Modele și valori culturale din toată lumea

Modelul managerial american este fidel unor elemente precum:

creşterea profitului şi productivităţii
încurajarea individualismului și autorealizării
aprecierea acţiunii
conducerea democratică
optimism şi spirit analitic.
Accentul este pus pe individ.

Modelul japonez de tip holistic, teleologic:

aport la dezvoltarea societăţii
valorizarea armoniei şi colaborării organizaţionale
perfecţionarea acţiunilor
respect faţă de membrii organizaţiei
onestitate
contribuţii la nivel naţional prin activitatea îndeplinită
autodepăşire permanentă
împărtăşirea unei eticii a datoriei

America de nord
Europa de nord
Factuală
Inductivă
Acordă importanţă documentelor
Formalism slab
Ierarhie scundă, mobilitate
puternică şi elitism slab
Comunicare precisă şi clară
Organizare clară a sarcinilor
Profesionalism şi realizarea cu
acurateţe a sarcinilor
Aprecierea muncii şi a
individului
Agreerea dezbaterilor şi
discuţiilor
Supervizare
Rezistenţă mică la schimbare
Culturi diferite
America de sud
Europa de sud
Emoţională
Deductivă
Comportamentul social
acceptat este important
Formalism ridicat
Ierarhie înaltă, mobilitate
puternică şi elitism slab
Mesajele sunt imprecise
Organizare neclară a sarcinilor
Muncă organizată defectuos
Judecată profesională şi
personală
Ordine
Control
Rezistenţă mare la schimbare
Asia
Inductivă
Comportamentul social acceptat
este important
Formalism ridicat
Ierarhie medie, elitism şi
mobilitate slabe
Mesaje imprecise și numeroase
Roluri sunt bine determinate
Munca este susţinută
Valorizarea muncii şi a
individului prin recompense
Dezbatere pentru obţinerea
consensului
Participare la actul conducerii
Schimbări minore, succesive,
continue, dar nu radicale
Practica evaluării culturale

George P. Murdock a realizeazat o listă cu atribute culturale recurente:

educaţia curăţeniei
artele decorative
diviziunea muncii
eticheta
guvernarea
igiena locuinţei
tabuurile
relaţiile de rudenie
tradiţiile
cosmologia
mitologia
drepturile de proprietate
tabuurile sexuale etc.

G. Allport, G. Vernon şi L. Lindsey au construit instrumente de evaluare a valorilor pornind de la

clasificarea activităţilor umane propusă de Spranger
Potrivit sociologilor amintiţi,
Omul teoretic valorizează adevărul, este critic, raţional, sistematic, experimental
Omul economic preţuieşte pragmatismul, concretul, evidenţa tangibilului
Omul estetic apreciază categoriile estetice şi se împlineşte din punct de vedere artistic
Omul social este altruist şi filantropic, raportându-se la oameni în primul rând ca la un scop în sine
Omul politic apreciază puterea, influenţa, este combatant şi stimulat de concurenţă
Omul religios valorizează spiritualitatea, comuniunea cu divinul.

C. Morris a făcut un studiu de măsurare a valorilor pe baza unui chestionar aplicat unor subiecţi din
culturi diferite – studenţi americani, japonezi, chinezi, indieni, italieni, norvegieni, canadieni şi englezi.
Morris a grupat răspunsurile în cinci categorii:
restricţie socială şi control
mulţumireâsatisfacţie
progres independenţă
empatie
autoindulgenţă

F. K. Kluckhohn şi F. Strodtbeck au cercetat natura valorilor în cinci comunităţi: hispano-americană,

texană, mormonă, zumi şi indieni-navaho și au identificat pattern-urile culturale distincte.
Printre întrebările comune adresate subiecţilor s-au numărat:
Care este esenţa naturii umane?
Care este relaţia dintre om şi natură?
Care este natura relaţiilor cu ceilalţi etc.

J. Rokeach, a comparat un eşantion alcătuit din subiecţi diferiţi din punct de vedere etnic, social şi
geografic din SUA cu unul alcătuit din studenţi din alte ţări, utilizând următoarea clasificare a valorilor:
- valori finale (viaţă confortabilă, sens, armonie, egalitate, securitatea familiei, înţelepciune, libertate,
egalitate)
- valori instrumentale (ambiţie, curaj, iertare, dragoste, autocontrol, onestitate).