http://www.studiiteologice.ro/index.php?

option=com_content&view=article&id=24

Formatul standard al documentului electronic trimis Redacției

Documentele electronice transmise spre publicare trebuie sa întrunească următoarele

caracteristici tehnice:

– format Word (.docx);

– dimensiuni pagină: A4;
– oglindă pagină: 3cm stânga, 2cm sus/jos/dreapta;
– font: Times New Roman;
– dimensiuni font: 11pct pentru text, 9pct pentru citate, 9pct pentru enumerări, 9pct
pentru notele subsol;
– formatare text studiu: aliniere stânga, fără alineat, distanță între paragrafe 6pct,
sublinierea: nu cuvinte în CAPITALE, bold, subliniate sau în bold-italic, ci doar
în italic;
– formatare text citat: aliniere stânga, fără alineat, spațiere stânga 1,5cm;
– formatare text note subsol: aliniere stânga-dreapta, fără alineat, spațiere stânga
1,5cm.
– formatare titluri capitole: (fără CAPITALE și fără italic sau subliniere) bold,
aliniere stânga, fără alineat, 6pct distanță după paragraf;
– formatare titluri subcapitole: (fără CAPITALE și fără bold sau subliniere) italic,
aliniere stânga, fără alineat, 6pct distanță după paragraf;
– formatare titluri sub-subcapitole: italic și cu punct la finalul titlului, care precede
(= este lipit de) primul paragraf al respectivului sub-subcapitol.
– formatare enumerare: fără cifre sau litere, cu liniuță (–), aliniere stânga, spațiere
stânga 1,5cm, fără alineat, fără distanță după paragraf, 9pct dimensiune font.
Exemplu de material redactat după normele revistei Studii Teologice

Norme de citare

Citarea unei cărţi:

La prima citare:

– Prenumele NUMELE autorului/autorilor sau îngrijitorului ediţiei

(ed./eds.), Titlul şi subtitlul operei, colecția (coll. __) Titlul colecţiei, editura
(Ed. __) sau sine nomine (s.n.), locul ediţiei sau sine loco (s.l.), numărul
ediţiei deasupra rândului (format exponent sau indice) data editării sau sine
anno (s.a.), pagina sau paginile (p./pp.).

Observaţii:

Inițiala prenumelui nu este suficientă! Numele va fi redat cu SMALL CAPS

(CTRL+SHIFT+K). Nu vor fi specificate titlurile academice, însă va fi
menționată treapta preoției autorilor: numele ierarhilor va fi precedat de †,
cel al celorlalţi clerici va fi precedat de menţiunea: Ierom., Ierod., Arhim.,
Pr., Diac. etc. În situația în care este vorba de mai mulți autori, între numele
acestora va fi pusă virgulă și nu altceva („/”, „și” etc.). În cazul unei lucrări
cu mai mult de 3 autori, se va menţiona prenumele şi numele primului autor
urmat de et al. (cu literă dreaptă; = et alii sau et aliae). Nu se recomandă
folosirea siglelor ***, XXX și ___ (uzanţa anglo-saxonă) sau AAVV (Autori
Vari – uzanţa italiană).

Vor fi redate cu scriere cursivă titlul şi subtitlul volumului şi titlul colecţiei.

Toate celelalte indicaţii vor fi formatate cu literă dreaptă, obişnuită! Titlurile
anglo-saxone vor fi puse cu majuscule substantive, adjective şi verbe.

Nu se folosește abreviere pentru Ed. Institutului Biblic și de Misiune al

Bisericii Ortodoxe sau Ed. Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă!
Abrevierea „Ed.” (= Editura) va fi folosită doar pentru editurile care
păstrează această denumire în foaia de titlu (Ed. Bizantină, Ed. Științifică și
Enciclopedică etc.), în celelalte situații, numele editurii va rămâne simplu,
fără niciun adaos (Deisis, Sophia, Anastasia etc.). Regula rămâne valabilă și
pentru lucrările tipărite în edituri din afara țării.

Locul/locurile ediţiei, data şi numărul ediţiei se găsesc pe pagina unde se află

copyright-ul. Pentru lucrările tipărite în SUA, nu va fi indicat statul, ci doar
orașul. Când o editură are mai multe reprezentanțe trecute ca locuri în care
este apărută o lucrare, va fi menționat doar primul oraș. Ediţia a doua şi
următoarele se indică înscriind cifra respectivă înainte de anul publicării
deasupra rândului (scrieţi numărul ediţiei, selectaţi şi apăsaţi
CTRL+SHIFT+=; exemplu: 71999).

