Posteritatea critica a lui caragiale nu e lipsita de contradictii.

Controversele receptarii critice a operei lui

caragiale

5 teme/puncte ale acestor controverse :

 Perisabilitate vs Actualitatea operei ; este actuala opera/lumea lui caragiale ? exista o teza
in literatura care merge pe tema perisabilitatii operei lui caragiale, sustinuta de critici importanti, cel
mai semnificativ fiind eugen lovinescu, in articolul intitulat caragiale in vol critice in 1908, zicand ca
opera lui caragiale este reprezentativa doar pentru opera sa, este inactuala odata ce referentul se
schimba ce se schimba. In viziunea lui lovinescu in 1908, opera lui caragiale in viitor va semana
cumva cu opera lui Dante. Pe de o p arte lovinescu este prea optimist, deoarece ca odata ce se
schimba refrentul, opera devine inactuala, si pe de alta parte este si o eroare de principiou pe care
ulterior o va coerceta. La o distanta de o 100 de ani, noi vedem schimbarile, lumea nu s0a schimbat
destul de mult, iar caragiale ra,mane actuala. Daca generalizam conceptul lui eminescu, orice opre
cu timpul devine perimata. Este la caragia ;le o mare doza de concret imedita, de preznet, dar asta
nu arunca opera in inacrtualitate. Inca o cauza care sta la bza acestei teze : teze din astea
nationaliste, s-a mers pe ideea ca caragiale nu ar avea aderenta la spiritualitatea romana, fiind de
origine greaca, el e un strain, un grec, prin urmare nu are aceees la romania profunda si vede numai
suprafetele acestei realitatti. Din aceeasi perspectiva vdea lucrurile si intelecyualul constantin noica,
el din pacate nu-l agrea pe caragiale. Din perspectiva timpului, teza inactualitatii a pierdut pariul cu
istoria receptarii, castigand teza actualitatii si majoritatea criticilor literari au mers pe aceasta teza.
Opera lui caragiale consiate clieul critic, opera lui este o oglinda a realitatii lui. Teaza anei parvulescu
e ca opera lui caragiale nu destinde din realitatea epocii sale, ci din faptul cum se reflecta lumea in
presa.
 Umanitatea caragialiana, cum este lumea lui caragiale ? Care este atitudinea autorulu fata de
acesta lume ? Exista teza unei viziuni sumbre, a unei lumi tenebroase, perverse tec. Pe aceasta teza
au mers critici ca delavrancea, alexandra=u vlahuta, arhezi, Ibraileanu, lovinesvu. Acesti ctici merg
pe teza ca lumea lui caragiale este sumbra si infirma moralul si spiritualuil. Lovinescu zice ca in 1928
ca lispoit de ideal teatrul lui caragiale e o satira fara o alta realitate... (in critice, volumul 6 din
1928) . interesant e ca teza acesta a domninat periodda de pana la primul razboi mondial, pana in
1918. Poate ca conteaza contrastul cu realitatea. Exista si o alta teza, opusa, a unei viziuni senine,
[paradisiace, cu care autorul intra intr-un fel de complicitate colective. Cel ami celecru pentr tema
seninatatii, este mihail ralea, intrun articol din 1931, Lumea lui Caragaile, reuat in volumul Valori din
1935. Articolul pleaca de la un aspectacol al unei norti furtunoase. Lumea paradiaca se afla in
contrsta cu perioada de criza din 1931, cand a scris Ralea. Putem constata ca belle epoca domnina
perspectiva asupra unei lumi negre, in timp ce in prioada interbelica domnin a ideea unei lumi
senine. Ambele perspective votr continua si dupa al 2-lea razoi mondial. Ceirca din 70-80-90 cand
caragiale set scos din pradigma clasica. Pentru perepctiva neagra vom adauga perspectiva
pespectica grotescului si absurdului din 70-90, apropita de avangardism. Cragiale nu mai clasic si
realizt, ci un caragiale care poate fi usor pus in proximitatea avangardismului. Aceats ateza o
tolereaza Eugen Ioneso, B.Elvi, Ion Constanyinescu, Mircea Iorgulescu cu perpectiva neagra in trun
eseu Lumea lui Cragiale. Perspectiba neagra culmineaza in cartea lui Miircea ergulescu, din 1988,
retrasar destul de rapid din comert, pentru ca el plecase din romania, dar si pentru ca lumea lui
caragiale cum apre in acea carte e infernala, numai ca e contruita incat oricine putea vdea in acea
carte o oglinfa a infernalei lumii comuniste. Aceasta carte continea un measaj politic. Acesta est
