Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
option=com_content&view=article&id=24
Norme de citare
La prima citare:
Observaţii:
Toate datele care privesc o lucrare se redau așa cum apar ele publicate, adică
în limba originală. La fel forma de redare a numărului volumului, va rămâne
așa cum apare ea în foaia de titlu a lucrării respective. În situația volumelor
editate, numele editorilor apar înaintea titlului lucrării cu mențiunea, între
paranteze rotunde, ed./eds. pentru limbile română, engleză, franceză,
Hg./Hgg. pentru limba germană. Când este vorba de citarea unor lucrări
editate în alte limbi, această regulă de abreviere se păstrează pentru
terminologia originală.
Exemplu: Milton V. ANASTOS, „Leon III’s Edict Against the Images in the
Year 726-727 and Italo-Byzantine Relations between 726 and 730”, în: P.
WIRTH (ed.), Polychordia. Festschrift Franz Dölger zum 75 Geburtstag,
Adolf M. Hakkert, Amsterdam, 1968, pp. 5-41; Alexander KAZHDAN,
„Theodore of Stoudios”, în: Aleksandr Petrovitch KAZDHAN et alii (eds.),
Oxford Dictionary of Byzantium, vol. 3, Oxford University Press, New
York/Oxford, 1991, pp. 2044-2045.
– La următoarele citări
– La următoarele citări:
Exemplu: DANTE, Purgatoriu, XXVII, 40 (trad. G. Coșbuc, p. 50).
Fiecare studiu trebuie însoţit de un abstract (40-50 de cuvinte), în care să fie specificate
intenția analizării temei respective și modalitățile de lucru, de 5 cuvinte cheie (keywords) şi
de un rezumat (o pagină și jumătate, dimensiunea A4, în formatul standard precizat mai sus,
conținând partea centrală a cercetării respective și rezultatele la care s-a ajuns). Cuvintele
cheie și rezumatul trebuie redactate în limba română, abstractul în limba în care este scris
materialul de publicat. Autorii trebuie să împartă textul în paragrafe compacte, care, la rândul
lor, să fie distribuite în capitole (titlurile întotdeauna cu literă bold), subcapitole (titlurile
întotdeauna cu literă cursivă) și sub-subcapitole (titlurile întotdeauna cu literă cursivă și
atașate primului paragraf pe care îl au și de care se delimitează printr-un punct). Paragrafele
formate din una sau două fraze trebuie să constituie doar o opțiune de excepție! De asemenea,
trebuie urmărit ca subsecțiunile studiului (capitole, subcapitole, subsubcapitole) să nu se
încheie cu citat care să solicite formatare specială (= citat cu o lungime mai mare de 3
rânduri). În situația în care, în studiul respectiv, apar enumerări, urmând sau nu după două
puncte (:), acestea vor fi formatate cu literă mică (9pct), identare stânga (1,5cm) și fără
distanță între paragrafe. Fiecare enumerare în parte va fi precedată, la modul simplu, de o
liniuță (–).
În privinţa inserării citatelor, Redacţia „Studii Teologice” recomandă: Dacă un citat este mai
lung de 3 rânduri dactilografiate, acesta va fi pus în evidenţă într-un paragraf distinct cu o
formatare care să îl evidenţieze (vezi datele tehnice prezentate mai sus). Dacă un citat nu
depăşeşte 2-3 rânduri, el rămâne inserat în corpul paragrafului din care face parte, între
ghilimele și fără formatare specială. Citatele dintr-o sursă de prim ordin (= izvoare, surse) vor
fi încadrate de ghilimele de tipul «...»; celelalte (= literatură de specialitate, literatură
secundară) vor fi inserate în ghilimele de tipul „...”. Atunci când se întâlnește situația citat în
citat, vom avea varianta: «... „...”...», respectiv: „..«...»....”, pentru citatele din izvoare,
respectiv lucrări de specialitate.
