagrama de mai jos şi completează configuraţia electronică liniară pentru


elementele cu Z = 8,12, 17, 19, 21, 24, 29, 35.
II. Alege două dintre configuraţiile electronice scrise la exerciţiul I şi precizează
pentru fiecare:

a.numărul de straturi.
b.numărul de substraturi.
c.numărul de electroni din ultimul strat.
d.numărul de orbitali cu electroni impari sau monoelectronici.
e.numărul de orbitali cu electroni cuplaţi (sau cu spin opus) de pe ultimul strat.
III. Alegeţi 4 dintre configuraţiile electronice de la exerciţiul I completând cu săgeţi
electronii care ocupă fiecare căsuţă-orbital a fiecărui substrat :

1s 2s 2p 3s 3p 4s 3d 4p

1s 2s 2p 3s 3p 4s 3d 4p

1s 2s 2p 3s 3p 4s 3d 4p

1s 2s 2p 3s 3p 4s 3d 4p

Data:
Fişa de exerciţii nr.4
Structura învelişului de electroni şi configuraţia electronică

I. Subliniaţi dintre reprezentările substraturilor scrise mai jos pe cele care sunt corecte şi
justificaţi alegerea făcută:

1s1, 3d5, 4p8, 5f10, 2d10, 3p6, 4f16


II. Trasaţi săgeţi care corespund asocierii configuraţiilor din coloana stânga cu numerelor
atomice din coloana din dreapta:

1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 4s2 3d5 Z= 32


1s2 2s2 2p6 3s2 Z= 6
1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 4s2 3d10 4p2 Z= 12
1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 4s2 Z= 25
1s2 2s2 2p2 Z= 20

III. Alegeţi de la exerciţiul II configuraţiile care prezintă acelaşi număr de substraturi de tip
p complet ocupate cu electroni.

IV. Alegeţi de la exerciţiul II configuraţia care prezintă cel mai mare număr de orbitali
monoelectronici.

V. Alegeţi de la exerciţiul II configuraţia care conţine cel mai mare număr de orbitali de tip
p complet ocupaţi cu electroni.

16
Raza atomică, raza ionilor, electronegativitate, afinitate pentru electroni,
caracter metalic, caracter nemetalic, valenţa, blocurile de elemente s, p, d, f,
configuraţia electronică a ionilor pozitivi şi negativi.

O1. Identificarea poziţiei elementului în tabelul periodic.


O2. Identificarea caracterului chimic al elementelor.
O3. Identificarea valenţei unui element dat.
O4. Recunoaşterea elementelor din blocurile de tip s, p, d.
O5. Diferenţierea între proprietăţile fizice şi cele chimice ale elementelor cât şi
relaţia lor de cauzalitate.
O6. Scrierea configuraţiei ionilor pozitivi şi negativi.

Data
Fişa de exerciţii nr.5
Corelaţia structura învelişului de electroni - poziţia în tabelul periodic
-proprietăţile elementelor chimice

I. Completaţi spaţiile libere din afirmaţile de mai jos:


1. Poziţia în tabelul periodic a unui element chimic este dată de numărul de
...........................................................................pentru grupă şi de numărul
.................................................................pentru perioadă.
2. Elementele de tip “d” se găsesc în grupele...................................ale
tabelului periodic şi se numesc metale..............................
3. Gazele rare (mai puţin heliul) prezintă.............................pe ultimul strat şi
de aceea se găsesc în grupa ...........
4. Ionii pozitivi se formează din atomi cu
caracter.......................prin......................de electroni.
5. Ionii negativi se formează din atomi cu caracter.......................prin
....................de electroni.

17
II. Asociaţi în mod logic informaţiile din cele două coloane:

1.Afinitate mare pentru electroni prezintă a.Metalele alcaline


2.Raza ionică mai mică decât raza atomului b.Metalele alcalino-
corespunzător o prezintă pământoase
şi configuraţiile
3.Prezintă valenţa III c.Metalele în general
4.Rază atomică mare este caracteristică pentru d.Halogenii
5.Au în curs de completare substratul de tip p e.Aluminiul
6.Prezintă valenţa II f.Nemetalele
III. Se consideră elementele: 32 16
S , O , 24 Mg , 7

Li
electronice: 16 8 12 3
1s2 2s2 2p6 3s2 3p6
1s2 2s2 2p6
1s2
Asociaţi fiecărei configuraţii simbolul ionului corespunzător precizând şi valenţa
fiecărui element dat mai sus.

