Universitatea Hyperion

Informatica – Anul I
Gruia Ionut Cristian

PROIECT
-GRUPURI-

FUNDAMENTE ALGEBRICE ALE INFORMATICII

Conf. Chifan Neculae

Universitatea Hyperion
Informatica – Anul I
Gruia Ionut Cristian

GRUPURI

Parte stabilă în raport cu o lege

Fie (M, ) – monoid, P  M, P  .
Definiţie. Spunem că P este parte stabilă a lui M în raport cu legea “ ”, dacă
() x, y  P x  y  P.

Observaţie. Dacă P este parte stabilă a lui M în raport cu legea dată se mai
spune că P este închisă faţă de operaţia dată.

Definiţia grupului. Exemple de grupuri.

Definiţie. Se numeşte grup o mulţime nevidă G împreună cu operaţia

algebrică pe G care are proprietatea:

1) este asociativă
2) admite element neutru
3) orice element din G să fie simetrizabil.
Definiţie. Dacă operaţia grupului este comutativă grupul se numeşte
comutativ (abelian).

Notăm un grup cu (G; ) unde legea de compotiţie este notată multiplicativ.

Exemplu de grupuri.

1) Mulţimile Z, Q, R, C sunt grupuri comutative în raport cu operaţia de adunare a

numerelor.
2) Mulţimile Q*, R*, C* sunt grupuri comutative în raport cu operaţia de înmulţire a
numerelor.
¿ ¿
3) Mulţimile Q + , R + = (0; ) sunt grupuri comutative în raport cu operaţia de
înmulţire a numerelor.
^ ^
4) Grupul aditiv al claselor de resturi modulo n, (n 2): Zn = { 0, 1 , …,n-1} este
mulţimea claselor de resturi modulo n care se obţine împărţind mulţimea Z în n
submulţimi cu proprietatea că fiecare submulţime conţine toate numerele întregi care
Universitatea Hyperion
Informatica – Anul I
Gruia Ionut Cristian

dau acelaşi rest la împărţirea la n. Aceste submulţimi formează o partiţie a mulţimii Z,

iar ca reprezentant într-o clasă de resturi se alege cel mai mic număr natural din
clasă.

Pe Zn se poate introduce operaţia de adunare a claselor + : Zn x Zn  Zn. x^ + ^y

= x + y . Această operaţie este bine definită, adică nu depinde de alegerea
reprezentanţilor claselor de resturi.

(Zn; +) este grup comutativ.

5) Grupul permutărilor unei mulţimi.

Fie M  , S(M) = {f: MM \ f bijectivă}.

Deoarece compunerea funcţiilor este asociativă, are element neutru, funcţia

1M şi orice funcţie f bijectivă este inversabilă cu inversa tot bijectivă  S(M) are o
structură de grup în raport cu operaţia de compunere a funcţiilor. Deoarece
compunerea funcţiilor este necomutativă acest grup este necomutativ.

O funcţie bijectivă de la o mulţime în ea însăşi se mai numeşte şi permutare a

acelei mulţimi. Din acest motiv grupul (S(M);  ) se mai numeşte şi grupul
permutărilor mulţimii M.

6) Fie (G; ) – un grup şi I   o mulţime. Considerăm mulţimea G I = {f: IG}, adică

mulţimea tuturor funcţiilor definite pe I cu valori în G. G I are o structură de grup în
raport cu operaţia de înmulţire a funcţiilor indusă de operaţia grupului G,
() f, g  GI definim f  g  GI prin: (f  g)(x) = f(x)  g(x), ()x  I.

Dacă G este un grup comutativ atunci G I este tot comutativ. Elementul neutru
al grupului GI este funcţia f0: I  G, f0(x) = e, () x  I, unde e este elementul neutru

din G, iar simetricul elementului f : I  G este funcţia f (x) = f’(x), () x  I, f’(x) este
simetricul lui f(x).

7) Grupul elementelor inversabile ale unui monoid

Fie (M; ) un monoid şi U(M) = {x M| x este inversabil în M}. Atunci U(M) este
un grup numit grupul elementelor inversabile al monoidului M, sau grupul
Universitatea Hyperion
Informatica – Anul I
Gruia Ionut Cristian

unităţilor lui M. Într-adevăr deoarece operaţia monoidului este asociativă şi restricţia

sa la U(M) va fi tot asociativă şi evident elementul neutru e al monoidului se află în
U(M).

Fie x  U(M)  x este inversabil în M, adică există x’  M astfel încât, x  x’ =

= x’  x = e  x’ inversabil în M  x’ U(M)  U(M) este grup.
Exemplu:

1) Pentru monoidul (Z, ) avem U(M) = {1; -1};

2) Pentru monoidul (M, ) unde M = {f: A  A}, U(M) = S(A) = {f: A  A, f bijectivă};

3) Pentru monoidul (Mn(R); ) , U(Mn(R)) = {M  Mn(R)| det M  0 }.