Citatele din lucrări în limbă străină se fac doar în traducere în limba română. În situația în care
textul original este extrem de important, textul poate fi redat în varianta originală însoțit, în
paranteză, de traducerea în limba română. Altfel, este de recomandat ca doar termenii
esențiali să fie redați, în paranteză, în interiorul textului tradus în limba română.
Textele trimise spre publicare trebuie să fie bine corectate, astfel încât expunerea respectivă să
fie unitară, concisă, clară, corectă din punct de vedere gramatical. Acest lucru implică
corectarea de mai multe ori de către autor a textului respectiv, chiar la intervale mari de timp.
Se recomandă ca, înainte de a fi transmis către Redacție, textul să fie corectat de una sau două
persoane avizate, metodă larg uzitată în mediul științific. Materialele neîngrijite,
neredactate și netehnoredactate conform cerințelor și cu greșeli de ortografie și limbă
română nu sunt luate în considerare!
Tehnoredactarea textului este extrem de importantă și este strâns legată de aspectul estetic al
acestuia, elemente de care trebuie ținut cont. Cifrele notelor de subsol nu vor fi așezate
niciodată după punct (.3), punct și virgulă (;3), virgulă (,3), semnul întrebării (?3) sau semnul
exclamării (!3). Întotdeauna sunt așezate imediat după ultimul cuvânt, fără spațiu după, și
înaintea acestora (credință3.) (credință3;) (credință3,) (credință3?) (credință3!). La fel, înaintea
acestor semne de punctuație și după cuvintele care le precedă nu se lasă niciun spațiu liber
(credință.) (credință;) (credință,) (credință?) (credință!). După paranteză deschisă și înainte
de paranteză închisă nu se lasă spațiu liber: (credință). Același lucru este valabil și în cazul
ghilimelelor: „credință”; «credință». Înainte de „etc.” nu se pune niciodată virgulă!
Studiile trimise spre publicare trebuie să aibă până la 30pp. în formatul amintit mai sus. Prin
excepție sunt acceptate spre publicare materiale care depășesc acest număr de pagini. Astfel
de texte vor fi, eventual, publicate în mai multe numere ale Revistei, respectând astfel o mai
veche tradiție a acesteia. În Revista „Studii Teologice” sunt publicate doar materiale redactate
în limbile română, engleză, franceză și germană.
– Vor fi recenzate cele mai noi și mai importante lucrări, de interes pentru domeniul
teologic ortodox de cercetare și indiferent de limba în care acestea sunt tipărite.
– Recenziile pot fi redactate în limbile română, engleză, franceză și germană.
– Pot fi publicate, în același număr al Revistei, maximum 2 recenzii redactate de
același autor.
– Recenzia, în format electronic, va fi trimisă prin eMail Secretarului de redacție.
– Textul electronic al recenziei trebuie să fie însoțit de fotografia (color, 600 dpi,
pdf/jpg) a primei coperte a lucrării recenzate.
– Titlul recenziei, cu excepția situației în care candidează pentru rubrica Dialog
teologic, este invariabil dat de: Numele autorului/autorilor sau al
editorului/editorilor, titlul lucrării, traducător (dacă este cazul), editură, loc al
apariției, anul apariției, numărul de pagini.
– Aparatul critic și abrevierile urmează normele de mai sus.
– Obiective ale recenzării: semnalarea apariției unei lucrări de importanță,
prezentarea cuprinsului și a condițiilor în care lucrarea respectivă a fost tipărită,
evaluarea critică a conținutului lucrării și a rezultatelor de cercetare pe ea care le
mijlocește, prezentarea pe scurt (cu completări în notele de subsol) a
autorului/autorilor, respectiv editorului/editorilor, importanța pe care lucrarea o
reprezintă pentru teologia ortodoxă și domeniul de specialitate.
Precizări privind traducerile patristice
– Pe cât posibil, să aibă caracter inedit; doar în situațiile când anumite texte traduse
nu mai sunt valabile, acestea pot fi retraduse și publicate în Revistă.