Data

Fişa de exerciţii nr.6


Corelaţia structura învelişului de electroni - poziţia în tabelul periodic
-proprietăţile elementelor chimice

I.Se dau elementele cu Z = 7, 9, 11, 13, 16, 20, 26, 29, 34. Scrieţi la alegere cel puţin
6 configuraţii electronice ale atomilor şi ionilor corespunzători.
Z1=7 Z6=20

Z2=9 Z7=26

Z3=11 Z8=29

Z4=13 Z9=34 Z5=16

II. Precizaţi pentru 4 dintre configuraţiile scrise, poziţia elementelor corespunzătoare


în tabelul periodic.
III. Identificaţi valenţa şi caracterul chimic al celor 6 elemente pentru care aţi scris
configuraţiile la exerciţiul I.
III. Alegeţi din seria de configuraţii scrise la exerciţiul III metalul cu raza atomică
cea mai mare şi nementalul cu raza atomică cea mai mică.
Atenţie !
Pentru rezolvarea acestui test nu se foloseşte tabelul periodic al elementelor decât în
faza de verificare a răspunsurilor.

18
Reacţii chimice, reactivitate chimică, caracter acido-bazic, caracter amfoter,
indicatori.

O1. Stabilirea ordinii în care creşte sau descreşte caracterul chimic al unei serii de
elemente date.
O2. Asocierea biunivocă a caracterului chimic al elementelor în relaţie cu
reactivitatea lor pe seama faptelor experimentale.
O3. Dobândirea abilităţii de a lucra cu substanţele şi ustensilele de laborator.
O4. Interpretarea fenomenelor chimice sau fizico-chimice observate.
O5. Rezolvarea unor probleme de calcul privind reacţiile chimice observate
experimental.
O6. Distingerea relaţiilor de cauzalitate: caracterul metalic - bazicitatea hidoxilor ,
caracterul nemetalic - aciditatea oxiacizilor corespunzători.

Data
Fişa de exerciţii nr.7
Variaţia proprietăţilor elementelor chimice în tabelul periodic

I. Asociaţi în mod logic următoarele informaţii şi trasaţi săgeţi între coloane:

Caracterul metalic scade în grupă de sus în jos


Caracterul nemetalic creşte în grupă de la stânga la dreapta
Caracterul metalic creşte în perioadă de jos în sus
Caracterul nemetalic scade în de la dreapta la stânga
perioadă

II. Identificaţi afirmaţiile care se potrivesc din cele două coloane date mai jos

Creşte aciditatea I2 , Br2 , Cl2 , F2


Scade bazicitatea F, O, S, P
Scade reactivitatea chimică H3PO4, H2SO4, HClO4
Creşte reactivitatea chimică Al (OH)3, Mg(OH)2 , Na(OH)
Creşte caracterul metalic KOH, NaOH, LiOH
Scade caracterul nemetalic Al, Mg, Na, Cs
III. Indicaţi reacţiile posibile de mai jos:

Mg + AlCl3  Al   M gCl 2

Ca + 2NaCl 
2Na  + CaCl 2

2 KBr  I 2  2KI + Br2

MgI 2 + Cl 2  M gCl 2  I 2

IV. Să se afle numărul de moli de hidroxid de sodiu obţinut din reacţia a 7g sodiu
metalic de puritate 60% cu apă în exces
Data
Fişa de lucru nr...../ clasa......../ numele şi prenumele
elevului....................................................
Tema: Variaţia caracterului metalic în grupe şi perioade

