ORNAMENTICA

1. Tehnici de ornamentare folosite la mobilier – Descriere si exemplificari pe piese si

stil

A.Ornamentatia plana:
-Incrustatia - Procedeu de ornamentare prin care cu ajutorul unei dalti se fac niste lacasuri
pentru a se inatroduce si lipi mai apoi materiale de o alta culoare sau un alt material fara a iesi
in relief. Inca din Antichitate grecii si apoi romanii au inceput sa faca incrustatii din diverse
specii de lemn.- mozaic in sec XV s-au folosit frecvent incrustatii cu model geometric,
denumite mozaic,modele marunte. Provin din India (mozaicurile Bombay- fildes) si ating
apogeul in Italia sec 12 13 14 (la lazi si cufere). In Europa in sec 14 in cadrul manastirilor
ordinului certosian din Lombardia mozaic certosian. Speciile lemnoase folosite erau:
abanosul, nucul, parul, care erau combinate cu fildes si sidef. In sec XVII incrustatiile se
dezvolta datorita lui Charles Boulle, care a fost primul care a folosit pentru mobila incrustatiile
pe fond de baga cu fildes, arama, cositor. In sec XVIII, in cadrul stilului Ludovic al XVI-lea s-a
dezvotat tehnica  parchetarii,  care consta in alaturarea in forme geometrice a unor mici fasii
de furnire de diverse specii si culori. Mozaicul poate fi fabricat si pe scara industriala. Pentru
fabricarea sa se pot folosi: paltinul, fagul, ciresul si nucul, in culori naturale sau colorate
artificial, osul si sideful. Frizele din mozaic pot impodobi acele parti ale mobilei la care se
urmareste accentuarea unei linii continue (la elementele constructive de sustinere ale
dulapurilor si centurilor meselor si scaunelor). incrustatii sunt: arama, alama, cositorul,
bronzul, argintul. -Intarsia - Tehnica de ornamentare plana din furnire din dif. Spocii si
culori taiate in modele cu linii libere (flori, peisaje, figuri etc.)Tehnica celebra la Siena, in
secolul XV. Alte orase din Italia renumite pentru intarsii specifice sunt: Orvieto, Peruggia,
Urbino si Venetia. Renastere rococo si Ludovic al 16 -Pictarea – se practica la suprefata
vizibila a mobilierului, specifica artei populare. Apare din perioada antica Egipt China Japonia ,
Italia renascentista, Germ. Baroc rococo dar este proprie si perioadei gotice. Mobilierul bizantin
se caracterizeaza cu acoperire de straturi successive de panza, iar ultimul strat il reprezinta
culoarea. Motive ornamentale din regnul vegetal mai putin din cel animal si figura omului,
ancadramentele si racordurile se fac prin forme geometrice. -Serigrafierea - Imprimare a
suprafetei cu culoare si este similar cu imprimarea pe textile. Se face cu ajutorul sitei care lasa
sa patrunda culoarea numai in anumite zone. Tehnica folosita si pt materiale plastice. Specifica
mob industrial.-Lacuirea - Tehnica proprie orientului dar preluata de europeni, prin care se
aplifica valoarea lemnului prin suprapunerea succesiva de lacuri pe baza de rasini naturale,
pelicula groasa mata sau opaca. In Choina si Japonia se incrusta grava sculpta in lac. In
Europa in timpul barocului.-Texturarea - Imprimarea unui model pe materialul lemons mai
putin nobil, pt a obtine o imagine a unui material nobil.
B .Ornamentatia in relief :
1)Sculptura manuala metoda folosita de la egipteni in toate tarile si toate timpurile de catre
toate stilurile. -relief scobit Egiptul antic sunt sapate in adancime relativ mica; -relief plat
(basorelief metoda olosita in arhitectura inca in antichitate Asiria Persia Grecia Roma piesa de
pretutindeni vazuta); -relief inalt (altorelief prin taiere de nare adancime); -ronde bosse
(manual sau mecanic, ornament detasat din planul piesei, tehnica folosita mai ales in Baroc).
Sculptura taraneasca se caracterizeaza prin ornamentica sa exclusiv geometrica. 2)Crestarea
- Tipica mobilierului popular taiere in adancime mica drept sau curb formand modele
geometrice. Din Europa secm11 12 incepe.
3) Gravarea - Tehnica realizata prin zgarierea suprafetei cu varfuri ascutite sau a unor
dalti, completata prin ardere.
4) Traforare, decupare  - - Tehnica folosita in arta orientala, perforare sau stantare
=> traforuri. Executie stantarii se face din placi suptiri sau stratificate. Decuparea
realizeaza ornamente simple, de obicei marginale intalnit in China in stilul Chippendale si
in stilurile
clasice engleze.5)Strunjirea - Prin aceasta tehnica se realizeaza de obicei balustrii, lezene,
picioare la mobilierul corp din sec 19 pana la inceputul sec 20. Ornamentarea prin strunjire o
intalnim mai ales la mobilierul Islamic. 6)Presarea - Tehnica prin care se imprima in relief in
1
materialul lemons, lemn stratificat tratat hidrotermic care pastreaza forma matritei dupa
racire. La mobilierul de tip Tonet fundalul scaunului este din lemn presat. Decoratie folosita pt
realizarea mobilierului la fabrica din Ciucea. 7)Profilarea mecanic sau prin frezare cu muchii
drepte sau curbe sulptate sau nu. 8)Sculptura mecanica se impune automat mobilier de
productie

