STADIILE DEZVOLTARII LUI PIAGET

Jean Piaget a construit prima teorie unitară a stadiilor dezvoltării cognitive, merit care
trebuie recunoscut în ciuda unor limite care sunt inerente oricarei abordari ştiinţifice care se
supune la proba timpului. Piaget a considerat inteligenţa ca fiind o caracteristică generală a
fiinţelor vii, o capacitate de adaptare la mediu şi la modificările acestuia. Inteligenţa se dezvoltă
în etape bine definite (stadiile dezvoltării intelectuale) care sunt identice la toţi indivizii.
Perioadele dezvoltării intelectuale descrise de Piaget sunt următoarele:

I. Inteligenta senzorio-motorie (0-2 ani) - copiii îşi organizează scheme de acţiuni reflexe, ca
suptul, lovitul şi apucatul. Acest stadiu corespunde dezvoltării şi coordonării capacităţilor
senzoriale şi motorii ale copilului.

II. Gândirea preoperaţională (2-7 ani) – copiii învaţă să gândească, folosind simboluri şi
reprezentări, dar gândirea este ilogica şi nesistematizată. Se centrează în jurul funcţiei semiotice
(sau simbolice), care constituie premisa obligatorie – prin funcţionalitatea ei psihologică :
interiorizarea acţiunii, în mentalizarea acesteia. Pentru a ajunge la o operaţie mintală (acţiune
interiorizată, revesibilă, structurată) copilul trebuie să poată să exprime o realitate semnificată
(obiect, persoană, situaţie, etc.) cu ajutorul unui substitut evocator (semnificantul:cuvânt, desen,
imagine mintală).

III. Operaţii concrete (7-11 ani) – copiii dezvoltă abilitatea de a gândi sistematizat, dar numai
atunci când se referă la obiecte şi activităţi concrete. Operaţiile mintale rămân dependente şi
limitate de conţinutul pe care îl pot prelucra: materialul concret.

IV. Operaţii formale (11 ani – maturitate) – se dezvoltă abilitatea de a gândi sistematizat la un
nivel abstract şi ipotetic. Aceste achiziţii permit câştigarea dimensiunii ipotetico-deductive a
gândirii, ceea ce are ca urmare inversarea raportului între planurile gnoseologice. Daca până
acum, drumul cunoaşterii ducea obligatoriu de la real cat e posibil, acum posibilul devine
categoria supraordonată.
Bibliografie

1. William Crain – Theories of development

2. Scribd.com/ Teoria dezvoltarii cognitive
3.