REGULI DE CALCUL ÎNTR-UN GRUP

Deoarece orice grup este în particular un monoid, toate regulile de calcul de la

monoizi rămân valabile şi la grupuri. Există însă şi reguli noi specifice grupului cum
ar fi: Simetricul unei compuneri de elemente.

Propoziţie. Dacă (G; ) este un grup şi x1, x2, …, xn  G, atunci

−1 −1 −1
(x1 x2 … xn)-1 = x n ⋅. ..⋅x 2 ⋅x 1
adică simetricul compunerii a n elemente este egal cu compunerea simetricelor
elementelor în ordinea inversă.
−1 −1 −1 −1
Demonstraţie. (x1 x2 … xn)( x n xn−1 ... x2 x 1 ) = e

−1 −1 −1 −1
( x n xn−1 ... x2 x 1 )(x1 x2 … xn-1 xn) = e

Consecinţă. Dacă x1 = x2 = …= xn = a, formula anterioară devine (an)-1=(a-1)n.

Universitatea Hyperion
Informatica – Anul I
Gruia Ionut Cristian

Puterile unui element din grup

Fie (G; ) un grup şi x  G un element fixat, iar n Z.

Atunci xn =
{x⏟
⋅x⋅. .⋅x , n∈N∗ {e , n=0¿¿¿¿
nori
¿
Propoziţie. Deoarece regula generalizată de asociativitate funcţionează în
orice grup au loc următoarele operaţii cu puteri:
xn  xm = xn+m, () x  G, () n, m  Z;

(xn)m = xnm, () x  G, () n, m  Z;

Morfisme de grupuri

Definiţia 1.1. Dacă G şi G¢ sunt două grupuri, vom spune că o funcţie f:G→G¢ este
morfism de grupuri dacă pentru orice x, yÎG, f(xy)=f(x)f(y).

Vom nota HomGr(G, G¢)={f:G→G¢|f este morfism de grupuri}. Dacă nu este

pericol de confuzie în loc de HomGr(G, G¢) vom scrie Hom(G, G¢).

Exemple.

Funcţia 1G:G→G este morfism de grupuri.

f : G→G¢, f(x)=1 pentru orice xÎG este de asemenea morfism de grupuri (numit
morfismul nul).

Dacă H⊴G atunci pH :G→G/H, pH(x)=xH pentru orice xÎG este morfism
surjectiv de grupuri (numit morfismul surjectiv canonic).

Ca şi în cazul monoizilor se demonstrează imediat că dacă G, G¢, G¢¢ sunt

grupuri şi fÎHom(G,G¢), gÎHom(G¢,G¢¢), atunci gofÎHom(G,G¢¢).
Universitatea Hyperion
Informatica – Anul I
Gruia Ionut Cristian

Dacă G, G¢ sunt grupuri şi fÎHom(G, G¢), atunci f(1)=1 şi f(x-1) = (f(x))-1

pentru orice xÎG.

Demonstraţie. Din 1=1×1 deducem că f(1)=f(1×1)=f(1)×f(1) iar de aici că f(1) =1.

Dacă xÎG, cum xx-1 = 1 deducem 1 = f(1) = f(xx-1) = =f(x) f(x-1), de unde f(x-1)=f(x)-1

Teoremele de izomorfism pentru grupuri

Vom începe cu o teoremă cunoscută sub numele de teorema fundamentală de

izomorfism pentru grupuri:

Dacă G, G¢ sunt grupuri iar fÎHom(G, G¢), atunci G/Ker(f)≈Im(f).

Demonstraţie. Dacă notăm H=Ker(f) atunci H={xÎG | f(x)=1}⊴G iar G/Ker(f)={x Ker f |
xÎG}={xH | xÎG}.

Definim φ:G/Ker(f)→Im(f) prin φ(xH)=f(x) pentru orice xÎG. Dacă x, yÎG, atunci
din echivalenţele xH=yH Û x-1yÎH Û f(x-1y)=1 Û f(x)=f(y) deducem că φ este corect
definită şi injectivă. Surjectivitatea lui φ fiind imediată deducem că φ este bijecţie.

Cum φ ((xH)(yH)) = φ((xy)H) = f(xy) = f(x)f(y) = φ(xH)φ(yH) pentru orice xH,

yHÎG/H deducem că φ este şi morfism de grupuri, adică φ este izomorfism de
grupuri.
Universitatea Hyperion
Informatica – Anul I
Gruia Ionut Cristian

BIBLIOGRAFIE

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Morfism_de_grupuri

2. Note de curs – fundamente algebrice ale informaticii conf. Chifan Neculae

3. http://math.ucv.ro/~chirtes/auxiliare/books/doc/Fundamentele%20algebrice%20ale

%20Informaticii.pdf