2. Materiale folosite pentru realizarea mobilierului - prezentare, exemplificari pe

piese si stil
1. lemn: - materialul predominant si cel mai important pentru reallizarea pieselor de mobilier
-perioade bine determinate:-perioada antica: Imperiul Roman: diferite esente: mobilier de cult-
Evul mediu: stejar-incepand cu Renastere aparitia nucului-1700: domina lemnul de mahon-
schimburi comerciale: import masiv de la colonii: Africa, America-Sec XIX- multe tipuri de lemn
alb
-sec XX: Art Deco-perioada de reviriment :palisandru, magasar, panel, PAL, placaj, furnir -
: paltin, carpen, castan salbatec, plop tremurator; -alb-rosiatic: liliac, anin, alun; -alb-
cenusiu: hicori, carpen;-galben: dud, jugastru; -galben inchis: stejar, cedru,
salcam;- galben-rosiatic: cedru, lemn de satin;
-rosu: mahon, tisa, trandafir; -rosu-brun: prun, visin, fag aburit;-brun: platan,
palisandru, nuc; -brun deschis: castan comestibil, salcie, maslin, cedru; -negru: diferite
specii de abanos;-violet: amarant, lemn de violete.
2. materiale textile: damasc, catifea, goblen,stofe -la inceput perne detasabile -ascociere cu
ciucuri , franjuri
3. sticla: – Se realiz mobila cu armatura -In sec 18 se dezvolta portelanul european, astfel
incat se inglobeaza medalioane in mobilier -nu numai oglinzi -secXIX: primul mobilier din sticla
4.portelan: secXVIII- se dezvolta(originar din China); portelanul de SEVRE – Ludovic XVI
5.metal-cupru, bronz, aluminiu, aur, argint-sec XVII-XVIII- in Anglia: piese integral din argint
6.piei animale- piele presata-scaune: fasii de piele impletite-piele presata de Islam-Renastere:
sezut, spatar imbracate in piele
7. blanuri-Art Deco: blanuri africane, blana de capra, zebra
8. piatra: marmura, alabastru- deobicei blaturi de masa -marmura: mobilier antic roman si
grec -alabastru-la mobilier corp, ornamente
9. materiale organice folosite pentru lacuri: rasini topite de arbori
10. vopsele: pigmenti naturali sau sintetici-crearea baiturilor pentru lemn-inlocuire lemn de
mahon: vopsea neagra plus bait
11. hartia: mobilier papier mache- sec XIX- initial de mici dimensiuni , ulterior mai mari
dar cu armaturi metalice sau din lemn