Nr.crt/ Ustensile şi Modul de lucru Observaţii - reacţii chimice C


Denumire substanţe
experiment chimice
1.Studiul Priviţi bucăţile din fiecare Metale moi sunt.......................
organoleptic tip de metal aşezate pe iar metale dure sunt................ .
(Na, K, hârtii de filtru şi sesizaţi Luciul metalic permanent îl
Mg, Al) aspectul, apoi tăiaţi cu prezintă..................iar luciu
cuţitul o bucăţică de Na, K, metalic în tăietură proaspătă
Na, K, Mg (şpan Mg. prezintă...................................
sau panglică), Notaţi şi explicaţi diferenţe De aceea ultimele 2 metale se
Al (şpan sau şi asemănări. păstrează..................................
pulbere), .................................................
2.Reacţia cu fenolftaleină, La flacăra spirtierei Mg arde cu o flacără
oxigenul soluţie de HCl, apropiaţi o bucăţică de ........................rezultând praf
din aer apă distilată, magneziu cu ajutorul .................de ........................
(Na, Mg, Al) soluţie de AlCl3, cleştelui. Apoi presăraţi cu Pulberea de Al se aprinde sub
soluţie de ajutorul unei spatule formă de..................................
NaOH. pulbere de aluminiu. Na îşi pierde ............................
hârtie de filtru,
Observaţi fenomenul. datorită oxidării la temperatura
sticlă de ceas,
Priviţi apoi aspectul bucăţii camerei.
cleşte metalic, de sodiu tăiată în
cuţit, spatulă, experimentul anterior.
eprubete, cleşte
3.Reacţia cu de lemn, Puneţi în două cristalizoare Bobiţa de Na se....................la
apa spirtieră, şi două eprubete, apă şi suprafaţa apei. Se degajă un
(Na, K, Mg, chibrituri, câteva picături de gaz...............Soluţia se
Al) pahare fenolftaleină, apoi adăugaţi colorează în..............................
Berzelius, o bucăţică de Na, respectiv din cauza formării NaOH. În
cristalizor, K în fiecare cristalizor, contact cu apa K arde cu
pâlnie de sticlă. acoperiţi cu o pâlnie şi flacără................, iar soluţia
apropiaţi un chibrit aprins. se colorează..............................
Puneţi în câte o eprubetă La fierbere, de pe suprafaţa
Mg (şpan) şi Al (pulbere) şi Mg se degajă.............Soluţia
încălziţi la flacăra spirtierei. se colorează în...........din
cauza formării...............Al în
reacţie cu apa şi la
încălzire...................................
datorită.....................................
4.Reacţia de Puneţi câteva picături de În cristalizor decolorarea
neutralizare HCl în cristalizorul de la soluţiei are loc datorită reacţiei
şi caracterul experimentul anterior până de neutralizare
amfoter al la decolorarea soluţiei. Într- dintre..............şi ......................
Al(OH)3. o eprubetă puneţi soluţie de Se observă obţinerea unui
AlCl3 şi soluţie de NaOH. preciptat alb de ........................
Apoi separaţi conţinutul în care, în urma tratării separat cu
alte două eprubete şi acid, respectiv bază
adăugaţi în fiecare soluţie ..........................................
de HCl, respectiv soluţie de
NaOH. Agitaţi şi observaţi

21
fenomenele.

22
Legătură covalentă nepolară, moleculă nepolară, legătură covalentă polară, legătură
covalent-coordinativă, legătură ionică, cristal ionic, legătură metalică, bandă de energie,
interacţiuni ion-dipol, interacţiuni dipol-dipol, legătură de hidrogen.

O1. Identificarea tipurilor de legături chimice după caracterul chimic al atomilor


constituenţi.
O2. Modelarea legăturilor ionice, covalente şi covalent-coordinative.
O3. Clasificarea legăturilor covalente după diverse criterii: electronegativitatea atomilor
participanţi, numărul de electroni implicaţi, tăria legăturii covalente.
O4. Discriminarea între interacţiuni de natură chimică şi interacţiuni de natură fizico-
chimică.
O5. Efectuarea unor experimente chimice şi observarea fenomenele care au loc.
O6. Formularea de concluzii privind proprietăţile substanţelor chimice studiate experimental
şi abordate interdisciplinar.
O7. Rezolvarea unor probleme de calcul vizând reacţii chimice efectuate experimental.
O8. Enumerarea de întrebuinţări practice ale substanţelor chimice studiate.

Data
Fişa de exerciţii nr.8
Interacţiuni între particule

I. Identificaţi care sunt afirmaţiile corecte de mai jos:

a. Legătura ionică se realizează prin transfer de ioni şi atracţie electrostatică.


b. Legătura covalentă implică participarea atomilor de metale prin intermediul orbitalilor
monoelectronici din stratul de valenţă.
c. Interacţiunile între molecule sunt forţe de natură fizico-chimică şi sunt mai puternice
decât interacţiunile ce se stabilesc între atomi sau ioni.
d. Legătura ionică se realizează prin transfer de electroni între atomi cu caracter chimic
opus şi atracţie electrostatică.
e. Legăturile covalente se stabilesc între atomi ai elementelor cu electronegativitate
identică sau diferită.

II. Se dau următoarele substanţe chimice : NaBr, H2O, HCl, KOH, Al, CH4, CaO, NH3,
MgSO4, Fe, F2, HClO4, Cu, O2, KMnO4, CCl4.