principala cauza a interzicerii cartii. Doua istitutii ale lumii lui carciale este cheful si politia. Si cealata
perspectiva, cea senina are corespindent in critica din a doua partea comunismului, si accxest sens
 este relevant secretul scrisorii pierdute, in 1975, in revista ethos, la paris, de Nicolae Stainhard.
Acest eseu aparut sub pseudonimel nicolae nicolescu, iar in moldova era numita Crtea impartasirii,
in 1995. Stainhart- un intelestual evreu se inrodea cu frois, nascur in 1912, iar in 60 a fost implicat
intr9un mare proces politic cu intelectuslii unde a si fost condamnta, iar in timpul pedepsei sa
controversitit la ortodoxie. In la sfarsitul veitii s-a retrasn la manastire, Opera de vaza- jurnaluil
fericirii, textul sau aparit in 95 qa socat, pentru ca venea in continuarea viiziunii lui Ralea. Lumea lui
caragiale- crestina. Mrege pe teza de imacare a celor doau taberei din o scrisore peidute- este
expresia impacarii cretine.Dupa conertirea la crestinisn, a vut loc si o modificare asupra existentei si
asupra literatrut=ii. Lucrutile sunt mai subtile. Acest eseu porneste dintro amintitri dein copliarie,
lke si ammaa sa merega la spectabol la o scris pieduta, pana la primul razboi mondial. Si reaxtai lor
la sfarsitul spectacolul era ca amandoi plangeau in hohote. Specatacolele ca la care mergeau ei erau
contemparanii lui caragiale. El mai mai pleac ade la un alr text, Antimoderne, Jacques Maritain, in
care se oscileza in tre machiavelismul relativ, in care raul nu e total dominant, raul nu este absolut,
lumea traditionala nu e rsturnata cu totul o lumea in care se mai poate rspira si machiavelismul
absolut, in care totul este dominat de politic, in care politicul este dingura inteligie buna. El mereg
ep perspectiva e contrst. Asadar lumea lui caragiale nu e crestina in sine, ci e crestina in
comparatuie cu... lumea totalitara comunista- mesajul suversiv al textului lui Stainhard.Lumea lui
caragiale are defetec, dar este infiniti preferabila de oamenoi dipa 1945. Limbajule eroilor lui
caragiale este deformt=at, plin de anacolute, pleonasme etc. Dar, in acealsi timp, limnajul lui
caragiale nu edominat de reflexul cenzurii si vorbesc asa cim stiu, dupa Stainhard. Mai exist =a
varoanta a cestui artciol, aparut in 1945, o vatianta mai scurta, in care lume lui caragiale vazuta
enina, dar in opozitie cu nazismul.
 Psihologia eroilor caragialieni, teatrul lui e nonpsihologic. Tatrullm lui caragiale e o rea liate, dar
tratat diferit de critici. Acest nonpsiholgim mai sete cotat ca o reusita la pompiliu constantinescu, la
ralea, la ibraileanu. Apropo de aceasta teza reusita, anii 60-80 merg pe teza vidului interior, intro
tendinta de actualizare a operei lui caragiale, scoaterea din era clasiv si includerra in modernnism.
Antierou- omul fara insusiri, fara identitate. Lume alui caragiale este uj lume de marionete, o lune
mecanomorfa -> E. Elvi, Alexandrul paleologul, Ion Constantinescu. Nonpsihologismul nu este o
carenta, ci tine de omul vid, fara identitate.
 Limbajul operei- inca d in 1885, dupa premiera d-ale carnavalului, lui caragiale s-a reprojat
trivilitatea limbajului. Pentru detractorii de atunci, limbajul lui caragiale nu are motivatie estetiva,
teza care si-a poierdut pariul. DE partea cealalta, limbajul rivial are motivatie estetica, teza care
apare la gherea, la pompiliu constantinescu, la tudor vianu. Apropo de limja, trebuie agdaugata
perpectiva ultimele lor decenii, care merg pe ideea patologiei, absurdului comunicarii, divort dintre
real si limbaj, prin care caragiale anticipeaza formele teatrului modern. Aceasta teza apare la sragan
Cantemir, alex paleolodul, constantinescu, iorgulescu etc. Lumea lui caragiale vorbeste enorm fara
sa spune nimic, un grad 0 al semnificatei, o enorma cantitate de vorbarie, si grad 0 al comunicarii.
Limbaj de lkemn- in care relatiile dintre cu=vinte sunt blocte, inghetate.
 Formula estetica, teza realista- care apare la gherea, vianu, ibraileanu; teza clasicista- paul zalipopol;
teza modernista- valeriul cristea, alexandru calinescu, ion constantinescu.
 De citit o noapte furtunoas
 Tema si variatiuni
 La conac