În situația unor traduceri, pentru limba română rămâne valabilă abrevierea

trad. de, pentru engleză și franceză trad., iar pentru limba germană
Übers./übers. von.

Toate datele care privesc o lucrare se redau așa cum apar ele publicate, adică
în limba originală. La fel forma de redare a numărului volumului, va rămâne
așa cum apare ea în foaia de titlu a lucrării respective. În situația volumelor
editate, numele editorilor apar înaintea titlului lucrării cu mențiunea, între
paranteze rotunde, ed./eds. pentru limbile română, engleză, franceză,
Hg./Hgg. pentru limba germană. Când este vorba de citarea unor lucrări
editate în alte limbi, această regulă de abreviere se păstrează pentru
terminologia originală.

Nu se traduc în limba română numele autorilor, titlul lucrărilor, al editurilor

etc.!

Exemplu: John Bagnell BURY, A History of the Eastern Roman Empire.

From the Fall of Irene to the Accesion of Basil I A.D (802-867), MacMillan,
London, 1912, p. 30; Olivier CLÉMENT et al., La douloureuse joie. Aperçus
sur la prière personnelle de l’Orient chrétien, coll. Spiritualité orientale 14,
Abbaye de Bellefontaine, Bégrolles en Mauges, 21999; Pr. Ioan
RĂMUREANU, Pr. M. ŞESAN, Pr. Teodor BODOGAE, Istoria Bisericească
Universală, vol. I, Ed. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Române, Bucureşti, 31987, p. 22; Michael SCHNEIDER, Walter BERSCHIN
(Hg.), Ab Oriente et Occidente (Mt 8, 11). Kirche aus Ost und West.
Gedenkschrift für Wilhelm Nyssen, Eos Verlag Erzabtei St. Ottilien, St.
Ottilien, 1996 618pp.
La următoarele citări

– Iniţiala prenumelui şi NUMELE autorului/autorilor, Titlul prescurtat…, p. _.

Observații: Nu vor fi folosite abrevierile: idem, ibidem, op. cit.!

Exemplu: J.-B. BURY, A History of the Eastern Roman Empire..., p. 59; O.

CLÉMENT et alii, La douloureuse joie..., pp. 50-53; Pr. I. RĂMUREANU, Pr. M.
ŞESAN, Pr. T. BODOGAE, Istoria Bisericească Universală, vol. I, p. 22.

Citarea articolelor de revistă:

– Prenume NUME, „Titlul articolului/capitolului”, în: Titlul revistei, eventuale

indicaţii Serie Nouă-SN, volumul sau tomul cu cifre romane (anul publicării,
cu cifre arabe), fascicula, paginile care cuprind articolul/capitolul (pp. _-_).

Observații: La următoarele citări ale unui articol de revistă se va proceda

întocmai ca în cazul citării unei lucrări (Exemplu: B. BALDWIN, „Theophanes
on Iconoclasm...”, p. __; Pr. D. BUDA, „Relațiile dintre Biserică și statul
armean...”, p. __). Rămâne valabilă și regula privind titlurile academice și
preoțești, menționate mai sus. Numele revistelor citate nu se
abreviează! Toate datele sunt redate așa cum apar ele publicate, adică în
limba originală. Nu se traduc numele autorilor, titlul lucrărilor, al editurilor
etc.!

Exemplu: Barry BALDWIN, „Theophanes on the Iconoclasm of Leon III”,

în: Byzantion, LX (1990), pp. 426429; Pr. Daniel BUDA, „Relaţiile dintre
Biserica şi statul armean până la Sinodul de la Calcedon, paradigmă a relaţiei
dintre Biserică şi stat în general”, în: Revista Teologică, SN, XVII (2007) 3,
pp. 274-286; Alexandru BARNEA, „Contributions épigraphiques à l’histoire
de la ville de Noviodunum”, în: Dacia, SN, XIX (1975), pp. 255-261.

Citarea unor studii/capitole în lucrări colective:

– Prenume NUME, „Titlul capitolului/studiului”, în: numele

îngrijitorului/îngrijitorilor ediţiei (ed./eds.), Titlul operei colective, numărul
volumului, editura (Ed. _) sau sine nomine, locul ediţiei sau sine loco (s.l.),
data editării sau sine anno (s.a.), paginile care cuprind studiul/capitolul citat
(pp. __).