23
Aşezaţi fiecare substanţă chimică în coloana potrivită din tabelul de mai jos :

Substanţe ionice Molecule polare Molecule nepolare Metale

III. Modelaţi formarea legătuilor chimice din următoarele ubstanţe: NaBr, HCl, CH4, F2.

24
Data
Fişa de exerciţii nr.9
Interacţiuni între particule

I. Asociaţi în mod logic următoarele informaţii şi trasaţi săgeţi între coloane:

Legătura ionică se realizează intermolecular

Legătura metalică se realizează între o particulă donoare de electroni şi o alta II.


acceptoare de electroni Aş
eza
Legătura covalentă se realizează în două etape:formarea ionilor de semn ţi
contrar şi atracţia electrostatică

Legătura covalent-coordinativă se prin participarea atomilor cu caracter


realizează electropozitiv şi formarea de benzi de energie

Forţele de natură fizico-chimică se prin intermediul orbitalilor monoelectronici ai


realizează atomilor cu caracter nemetalic

substanţele din următoarea serie în ordinea crescătoare a punctelor de fierbere : Ne, H2, N2, HBr, H2O.
Justificaţi alegerea facută.

III. Enumeraţi patru proprietăţi fizice şi trei utlizări practice ale clorurii de sodiu.

IV. Să se afle numărul de ioni clorură necesari obţinerii acidului clorhidric în urma reacţiei a
4 moli de acid sulfuric cu cantitatea stoechiometrică de clorură de sodiu.

25
Data

Fişa de lucru nr...../ clasa........./ numele şi prenumele elvului............................................


Tema: Verificarea experimentală a unor proprietăţi ale substanţelor ionice

Nr.crt / Ustensile şi Modul de lucru Observaţii - reacţii


denumire substanţe chimice Concluzii
experiment chimice

1.Observarea Puneţi pe o sticlă de ceas Clorura de sodiu este


aspectului, câteva cristale de NaCl o substanţă..................,
stării de cu ajutorul unei spatule. ..............................,d
agregare, Observaţi aspectul, starea e
culorii. de agregare, culoarea. culoare......................
Sticlă de ceas, .
spatulă, mojar,
2.Comportare creuzet, Puneţi într-un mojar o Cristalul de NaCl
a la mojarare. eprubete, sursă cantitate mică de NaCl şi este...........................
de curent mojaraţi. Observaţi ..
continuu, fire comportarea.
conductoare,
electrozi de
3. grafit, bec cu Pregătiţi două eprubete şi Clorura de sodiu este
Solubilitatea. fasung, puneţi în prima apă, iar în a solubilă
cristalizor, doua ulei. Adăugaţi în în.......................
pipetă, hârtie de fiecare un vârf de spatulă de şi insolubilă
turnesol, ulei, NaCl şi agitaţi. Observaţi în................
apă distilată, dacă obţineţi soluţii.
4.Conductibilit soluţie de acid Construiţi sub îndrumarea Clorura de sodiu în
atea electrică. sulfuric profesorului un montaj stare
concentrat, format dintr-o sursă de solidă........................
cristale de curent continuu, fire ......curentul electric,,
clorură de sodiu, conductoare,bec, electrozi iar
soluţie de azotat de grafit. Introduceţi cei doi becul.........................
de argint. electrozi în sare solidă, apoi ......
într-o soluţie de NaCl. În stare lichidă clorura
Observaţi dacă becul se de
aprinde. sodiu.........................
.
curentul electric.
5.Reactivitate Într-o eprubetă cu cristale NaCl + H2SO4
a chimică. de NaCl adăugaţi două ................+..............
picături de soluţie de H2SO4 .....
concentrat şi astupaţi Reacţia de obţinere a
eprubeta cu hârtie de ................... în
turnesol. În eprubeta cu laborator.
soluţie de NaCl puneţi două
picături de soluţie de AgNO3. NaCl+AgNO3
Observaţi ! .................. +.........
........

26
Reacţia de identificare
a ionului clorură.

27
Presiune, volum, temperatură, unităţi de măsură în sistem internaţional (SI), densitate
absolută, densitate relativă, numărul lui Avogadro, condiţii normale pentru un gaz ideal,
constanta molară a gazelor ideale.

O1. Identificarea asocierii biunivoce dintre parametrul de stare al unui gaz şi unitatea de masură
corespunzătoare.

O2. Efectuarea de calcule cu ajutorul relaţiilor matematice dintre parametrii de stare ai unui gaz.

O3. Interpretarea rezultatelor obţinute în legătură cu influenţa reciprocă a mărimilor de stare ale
unui gaz la variaţiile unuia dintre parametri.

O4. Aflarea identităţii unei substanţe gazoase din datele privind mărimile de stare, numărul de
moli, densitatea relativă sau absolută etc.

O5. Scrierea corectă a formulelor chimice a substanţelor.