3. Ornamente din “registrul ornamental islamic” – Detalieri si influiente in arta si

mobilierul european, exemplificari prin desen , piese de mobilier
- relativa interdictie musulmana de reprezentare a fiintelor vii (animale si om) a avut ca
urmare fireasca dezvoltarea ornamenticii pe alte cai -stilul decorativ original islamic –
arabescul – acopera suprafetele moscheilor, palatelor, usilor, bijutariilor, cu o fantezie
inepuizabila de mare rafinament - elementele pur geometrice se imbuna cu frunze de acant,
de feriga, cu lastare de plante, de vita de vie, incrucisandu-se in toate directiile, nelasand
spatii goale, dar nici supraincarcate - combinatii in care policromia (predominand auriul,
albastrul si rosul) completeaza efectul magic produs asupra privitorului - compizitie de un
echilibru perfect si de o surprinzatoare precizie - arabescul – amprenta unei arte aristocratice,
de mare finete, austera si absttracta, de mare eleganta si distinctie, de o permanenta armonie
echilibrata - ornamentele geometrice - cercurile, patratele, hexagoanele, octogoanele,
poligoanele stelate, compozitiile marunte de linii frante - ornamentele vegetale – foarte variate
si puternic stilizate : zambile, vrejuri de fasole si de dovleac, garoafe, margarete, flori de
iasomie, lalele, vita de vie - decorul caligrafic – rol predominant in ornamentica – semne
elegante si variate ale scrierii arabe - cuvintele si versetele Coranului – omniprezente - scrierea
denumita kufica – sta la originea caligrafiei arabe – caracteristica sec VII – IX; mai tarziu
semnele au fost rotunjite – scrierea actuala - arabescurile = combinatii ale ornamentelor cu
caligrafia araba - specifice ornamentatiei interioare si exterioare sunt placutele de faianta

2
policroma (albastru de cobalt, turcoaz, alb, rosu, negru), glazurate – aspect de covor
oriental - mai apar motivul paunului, bradul - specificul ornamenticii islamice este
acoperirea intregii suprafete cu decoratii indifernet de obiectul de arta sau arhitectura
creat.

4. Ornamente “de factura geometrica” – Prezentare si exemplificare prin desen la

piese si stiluri 
Cele mai des folosite motive geometrice sunt punctul si linia. Sculptura taraneasca aplicata
la decorarea stalpilor se caracterizeaza prin ornamentica exclusiv geometrica. Ornamentica
crestaturilor in lemn e dominata de motivele geometrice sau stilizate. Decorul geometric e
cel mai potrivit materiei prime folosite, lemnul, ale carui fibre, cu deosebire la brad, impun
taieturi si intretaieri de linii drepte sau a caror curbura nu e prea accentuata. Reprezentari
de flori si animale sunt mai greu de realizat, necesitand unelte perfectionate. Cu toate ca
au intervenit
schimbari legate de perfectionarea uneltelor si de nivelul crescut al cunostintelor, totusi se
mentine aceeasi masura in repartizarea decorului ca si predominanta motivelor geometrice.
Zonele in care continua vechea traditie a crestaturilor sunt cele care au cunoscut o
deosebita inflorire in acest gen si in trecut: nordul Olteniei, nordul Moldovei, Maramures,
Ciuc. Decorul in lemn al bisericilor nu se deosebeste cu nimic de cel al caselor taranesti.
Bisericile de lemn din Oltenia au stalpii si undrelele de stejar ciopliti in aceleasi volume
geometrice variate ca si stalpii caselor. Usa propriu-zisa, lucrata intr-o singura bucata, e fie
acoperita literalmente de sculptura geometrica taraneasca, fie dublata ca de un fel de
placaj gros, alcatuit din bucati rombice de scandura, pe care sunt crestate rozete. In
interior, nervurile de pe arcurile ce sustin bolta sint sculptate folosind motivul franghiei sau
torsada subtire si se incheie intr-o rozeta. Motivul voalului (meandrei) il intalnim mai ales la
piese cu or inspirate din orient.
Motivul franghiei rasucite din masline. Motivul franghiei rasucite din masline si perle. Motivul
dintelui de lup. Punct de nisip, punct de prajitura, punct de diamant. Apar tipuri de poligoane
stelate in arta araba. Covoarele din Tarnave sunt adesea impodobite cu motive or geometrice.
5. Ornamente inspirate din regnul vegetal – Prezentare si exemplificari prin desen - piese si st