Observații: La următoarele citări ale unui studiu/capitol în lucrări colective

se va proceda întocmai ca la citarea unei lucrări (Exemplu: M.V. ANASTOS,
„Leon III’s Edict Against the Images...”, p. __). Se păstrează și regula privind
titlurile academice și preoțești, menționate mai sus. Indicarea editorului se
face prin trecerea după numele acestuia a parantezei cu indicația: (ed.),
respectiv (eds.) sau (Hg.) respectiv (Hgg.) în situația unuia respectiv unui
grup de editori. Toate datele sunt redate așa cum apar ele publicate, adică în
limba originală. Nu vor fi traduse numele autorilor, titlul lucrărilor, al
editurilor etc.!

Exemplu: Milton V. ANASTOS, „Leon III’s Edict Against the Images in the
 Year 726-727 and Italo-Byzantine Relations between 726 and 730”, în: P.
WIRTH (ed.), Polychordia. Festschrift Franz Dölger zum 75 Geburtstag,
Adolf M. Hakkert, Amsterdam, 1968, pp. 5-41; Alexander KAZHDAN,
„Theodore of Stoudios”, în: Aleksandr Petrovitch KAZDHAN et alii (eds.),
Oxford Dictionary of Byzantium, vol. 3, Oxford University Press, New
York/Oxford, 1991, pp. 2044-2045.

Citarea unui articol de ziar:

– Prenume NUME, „Titlul articolului”, în: Titlul publicaţiei, data (zi/lună/an),

pagina (p._), coloana (col._).

Observații: La următoarele citări ale unui articol de ziar se va proceda

întocmai ca în cazul citării unei lucrări (Exemplu: A. PLEȘU, „Sensul
vieții...”, p. __). Rămâne valabilă și regula privind titlurile academice și
preoțești, menționate mai sus. Trebuie specificată, spre deosebire de citarea
articolelor publicate în periodice, data apariției publicației respective. Toate
datele sunt redate așa cum apar ele publicate, adică în limba originală. Nu vor
fi traduse numele autorilor, titlul lucrărilor, al editurilor etc.!

Exemplu: Andrei PLEȘU, „Sensul vieţii - punctaj pregătitor”, în: Dilema

Veche, 6 martie 2009, p. 6.

Citarea unei opere clasice/ediții critice de text:

– Cu italic la citarea edițiilor PG și PL, apoi numărul volumului cu cifre

arabe, coloana.

Exemplu: PG 99, 578 A-B.

– NUME, Titlul lucrării, numărul cărţii cu cifre romane şi al capitolului cu

cifre arabe:

Exemplu: Sf. GRIGORIE TEOLOGUL, Ἐπιτάφιος εἰς τὸν πατέρα, παρόντος

Βασιλείου, ΙΓ´-ΙΔ´ (PG 35, 1000-1001).

– În celelalte situații, la prima citare este necesară indicarea ediţiei folosite:

Exemplu: ARISTOTEL, Politica, V, 3-4 (ediţie bilingvă, trad. şi comentarii de

Alexander Baumgarten, Ed. IRI, Bucureşti, 2001, p. 30).

– La următoarele citări

Exemplu: ARISTOTEL, Politica, V, 3-4 (trad. A. Baumgarten, p. 33).

– NUME, Titlul lucrării poetice, numărul cântului cu cifre romane şi al

versului cu cifre arabe:

– La prima citare va fi indicată ediţia folosită:

Exemplu: DANTE, Purgatoriu, XXVII, 40 (trad. de G. Coşbuc, ediţie
 îngrijită şi comentată de Ramiro Ortiz, Ed. Cartea Românească, Bucureşti,
s.a., pp. 51-52).

– La următoarele citări:
Exemplu: DANTE, Purgatoriu, XXVII, 40 (trad. G. Coșbuc, p. 50).

Citarea surselor electronice:

– Prenumele NUMELE autorului, Denumirea sursei [notă despre document],

data (data accesării: ziua/luna/anul).

Observații: La următoarele citări ale unei surse electronice se va proceda

întocmai ca la citarea unei lucrări (Exemplu: A. PLEȘU, „Sensul vieții...”). Se
păstrează și regula privind titlurile academice și preoțești, menționate mai
sus. Toate datele vor fi redate așa cum apar ele publicate, adică în limba
originală. Nu vor fi traduse numele autorilor, titlul lucrărilor, al editurilor
etc.!

