Funcțiile specifice educației fizice și sportului

1. Dezvoltarea fizică armonioasă a organismului uman şi integrarea socială a

individului. Într-o societate dinamică precum cea actuală, dezvoltarea fizică armonioasă a
organismului uman reprezintă o necesitate obiectivă, cu influenţă deosebită pentru menţinerea şi
creşterea capacităţii de muncă şi de creaţie. Iată de ce, cu deosebire în perioadele de creştere şi
dezvoltare, educaţia fizică are un rol prioritar, datorită faptului că prin exerciţiul fizic în acest
interval de timp este susţinut procesul de influenţare la un nivel superior a indicilor
morfologici şi funcţionali asigură posibilităţi sporite de păstrare a acestora la vârste chiar
înaintate.
Datele ştiinţei şi experienţa socială atestă faptul că integrarea optimă într-un mediu
social nu se întemeiază numai pe facultăţile intelectuale şi respectiv pe acumularea valorilor
morale, ştiinţifice, estetice, etc., ci în mod necesar şi pe dezvoltarea fizicului concretizată într-
un organism sănătos, fortificat, armonios structurat, capabil să facă faţă exigenţelor sociale.
Funcţia în discuţie se extinde şi în direcţia specializării unuia din fragmentele sale -
cultura fizică medicală, prin care acţionează asupra deficienţilor fizici în vederea integrării sau
reintegrării lor sociale. Exerciţiile fizice reprezintă o modalitate de contracarare a acţiunii
dezintegratoare exercitată de domenii şi activităţi sociale, o reacţie faţă de uzura nervoasă faţă de
oboseala psihică şi fizică provocată de societatea contemporană.

2. Dezvoltarea capacităţii motrice. Importanţa acestei funcţii în dezvoltarea personalităţii

umane este edificatoare dacă se are în vedere, pe lângă faptul că însoţeşte omul în întreaga sa
activitate, conferă eleganţă gestului său corporal, rezistenţă la oboseală, contribuind la
eficientizarea mişcărilor specifice diverselor profesiuni.

3. Păstrarea sănătăţii şi prevenirea consecinţelor vieţii moderne. Mens sana in corpore

sano (Juvenal) - acest dicton a fost adoptat de toate popoarele lumii, devenind principiu al
educaţiei tineretului şi scop al autoeducaţiei omului adult modern. Sănătatea este considerată a
fi o condiţie umană cu dimensiuni de ordin fizic, social şi psihic, fiecare dintre ele
caracterizându-se printr-un continuu proces cu un pol pozitiv şi altul negativ. În sens pozitiv,
sănătatea se asociază capacităţii de a te bucura de viaţă, de a face faţă solicitărilor şi nu doar
cu absenţa bolilor. În sens negativ, sănătatea este corelată cu morbiditatea şi în ultimă instanţă
cu mortalitatea prematură.
Exerciţiul fizic este un element de protecţie împotriva factorilor de risc, datorită
faptului că prin el pot fi compensate inconvenientele vieţii sedentare pe care mulţi dintre semenii
noştri o duc, dar şi pentru a satisface unele din dorinţele noastre, fie prin practicarea unui sport
individual, sau a unui joc sportiv.
Exerciţiul fizic şi combaterea violenţei. Societatea contemporană, indiferent de ce colţ al
lumii s-ar vorbi, este marcată din păcate de acte de violenţă. Violenţa apare ca efect al
concentrării oamenilor în spaţii reduse care îngrădesc libertatea de acţiune decizională.
Educaţia fizică şi sportul pot constitui un mijloc de descărcare a violenţei prin exteriorizarea ei,
ceea ce face ca în afara practicii sportive indivizii să păstreze o atitudine calmă. Societatea
trebuie să găsească modalităţile prin care să-şi reorienteze violenţa. Creând baze sportive,
facilitând practicarea exerciţiului fizic prin acces la instalaţii, încurajând sportul de masă,
luptând împotriva izbucnirii violenţei gratuite în educaţia fizică şi în sport prin, aplicarea unor
regulamente mult mai riguroase, nu facem altceva decât să ducem mai departe ideea de om
frumos şi bun (Kalokagathia). În acest fel, echilibrul fizic şi psihic va fi unul mult mai bun şi
fără nici o îndoială acesta va influenţa în bine comportamentul social, exerciţiul fizic contribuind
la perfecţionarea motricităţii, a capacităţii de coordonare a centrilor nervoşi, la ameliorarea
activităţii intelectuale.
Funcțiile cu caracter asociativ: Funcția educativă, funcția de emulație, funcția recreativă
și funcția economică.