28
Tabel cu mărimi fizico-chimice şi unităţile de măsură

Mărimea Simbolul Unităţile de măsură în SI Alte unităţi de măsură


folosite
Mol (de particule) n, ν mol (de particule) Kmol( de particule)

Masă moleculară M Unităţi atomice de masă


u.a.m.
Masă molară μ sau M g mol-1 Kg Kmol-1

Densitate absolută ρ Kg m-3 g cm-3

Densitate relativă a d Adimensională


unui gaz în raport
cu alt gaz
Presiune p kg m-1 s-2 Pa, N m-2 ,bar, torr, atm,
at, mmHg
Presine normală p0 101,325 kPa 1 atm, 760 mmHg

Temperatură T K (Kelvin) t (0C)


absolută
Temperatură T0 273,15 K 273 K
nomală
Volumul V m3 dm3(l), cm3(ml)

Volumul molar Vm 22,413 996 x 10-3 m3 mol-1 22,4 l x mol-1


(in conditii
normale)
Numărul lui NA 6,02214179 x 1023 mol-1 6,022 x 1023 mol-1
Avogadro
Constanta molară R 8,314472 J mol-1 K-1 8,314 J mol-1 K-1
a gazelor 0,082L atm mol-1K-1
62400cm3 mmHg mol-1 K-1

Tabel cu prefixe ale ordinelor de mărime în sistem internaţional

Prefixe SI
Nume Yotta Zetta Exa Peta Tera Giga Mega Kilo Hecto Deca
Simbol Y Z E P T G M k h da
9 6 3 2
Factor 1024 1021 1018 1015 1012 10 10 10 10 101
Nume Deci Centi Mili Micro Nano Pico Femto Atto Zepto Yokto
Simbol D c m µ n p f a z y
Factor 10−1 10−2 10−3 10−6 10−9 10−12 10−15 10−18 10−21 10−24

29
Aplicaţii pentru înţelegerea noţiunilor de mol, numărul lui Avogadro,
masă molară, volum molar

1.Calculul nr. de moli pentru o masă de substanţă dată:

1 mol substanţă A….........................................MA (g)


n moli (?)..........................................................m (g)

m
n
MA moli substanţă A

2.Calculul nr.de moli pentru un volum dat sau aflat în condiţii normale:

1 mol substantă A(gaz)…..................................Vm (l)


n moli (?)............................................................V0 (l)

V0
n
moli substanţă A
Vm

3.Utilizarea numărului lui Avogadro în relaţie cu nr. de moli, masa, volum molar ( în cazul
gazelor ideale)

1 mol de particule A…………….MA(g)………….. Vm (l)…..................NA particule A


n moli de particule A…………….m (g)……………..V0 (l)…................N particule A(?)
N= n  NA
Sau variante :

m
N= NA 
MA
V0
N= N A
Vm

Observatie !
Este necesară precizarea tipului de particule şi adaptarea relaţiilor de mai sus folosind
notaţiile şi datele numerice corespunzătoare.
Relaţii matematice între parametrii de stare ai unui gaz ideal:
pV
1. =const.
T
pV p0V0
sau = ( două stări diferite ale aceluiaşi gaz)
T T0
2. pV= nRT, ecuaţia de stare a gazelor ideale,

m
3. ρ= pentru o substanţă oarecare ,
V
M
ρ= pentru 1 mol de substanţă gazoasă,
V0
M1 1
4. d= sau d= , numai pentru substanţe gazoase
M2 2
http://www.bipm.org/en/si/
http://physics.nist.gov/cuu/Constants/index.html

NUMELE
SUBSTANŢA DENUMIREA RADICALUL NUMELE VALENŢA
SUBSTANŢEI
H 2O Apa OH hidroxil I Hidroxid de
HNO3 Acid azotic NO3 azotat I Azotat de
HNO2 Acid azotos NO2 azotit I Azotit de
SO4 sulfat II Sulfat de
H2SO4 Acid sulfuric HSO4 sulfat acid I Sulfat acid de
SO3 sulfit II Sulfit de
H2SO3 Acid sulfuros sulfit acid sau
HSO3 bisulfit I Bisulfit de
CO3 carbonat II Carbonat de
H2CO3 Acid carbonic HCO3 bicarbonat Bicarbonat de
H2SiO3 Acid silicic SiO3 silicat II Silicat de
PO4 fosfat III Fosfat de
H2PO4 fosfat diacid I Fosfat diacid de
H3PO4 Acid fosforic
fosfat Fosfat
HPO4 monoacid II monoacid de
PO3 fosfit III Fosfit de
H2PO3 fosfit diacid I Fosfit diacid
H3PO3 Acid fosforos fosfit Fosfit
HPO3 monoacid II monoacid
Data:

Fişă de exerciţii nr.10


Starea gazoasă.Legile gazelor

1. Completaţi simbolurile mărimilor fizico-chimice şi unităţile de măsură corespunzătoare


în tabelul de mai jos:

volum
presiune
temperatură absolută
densitate
masă molară
Soluţie, solvent, solvat, difuziune, solvatare, dizolvare, solubilitate, concentraţie
procentuală, concentraţie molară, densitate, masă moleculară, numărul lui Avogadro.