Exemplu: Andrei PLEȘU, „Sensul vieţii-punctaj pregătitor”, în: Dilema

Veche, 6 martie 2009, 19 martie 2009.

Fiecare studiu trebuie însoţit de un abstract (40-50 de cuvinte), în care să fie specificate
intenția analizării temei respective și modalitățile de lucru, de 5 cuvinte cheie (keywords) şi
de un rezumat (o pagină și jumătate, dimensiunea A4, în formatul standard precizat mai sus,
conținând partea centrală a cercetării respective și rezultatele la care s-a ajuns). Cuvintele
cheie și rezumatul trebuie redactate în limba română, abstractul în limba în care este scris
materialul de publicat. Autorii trebuie să împartă textul în paragrafe compacte, care, la rândul
lor, să fie distribuite în capitole (titlurile întotdeauna cu literă bold), subcapitole (titlurile
întotdeauna cu literă cursivă) și sub-subcapitole (titlurile întotdeauna cu literă cursivă și
atașate primului paragraf pe care îl au și de care se delimitează printr-un punct). Paragrafele
formate din una sau două fraze trebuie să constituie doar o opțiune de excepție! De asemenea,
trebuie urmărit ca subsecțiunile studiului (capitole, subcapitole, subsubcapitole) să nu se
încheie cu citat care să solicite formatare specială (= citat cu o lungime mai mare de 3
rânduri). În situația în care, în studiul respectiv, apar enumerări, urmând sau nu după două
puncte (:), acestea vor fi formatate cu literă mică (9pct), identare stânga (1,5cm) și fără
distanță între paragrafe. Fiecare enumerare în parte va fi precedată, la modul simplu, de o
liniuță (–).

În privinţa inserării citatelor, Redacţia „Studii Teologice” recomandă: Dacă un citat este mai
lung de 3 rânduri dactilografiate, acesta va fi pus în evidenţă într-un paragraf distinct cu o
formatare care să îl evidenţieze (vezi datele tehnice prezentate mai sus). Dacă un citat nu
depăşeşte 2-3 rânduri, el rămâne inserat în corpul paragrafului din care face parte, între
ghilimele și fără formatare specială. Citatele dintr-o sursă de prim ordin (= izvoare, surse) vor
fi încadrate de ghilimele de tipul «...»; celelalte (= literatură de specialitate, literatură
secundară) vor fi inserate în ghilimele de tipul „...”. Atunci când se întâlnește situația citat în
citat, vom avea varianta: «... „...”...», respectiv: „..«...»....”, pentru citatele din izvoare,
respectiv lucrări de specialitate.

Citatele din lucrări în limbă străină se fac doar în traducere în limba română. În situația în care
textul original este extrem de important, textul poate fi redat în varianta originală însoțit, în
paranteză, de traducerea în limba română. Altfel, este de recomandat ca doar termenii
esențiali să fie redați, în paranteză, în interiorul textului tradus în limba română.

Textele trimise spre publicare trebuie să fie bine corectate, astfel încât expunerea respectivă să
fie unitară, concisă, clară, corectă din punct de vedere gramatical. Acest lucru implică
corectarea de mai multe ori de către autor a textului respectiv, chiar la intervale mari de timp.
Se recomandă ca, înainte de a fi transmis către Redacție, textul să fie corectat de una sau două
persoane avizate, metodă larg uzitată în mediul științific. Materialele neîngrijite,
neredactate și netehnoredactate conform cerințelor și cu greșeli de ortografie și limbă
română nu sunt luate în considerare!

Tehnoredactarea textului este extrem de importantă și este strâns legată de aspectul estetic al
acestuia, elemente de care trebuie ținut cont. Cifrele notelor de subsol nu vor fi așezate
niciodată după punct (.3), punct și virgulă (;3), virgulă (,3), semnul întrebării (?3) sau semnul
exclamării (!3). Întotdeauna sunt așezate imediat după ultimul cuvânt, fără spațiu după, și
înaintea acestora (credință3.) (credință3;) (credință3,) (credință3?) (credință3!). La fel, înaintea
acestor semne de punctuație și după cuvintele care le precedă nu se lasă niciun spațiu liber
(credință.) (credință;) (credință,) (credință?) (credință!). După paranteză deschisă și înainte
de paranteză închisă nu se lasă spațiu liber: (credință). Același lucru este valabil și în cazul
ghilimelelor: „credință”; «credință». Înainte de „etc.” nu se pune niciodată virgulă!