– Să fie prevăzute de un așa-numit studiu introductiv sau notă a traducătorului, care
să prezinte cel puțin informații generale privitoare la textul tradus (când, în ce
condiții, cu ce premize și intenții a fost redactat, tradiția manuscrisă, ediții
critice, ediția de pe care s-a facut traducere, motivația folosirii acestei ediții,
limbajul folosit, terminologia specială a textului, dificultățile puse de limbajul
folosit, teologia textului, importanța textului pentru spațiul patristic mai larg dar
și pentru cel românesc etc.) și la autorul său.
– Trimiterile scripturistice trebuie să urmeze sistemul de abrevieri de mai jos, se fac
în interiorul textului tradus și nu în note de subsol, între paranteze rotunde, dupa
modelul: ... (Fc 3,15) ... .
– Sistemul de folosire a ghilimelelor este cel descris mai sus; textele scripturistice
întotdeauna între ghilimele de tipul «...»; când nu este vorba de redarea unor
texte-sursă, vor fi inserate ghilimele de tipul „...”; în situațiile citat-în-citat vom
avea: «... „...”...» sau „... «...» ...”.
– Sistemul de abrevieri rămâne și el același; spre exemplu: Sf. Ioan Damaschin sau
Sfântul Ioan; Sf. Ap. Pavel sau Apostolul Pavel/Sfântul Pavel; Fer. Augustin;
Fer. Ieronim.
– Sistemul onomastic este cel consacrat românesc: Sf. Ioan Damaschin (nu Sf. Ioan
Damaschinul), Sf. Grigorie Palama (nu Sf. Grigorie Palamas, nici Sf. Gregorios
Palamas), Sf. Andrei Cretanul (nu Sf. Andrei Criteanul), de preferat Sf. Ioan Gur
de Aur în fața lui Sf. Ioan Hrisostom (care și-a pierdut în ultima vreme mult din
frecvență), Sf. Vasile cel Mare (nu Sf. Vasile al Cezareei Capadociei), Sf.
Grigorie Teologul (nu Sf. Grigorie de Nazianz).
– Limbajul teologic de specializate rămâne cel consacrat românesc: Maica
Domnului (nu Mama lui Dumnezeu), iconomia dumnezeiască (nu economia lui
Dumnezeu), ipostas (nu ipostază), dumnezeiesc și Dumnezeire (preponderent în
fața lui divin și divinitate, specifice mai mult spațiului extrabisericesc), deoființă
(nu homoousios), enipostaziere, homiousieni etc.
– Numerotarea paragrafelor se va face întotdeauna cu cifre romane.
– Sistemul de paranteze va respecta și el sistemul descris mai sus și valabil pentru
întregul cuprins al Revistei.
Precizări privind sistemul de abrevieri
Pentru redactarea materialelor trimise spre publicare se folosesc doar abrevierile general
cunoscute (p./pp., cca, etc., f./ff.). Lunile anului vor fi abreviate în felul următor: ian., febr.,
mart., april., mai, iun., iul. aug., sept., oct., nov., dec. Abreviat va fi și cuvântul „secol”, după
modelul: sec. al IV-lea; sec. V-VI. Numele Sfinților Părinți vor fi menționate în varianta: Sf.
Ioan Gură de Aur sau Sfântul Ioan; Fer. Augustin; Sf. Ap. Ioan sau Apostolul Ioan/Sfântul
Ioan. Inclusiv atunci cât sunt citați cu lucrările lor: (Exemplu: SF. GRIGORIE TEOLOGUL, Cuv.
I la Sfintele Paști, p. 21).
Trimiterile la Sfânta Scriptură vor fi făcute după modelul: Fc 3, 15; Fc 1, 26-27 sau Fc 1, 5, 8.
În situația în care ele trebuie să apară între paranteze, acestea sunt întotdeauna rotunde: (Fc 1,
5, 8; Iș 3, 14; Lv 1, 9).