O1. Diferenţierea între amestecurile omogene şi cele eterogene.


O2. Exemplificarea modului în care se pot obţine practic soluţiile şi se pot calcula
concentraţiile acestora pornind de la cantităţile date de solvent, solvat cât şi densitatea
acestora.
O3. Identificarea tipurilor de soluţii după diverse criterii studiate.
O4. Rezolvarea de probleme şi exerciţii utilizând relaţiile de calcul pentru concentraţiile
procentuală şi molară.
O5. Calculul privind numărul de moli, molecule, masă moleculară, etc.
O6. Descrierea proceselor ce au loc la dizolvarea substanţelor ionice şi a celor cu molecule
polare în apă.
Data:
Fişa de exerciţii nr.11

I.1. Scrieţi formulele chimice pentru substanţele de mai jos:


a. carbonat de sodiu
b. clorură de amoniu
c. oxigen
d. acid sulfuric
e. hidroxid de calciu
f. trioxid de sulf
I.2. Calculaţi numărul de moli de acid sulfuric ce se găsesc în 200 g de substanţă pură.

I.3. Câte particule se află în 4 moli de oxigen pur ?

I.4. Se amestecă 400 g soluţie de acid de concentraţie 50% cu 200 g apă şi 50 g de acid
pur. Să se calculeze concentraţia procentuală a soluţiei rezultate.
I.5.Care este volumul unei soluţii de amoniac 0,1 molar care conţine 5 moli de substanţă
dizolvată?

Data:
Fişa de exerciţii nr. 12

II.1. Scrieţi formulele chimice pentru substanţele de mai jos:


a. acid nitric (azotic)
b. amoniac
c. sulfură de potasiu
d. azot
e. clorură de aluminiu
f. oxid de natriu
II.2. Calculaţi numărul de moli de clorură de aluminiu ce se găsesc în 300 g de substanţă
pură.

II.3. Câţi atomi de azot se află în 3 moli de azot pur ?

II.4. Să se afle cantitatea de apă ce trebuie adaugată la 400 g soluţie de sare de


concentraţie 50% pentru a obţine o soluţie finală cu concentraţia de 25%.

II.5.Care este numărul de moli de acid dizolvat ce se găseşte în 400 mL de soluţie 2


molar?

Data:
Lucrare de laborator
Tema : Prepară o soluţie de zahăr sau ........................ de concentraţie .........

Urmează etapele descrise mai jos :


a. Selectează de pe masa de lucru sub supravegherea profesorului substanţele de care ai
nevoie şi notează-le în caiet.

b. Pregăteşte ustensilele de laborator de care ai nevoie şi notează-le în caiet :

c. Notează observaţiile după fiecare moment semnificativ al experimentului.

d. Concluzionează pas cu pas, apoi, dacă este cazul, scrie o concluzie globală sub forma
de adevăr ştiinţific.

e. Transpune în cuvinte ce ai simţit în legătură cu propria ta experienţă practică la


chimie?

Data:
Lucrare de laborator
Tema: Observă cu ajutorul indicatorilor acido-bazici din laborator, schimbarea culorii
în cazul următoarelor soluţii: acid clorhidric, acid carbonic, hidroxid de sodiu,
amoniac. Apoi identificaţi pH-ul fiecărei soluţii cu ajutorul unui pH-metru sau a hârtiei
indicatoare.

1. Enumeră ustensilele folosite.


2. Inregistrează datele în tabelul de mai jos:

Indicatorul folosit fenolftaleina alt indicator pH-ul soluţiei

Acid clorhidric
Acid carbonic
Zeama de lămâie

Hidroxid de sodiu
Amoniac
Apă

3. Interpretaţi datele experimentale obţinute:

4. Formulaţi câteva concluzii privind câteva aspecte de bază ale teoriei protolitice:
ionizarea în soluţie apoasă, tăria acizilor şi a bazelor, etc.
Număr de oxidare, proces de oxidare, proces de reducere, agent oxidant, agent
reducător, reacţie redox, seria activităţii chimice, element galvanic, coroziune
electrochimică.

O1. Identificarea numerelor de oxidare ale elementelor chimice dintr-o substanţă dată.
O2. Scrierea proceselor de oxidare şi reducere corespunzătoare unor reacţii redox date.
O3. Identificarea agenţilor reducător şi oxidant.
O4.Stabilirea coeficienţilor stoechiometrici pentru procesele redox.
O5. Descrierea fenomenelor fizico-chimice care au loc în elementul galvanic.
O6. Construirea unui element galvanic.
O7. Enumerarea aplicaţiilor practice ale reacţiilor cu transfer de electroni.