Pentru a fi asigurată fidelitatea citatelor, recomandăm:

– semnalarea de elipsă, prin inserarea a 3 puncte de suspensie pentru partea omisă:

…;

– marcarea interpolărilor, clarificărilor şi specificărilor noastre între paranteze de

tipul: [ ], însoţite de menţiunea [__, subl. ns.];

– marcarea întregirii textului între paranteze;

– semnalarea unei erori evidente a autorului citat: [sic!].

Studiile trimise spre publicare trebuie să aibă până la 30pp. în formatul amintit mai sus. Prin
excepție sunt acceptate spre publicare materiale care depășesc acest număr de pagini. Astfel
de texte vor fi, eventual, publicate în mai multe numere ale Revistei, respectând astfel o mai
veche tradiție a acesteia. În Revista „Studii Teologice” sunt publicate doar materiale redactate
în limbile română, engleză, franceză și germană.

Norme privind redactarea recenziilor

– Vor fi recenzate cele mai noi și mai importante lucrări, de interes pentru domeniul
teologic ortodox de cercetare și indiferent de limba în care acestea sunt tipărite.
– Recenziile pot fi redactate în limbile română, engleză, franceză și germană.
– Pot fi publicate, în același număr al Revistei, maximum 2 recenzii redactate de
același autor.
– Recenzia, în format electronic, va fi trimisă prin eMail Secretarului de redacție.
– Textul electronic al recenziei trebuie să fie însoțit de fotografia (color, 600 dpi,
pdf/jpg) a primei coperte a lucrării recenzate.
– Titlul recenziei, cu excepția situației în care candidează pentru rubrica Dialog
teologic, este invariabil dat de: Numele autorului/autorilor sau al
 editorului/editorilor, titlul lucrării, traducător (dacă este cazul), editură, loc al
apariției, anul apariției, numărul de pagini.
– Aparatul critic și abrevierile urmează normele de mai sus.
– Obiective ale recenzării: semnalarea apariției unei lucrări de importanță,
prezentarea cuprinsului și a condițiilor în care lucrarea respectivă a fost tipărită,
evaluarea critică a conținutului lucrării și a rezultatelor de cercetare pe ea care le
mijlocește, prezentarea pe scurt (cu completări în notele de subsol) a
autorului/autorilor, respectiv editorului/editorilor, importanța pe care lucrarea o
reprezintă pentru teologia ortodoxă și domeniul de specialitate.
Precizări privind traducerile patristice

– Pe cât posibil, să aibă caracter inedit; doar în situațiile când anumite texte traduse
nu mai sunt valabile, acestea pot fi retraduse și publicate în Revistă.
– Să fie prevăzute de un așa-numit studiu introductiv sau notă a traducătorului, care
să prezinte cel puțin informații generale privitoare la textul tradus (când, în ce
condiții, cu ce premize și intenții a fost redactat, tradiția manuscrisă, ediții
critice, ediția de pe care s-a facut traducere, motivația folosirii acestei ediții,
limbajul folosit, terminologia specială a textului, dificultățile puse de limbajul
folosit, teologia textului, importanța textului pentru spațiul patristic mai larg dar
și pentru cel românesc etc.) și la autorul său.
– Trimiterile scripturistice trebuie să urmeze sistemul de abrevieri de mai jos, se fac
în interiorul textului tradus și nu în note de subsol, între paranteze rotunde, dupa
modelul: ... (Fc 3,15) ... .
– Sistemul de folosire a ghilimelelor este cel descris mai sus; textele scripturistice
întotdeauna între ghilimele de tipul «...»; când nu este vorba de redarea unor
texte-sursă, vor fi inserate ghilimele de tipul „...”; în situațiile citat-în-citat vom
avea: «... „...”...» sau „... «...» ...”.
– Sistemul de abrevieri rămâne și el același; spre exemplu: Sf. Ioan Damaschin sau
Sfântul Ioan; Sf. Ap. Pavel sau Apostolul Pavel/Sfântul Pavel; Fer. Augustin;
Fer. Ieronim.
– Sistemul onomastic este cel consacrat românesc: Sf. Ioan Damaschin (nu Sf. Ioan
Damaschinul), Sf. Grigorie Palama (nu Sf. Grigorie Palamas, nici Sf. Gregorios
Palamas), Sf. Andrei Cretanul (nu Sf. Andrei Criteanul), de preferat Sf. Ioan Gur
de Aur în fața lui Sf. Ioan Hrisostom (care și-a pierdut în ultima vreme mult din
frecvență), Sf. Vasile cel Mare (nu Sf. Vasile al Cezareei Capadociei), Sf.
Grigorie Teologul (nu Sf. Grigorie de Nazianz).
– Limbajul teologic de specializate rămâne cel consacrat românesc: Maica
Domnului (nu Mama lui Dumnezeu), iconomia dumnezeiască (nu economia lui
Dumnezeu), ipostas (nu ipostază), dumnezeiesc și Dumnezeire (preponderent în
fața lui divin și divinitate, specifice mai mult spațiului extrabisericesc), deoființă
(nu homoousios), enipostaziere, homiousieni etc.
– Numerotarea paragrafelor se va face întotdeauna cu cifre romane.
– Sistemul de paranteze va respecta și el sistemul descris mai sus și valabil pentru
întregul cuprins al Revistei.
Precizări privind sistemul de abrevieri