Aceste reprezentari sunt apropiate de forme naturale. Reprezentarile pot fi singulare sau
asociate prezentate in compozitii (ex.: cosuri si vase cu flori, buchete, etc.). Arborele - E
format din 3 parti: radacina, trunchiul si coloana. Reprezinta legatura intre cer si pamant:
coloana=cer, redacina=pamant, trunchiul=element de legatura si/sau ax. E considerat
sacru de catre tibetani, sirieni, preoti druizi, nordici, greci, romani. Arborii pereni sunt
asociati nemuririi sau reprezinta viata de dupa moarte, iar cel cu frunze cazatoare
reprezinta schimbare, regenerare. Frunza de acant - Regasita in toata perioada in care se
face decoratie, dar se regaseste mai ales in or grecilor si romanilor.
Palmeta - Din antichitate. Exista forme diferite de reprezentare pt fiecare epoca. Maslinu -
Simbol al zeitei Atena. Reprezentat prin coronita din frunze de maslin. Apare in toate
perioadele. Vita de vie - E simbolul vitalitatii. Apar reprezentari ale ciorchinelor si frunzelor. Or
prezenta din Antichitate. Este asociata lui Bachus. Apare in toate or inspirate din Antichitate
dar si independent. Apare mai ales in or franceza unde e usor de recunoscut. Iedera - Simbol
al
prieteniei. Apare in Grecia antica si in arta romana. Exista 2 tipuri de frunze: cea pe care o
cunoastem si cu frunze mai rotunjite. Feriga - Apare impreuna cu frunza de acant pe capiteluri
corintice. Frunza de stejar - Simbolul lui Jupiter. Stejarul e adorat de catre Druizi, la fel ca si
vascul. E deseori asociat cu ghinda. Apare in arta antica, Evul Mediul, sec 19. Frunza de
papirus - Prezenta din antichitatea egipteana. Lotus - Prezentat impreuna cu frunza de
papirus. Apare in Egipt, India, China mai putin, Mesopotamia. E simbolul nemuririi sial
devenirii urbane. Reprezentarea in care infloreste spectaculos dintr-o mlastina e un simbol
folosit de arta orientala vizavi de iluminare. Are de asemenea interpretariegiptene. Palmieru -
Simbol al vietii eterne. Apare in Antichitatea romana. Este reprezentat sub forma frunzelor sau
a copacului. Volbura - De obicei sunt reprezentate floarea si frunzele. Apare in arta japoneza

3
dar
si in arta 1900. Trifoiul - Reprezentare cu 3 sau 4 foi. Apare in Romanic, Renastere, dar in
mod special in Gotic.

4
 Flori de pom fructifer - prun, cais, visin, mar, cires. Flori: -Crin - Simbol regal, asociat cu
Sf Maria. Simbol al regalitatii franceze si engleze, si al orasului Florenta. Apare in Grecia
antica.
-Trandafir - Reprezentat inca din Antichitate, dar apare si in arta 1900 (Art Nouveau,
Secession). Reprezentare facuta de Machintosh. Tr salbatic reprezentat cu petale dispuse
simetric formand o rozeta. Aceasta reprezentare apare in Renastere, stuiluri influentate de
Antichitate si mobilierul sec 19. -Margareta - Apare in mod frecvent in or islamica, dar si in or
asiriana. -Lalea - Cultivata de catre olandezi, dar initial provine din Orient si a fost adusa si
apoi cultivata in Europa. Folosita mai ales de popoare care au origini in orient. Apare in arta
persana, Turcia, in or maghiara. -Crizantema - Simbol al familiei imperiale japoneze. Or
 japonez si chinez, dar apare si in arta 1900. -Florile pomilor fructiferi - Apar in Japonia si
China sub forma unor or pictate, dar si la textile. -Flori de camp - Reprezentate in buchete.
Din per clasicismului, dar si in cadrul artei populare. -Orhidea - Aspect senzual, fiind o floare
foarte
delicata. Des intalnita in arta 1900. Fructe: -Ananas - In arta orientala. -Flori de pin - Simbol
al virilitatii. -Grau - Asociat cu zeita Demetra. Simbol al fertilitatii, al abundentei. Reprezentarea
spicelor de grau.

6. Or namente “inspirate de arhitectura” – Prezentare si exemplificari – prin desen,

piese si stil
Muluri - Cu profile simple. Apare la partea de teminatie la mobilierul corp (bufete) si la mese
cu tablie ornamentata.
Volute (spirale ) - Poate sa apara in varianta bidimensionala si la console. Intalnite din
per Antichiatii pana in sec 19, sub forma de suport ale unor parti plane. Coloane -
Reprezentare cu sau fara capitel. Apar toate ordinele. In Renasterea germana se intalnesc
la dulapuri. Apar in zone de colt ale pieselor. Sunt reprezentate degajate avand
denumirea de coloane sau in reprezentari sectionate aplicate pe piesele de mobilier, cazul
in care se numesc pilastrii.