Data
Fişa de exerciţii nr.13
Noţiuni de electrochimie

1.Completaţi cu numere de oxidare elementele chimice din următoarele substanţe:

NH3, CH4, HNO3, CuSO4, CO2, KMnO4, S, NO2, Na 2O, Cl2, KOH, MgCO3

2.Analizaţi reacţiile redox date mai jos şi stabiliţi coeficienţii stoechiometrici:

H2SO4 + C  SO2 + CO2  H2O

MnO2  FeCl2  HClFeCl3+ MnCl2 + H2O

HgCl2  SnCl2SnCl4 Hg2Cl2

3.Cu ajutorul seriei activităţii metalelor, identificaţi care dintre reacţiile redox de mai jos au
loc în sensul considerat:

Cu + FeCl2 → CuCl2 + Fe

Zn + 2AgNO3→ Zn(NO3)2 + 2Ag

H2 + ZnCl2 → Zn + 2HCl
4. Specificaţi pentru fiecare dintre reacţiile redox de la exerciţiul 2 care sunt agenţii
reducător, respectiv oxidant.
Data
Lucrare de laborator
Noţiuni de electrochimie

Tema 1:
Pe masa de lucru aveţi următoarele metale:..............................................................................
şi soluţii ale unor compuşi ai acestora în eprubete etichetate.
Alegeţi perechile potrivite metal- soluţie care vor declanşa reacţii redox şi completaţi
tabelul de date de mai jos:

Nr. Metalul Soluţia de... Reacţia care a avut Observaţii


crt. loc

Tema 2: Alcătuiţi un montaj electrochimic având la masa de lucru elementele necesare, cu


ajutorul schemei din figura de mai jos.
Precizaţi, în funcţie de semnul valorii tensiunii înregistrate la închiderea circuitului, care
dintre plăcuţe este anodul şi care este catodul fără a şti natura metalelor din care acestea
sunt confecţionate. Justificaţi afirmaţiile făcute, apoi generalizaţi!

Fig.1 Schema unui element galvanic.

Tema 3: Enumeraţi câteva aplicaţii ale reacţiilor redox şi redactaţi un referat de maxim
o pagină despre una dintre aceste aplicaţii, la alegere.
 Unii termeni medicali sau din chimie pot ajunge chiar la peste 30 de litere. Iată un
exemplu : - DIFOSFOPIRIDINNUCLEOTIDPIROFOSFATAZA (36 de litere)

 Atomul este atât de mic încât ar fi nevoie de 10 milioane de atomi aşezaţi unul după
altul pentru a ocupa un milimetru lungime.

 Primul descoperitor al tabelului periodic al elementelor se pare că a fost chimistul


german Lothar Meyer care în 1868 a alcătuit un tabel asemănător celui de astăzi, dar pe
care l-a publicat după apariţia versiunii lui Mendeleev în 1869. S-a constatat că Meyer a
aşezat elementele în baza periodicităţii proprietăţilor fizice, pe când Mendeleev a avut
în vedere criteriul chimic al legii peridicităţii.

 Denumirea „Celsius” vine de la numele astronomului suedez Anders Celsius (1701-


1744) care a propus primul această scară de temperatură cu doi ani înainte de moartea
sa. Scara Celsius modernă este inversul primei scări Celsius, pentru care 0 era
temperatura de fierbere a apei iar 100 era temperatura de îngheţ a apei. În 1744, anul
morţii lui Anders Celsius, botanistul Carolus Linnaeus (1707 – 1778) a inversat scara
Celsius, dându-i forma actuală.

 Denumirea celui de al doilea element din sistemul periodic, heliu (He), provine din
termenul grecesc helios care înseamnă soare. Explicaţia stă în faptul că acest element
chimic a fost mai întâi semnalat de astronomul francez Pierre I.C. Janssen ca o linie
galbenă care apare în spectrul protuberanţei solare.

 Linus Carl Pauling (1901-1994) a fost chimist şi biochimist american cunoscut mai ales
pentru teoriile prin care a elucidat natura legăturilor chimice şi a structurii moleculelor.
Mai puţini ştiu că a fost premiat cu două Premii Nobel pentru Chimie (1954) şi pentru
Pace (1962). În urma cercetărilor sale notorii în domeniul biologiei moleculare, a
imunologiei şi a nutriţiei a publicat în 1986 cea mai populară carte a sa intitulată „Cum
să trăieşti mult şi să te simţi bine”.

