ECOLOGIE URBANĂ

Mediul este discutat adeseori ca un termen de problemă cum ar fi: degradare,

denaturare, declin, iar cauza identificată a acestor nenorociri suntem noi “oamenii” sau
“factori antorpici”. Drept este că factori antropici, suntem de prea multe ori responsabili de
acest regres al resurselor, cât și de ultilizarea necorespunzător a acestuia.
Totuși mediul în același timp poate fi declar un punct pozitiv de sursă, acela de hrană
și bucurie. Chiar dacă noi, oamenii în cele mai multe situații suntem problema gestionării
acestuia, putem fi un termen de gospodărie și îngrijire a resurselor pământului, adică
resposabili și generoși.
Cum am putea ajunge la aceste calități? În ce mod ar putea mediul să evidențieze ceea
ce este mai bun în oamenii?
Accentuarea unor puncte din eseu:
 absența unirii între termeni tehnici folosiți pentru a prezenta siturile de
eșantionare din zonele urbane duc la imposibilitatea generalizării;
 propunerea unor modalități accesibile de standardizare și prezentarea precisă a
acestora;
 aplicarea termenilor bine precizați în cercetările de ecologie urbană pot:
- atribuie o mai bună cunoaștere a naturii siturilor de studiu de-a lungul
clasificării gradienților urbani;
- oferă modalități de a putea efectua compararea solide între studiile de
ecologie urbană;
- susține cauzele de decizie, proiectanții și administratorii de peisaj urban să
ridice la un nivel înalt calitatea ecologică a sistemelor urbane.
Ecologia urbană în momentul de față este un cadru de studiu care are o perspectivă
mare unde se generează informații esențiale care v-or putea fi transferate în anumite aplicații
practice pentru organizarea și administrarea tabloului urban. Chiar cu toate acestea, din lipsa
unirii între termenii tehnici care sunt utilizați pentru a prezenta siturile de eșantionare legate
de un oraș, aduc generalizările spre un punct negativ și dificil de stabilit.
După ce aplicațiile principale de regularizare a procedurilor pentru stabilirea
cantitativă a numerelor de puncte majore de-a lungul clasificării urbane utilizându-se nivele
mari în urmă cu un deceniu, studiile cele mai recente au adus câteva ideii noi pentru definirea
termenilor atât în privința nivelul de habitat, cât și la nivelul de peisaj, cu scopul de a indica
site-urile de activitate distinctive din tabloul sistemelor urbane.
Fară nici o ezitare, aplicarea termenilor bine determinați în cercetările de ecologie
urbană, nu doar că va furniza o mai bună pricepere a naturii siturilor de cercetare în cadrul
studiilor de ecologie urbană ci va și pune la dispoziție modalitatea de a efectua unele
comparații bine precizate între studiile de ecologie urbană, care v-or putea ajuta, cât și
cauzele de decizie și proiectanții și administratorii de peisaj urban pentru a ridica calitatea
ecologică a acestor sisteme urbane, chiar din întreaga lume.