Pentru redactarea materialelor trimise spre publicare se folosesc doar abrevierile general
cunoscute (p./pp., cca, etc., f./ff.). Lunile anului vor fi abreviate în felul următor: ian., febr.,
mart., april., mai, iun., iul. aug., sept., oct., nov., dec. Abreviat va fi și cuvântul „secol”, după
modelul: sec. al IV-lea; sec. V-VI. Numele Sfinților Părinți vor fi menționate în varianta: Sf.
Ioan Gură de Aur sau Sfântul Ioan; Fer. Augustin; Sf. Ap. Ioan sau Apostolul Ioan/Sfântul
Ioan. Inclusiv atunci cât sunt citați cu lucrările lor: (Exemplu: SF. GRIGORIE TEOLOGUL, Cuv.
I la Sfintele Paști, p. 21).

Abrevieri cărți Sfânta Scriptură

Trimiterile la Sfânta Scriptură vor fi făcute după modelul: Fc 3, 15; Fc 1, 26-27 sau Fc 1, 5, 8.
În situația în care ele trebuie să apară între paranteze, acestea sunt întotdeauna rotunde: (Fc 1,
5, 8; Iș 3, 14; Lv 1, 9).

Vor fi folosite următoarele abrevieri:

Vechiul Testament: Fc (Facere); Iș (Ieșire); Lv (Levitic); Nm (Numeri); Dt (Deuteronom);

Ios (Iosua); Jd (Judecători); Rut (Rut); 1 Rg, 2 Rg, 3 Rg și 4 Rg (1-4 Regi); 1 Par, 2 Par (1-2
Paralipomena); Ezr (Ezdra); Ne (Neemia); Est (Estera); Iov (Iov); Ps (Psalmi); Pr (Proverbe);
Ecc (Ecclesiast); Cânt (Cântarea cântărilor); Is (Isaia); Ir (Ieremia); Plg (Plângerile lui
Ieremia); Iz (Iezechiel); Dn (Daniel); Os (Osea); Am (Amos); Mi (Miheia); Ioil (Ioil); Avd
(Avdie); Iona (Iona); Naum (Naum); Avc (Avacum); Sof (Sofonie); Ag (Agheu); Za (Zaharia);
Mal (Maleahi); Tob (Tobit); Idt (Iudita); Bar (Baruh); Epist (Epistola lui Ieremia); Tin
(Cântarea celor trei tineri); 3 Ezr (3 Ezdra); Sol (Înțelepciunea lui Solomon); Sir
(Înțelepciunea lui Iisus Sirah); Sus (Istoria Susanei); Bel (Istoria balaurului și a sfârâmării lui
Bel); 1 Mac, 2 Mac și 3 Mac (1-3 Macabei); Man (Rugăciunea lui Manase).

Noul Testament: Mt (Matei); Mc (Marcu); Lc (Luca); In (Ioan); FA (Faptele Apostolilor); Rm

(Romani); 1 Co și 2 Co (1-2 Corinteni); Ga (Galateni); Ef (Efeseni); Flp (Filipeni); Col
(Coloseni); 1 Tes și 2 Tes (1-2 Tesaloniceni); 1 Tim și 2 Tim (1-2 Timotei); Tit (Tit); Flm
(Filimon); Evr (Evrei); Iac (Iacov); 1 Ptr și 2 Ptr (1-2 Petru); 1 In, 2 In și 3 In (1-3 Ioan); Iuda
(Iuda); Ap (Apocalipsa).