 Studiind chimia poţi opta pentru o multitudine de domenii atractive de specialitate cum
ar fi: medicina umană, medicina veterinară, biotehnologia, farmacologia, chimia
computerizată, chimia coloranţilor, chimia materialelor de construcţii, geochimia,
chimia alimentară, chimia parfumurilor şi a cosmeticelor. Poţi deveni astfel un nou
deschizător de drumuri în unul din domeniile conexe: ecologie, arheologie, hidrologie,
energetică etc. Noi îţi suntem aproape şi îţi dorim mult succes!

 Dacă un experiment reuşeşte, ceva este în neregulă.


 Atunci când nu ştii ce faci, fă-o inteligent!
 Experimentele trebuie sa fie reproductibile; să eşueze de fiecare dată.
 Întâi desenează curbele în grafic, apoi inserează datele.
 Experienţa ta este direct proporţională cu echipamentele distruse de tine.
 Întotdeauna păstrează un dosar al datelor. Ele vor fi mărturie ca ai lucrat ceva.
 Ca să realizezi o muncă de cercetare bună trebuie să ai un raport bun dinainte.
 Dacă nu poţi afla un rezultat în manieră obişnuită, începe cu rezultatul şi apoi
formulează întrebarea.
 În cazul în care ai dubii, încearcă să fii cât mai convingător.
 Nu crede în miracole, bazează-te pe ele!
 Munca în echipa este esenţială, îţi dă posibilitatea să dai vina pe altcineva.
 Toate recipientele neetichetate conţin cele mai otrăvitoare substanţe.
 Nici un experiment nu eşuează complet. Poate fi cel puţin un exemplu negativ.
 Orice sticlărie delicată şi costisitoare ce se sparge înainte de a fi folosită a fost cu
siguranţă fabricată din cioburi.

 Two atoms are walking down the street.


Says one atom to the other, "Hey! I think I lost an electron!"
The other says, "Are you sure??"
"Yes, I'm positive!"
 A neutron walks into a restaurant and orders a couple of cokes. As she is about to
leave, she asks the waiter how much she owes. The waiter replies, "For you, No Charge!!!"
 A physicist, biologist and a chemist were going to the ocean for the first time. The
physicist saw the ocean and was fascinated by the waves. He said he wanted to do some
research on the fluid dynamics of the waves and walked into the ocean. Obviously he was
drowned and never returned. The biologist said he wanted to do research on the flora and
fauna inside the ocean and walked inside the ocean. He too, never returned. The chemist
waited for a long time and afterwards, wrote the observation, "The physicist and the
biologist are soluble in ocean water".
 Chemicals: Noxious substances from which modern foods are made.
 Chemistry is really funny; there are even people who laugh at nitrogen (I) oxide
(nitrous oxide).
 Did you hear about the industrialist who had a huge chloroform spill at his factory?
His business went insolvent.
 Every dipole has its moment.
 Have you heard the one about a chemist who was reading a book about helium and
just couldn't put it down?
 How do you make a 24-molar solution? Put you artificial teeth in water.
 It's good to keep a positive attitude and not have an electron cloud hanging over your
head.
 What did the thermometer say to the graduated cylinder? "You may have graduated
but I've got many degrees."
 What is a cation afraid of ? A dogion!

1. MECI, CNC, Curriculum naţional pentru învăţământul obligatoriu. Cadru de referinţă,


Bucureşti, 1998, p.15-16
2. Darling-Hammond, L., Ancess, J., Falk, B, Authentic Assessment in Action. Studies of
Schools and Students at Work, Teachers College Press, Columbia University, 1995
3. Gipps, C., Beyond Testing: Towards a Theory of Educational Assessment, The Falmer
Press, 1994
4. Stanciu, M., Reforma conţinuturilor învăţământului.Cadru metodologic, Iaşi, Polirom,
p.165, 1999
5. E.Iliescu, M.Pui, M. Lăcătuşu, Elemente de organizare şi funcţionare a laboratorului
şcolar de chimie, Panfilius, Iaşi, 2003
6. L.Ursea, Ion T. Radu, Chimie anorganică şi generală – ghidul profesorului, clasele a IX a
şi a X a, Humanitas, Bucureşti, 2001
7. M. Dobre, S. Niculescu, M. Nistor, R. Şaramet, L.Ursea, Ghid de evaluare la chimie,
Trithemius Media, Bucureşti, 1999
8. M.Şerban, ABC-ul chimiei, Teora, Bucureşti, 1998.
9. http://www.juliantrubin.com
HU U

10. http://chemistry.csudh.edu
HU U

11. http://www.chemistry.mcmaster.ca
HU U

12. http://environmentalchemistry.com
HU U