cAuc esetciati uanpea rv ianr iRaebnilas. tPerez,e Bnaterodcin, CAlnatsichisitmat sei, iRne
Nne, oB-asrtoiluc,r iN. Beoasltuilsutrri,i iC-l aSsuincits emle, ms ecn 1te9 .s tInru Rnejinte
germana sunt decorati cu frunze de acant. In Anlia apar sub forma de balustru-vas. Apar si in
stilul Victorian (a 2-a jum a sec 19). Arcade - Arc in plin cintru, arc arab, tudor, maur. Apare in
Ren. Arcatura specifica goticului. Frontoane - Reprezentate la partea terminala a pieselor de
mobilier. In general la mobilier corp. Pot aparea si frontoane inchise. Sparte in Renasterea
franceza. Stil Chippandale cu terminatia volutelor. Console - La bufete, mese, mese de tip
7. Ornamente “inspirate din regnul animal” – Prezentare si exemplificari prin desen pe piese s
consola.Denticuli dreptunghiulari - Apare in Antichitate in decoratia templelor.

Apar din Antichitate pana in Art Deco (mai ales la terminatiile pieselor). In Antichitate
mare parte a pieselor, picioarelor se termina cu picioare de leu. La piesele ornamentale
trebuie avute in vedere si partea textila incorporata in piesa incepand din Ren. Animalele
reprezinta
simbolic sau alegoric: jertfa, putere, cruzime, victorie, noblete. Pot aparea in reprezentare
naturalista, adica cat mai aproape de realitate (ex.: cainele mai degraba naturalist mai ales in
 Jugendstil si leul), sau sub forma stilizata. Leu - Simbol al puterii, curajului, nobletei. Folosit
ca paza. Apare in reprezentare a corpului intergral sau doar parti ale corpului: laba in Ren,
piciorul in antichitatea egipteana si Empire, cap in Antichiatea egipteana. Reprez a leului
monopod, adica cap+picior apare in Egipt, per bizantina, stilul Empire. Este folosit in heraldica
si e emblema regelui Angliei. Capul apare pe portile de intrare ale sec 19. In E.M. cap de leu
inlocuit cu cap de urs. Tigrul, pantera, linxul - Sunt reprezentati pe covoare. Taur - Asociat
fertilitatii. La indieni vaca e sacra. Reprez inregrala sau pe bucati. In Egipt reprezentari ale
copitei, cap si coada la un pat cu picioare. In Asiria reprez integrala. Considerat animal
protector. In Antichitate picioare terminate in copite de taur. Ca l - Simbol solar. Reprez in
scene de vanatoare cu sau fara oameni. Reprez corpului prezent la paturi in Antichitatea
5
romana. Terminarea cu copite de cal in tarile nordice ale Europei. Berbec - Reprezentarea
cea
mai frecventa: cap sau coarne. Or de colt sau la cornise. Poate sa fie elem de sustinere al
trepiedurilor. Folosit la ordinul ionic.

6
Caine - In general repr in formula integrala. Repr in Ren franceza mai ales in scene. In sec 19,
per Neo-stilurilor sau Jugendstil per 1900 apare repr independent. Caprioara - Repr integral in
scene de vanatoare. Reprez partiala e cea a piciorului. Or isi are originea in China. Picioare de
caprioara in China, Rococo si in Europa, cu piese ce se termina in volute sau preiau forma
piciorului. Hipopotam - Apartine de registrul decorativ antic egiptean. Sacal Crocodil - In
Egipt. In sec 19 in cadrul influentelor din Antichitate, in Anglia exista canapele terminate in
picioare de crocodil.
Pasari: Vultur - Apare aproape la fel de des ca si leul. Apare in formula integrala sau reprez
partial: cap+arpi; vultur monopod: cap+picior ca parte de sprijin. Vuturul bicefal e un simbol
bizantin. Ghearele le intalnim in mob din per. Barocului englez, stil Queen Ann. Porumbel -
Simbol crestin. Reprez a sufletului. Paun - Apare in ornamentica islamica, bizantina.
Randunica Privighetoarea Ibis - In Egipt. Lebada - Intalnit la mobilier in Clasicismul rus, Art
Nouveau. Ex. Pe str 1 Mai pe fatada Art Nouveau. Fauna marina: Delfin - Provine din
Antichitatea greaca, reprezentat integral. In Roccoco corpul se termina in frunze de acant.
Capul apare la console sau aplice de bronz. Mai apare in decoratia pilastrilor si in pictura
murala. Scoica - In Ren reprezentare simetrica pe cand in Roccoco apare asimetric. Cochilia
intalnita in Ren, Baroc, Rococo. Meduza; Sepia; Caracatita - In Art Nouveau apare alaturi de
motive de factura vegetala. Reptile: Sarpe  - In ornamentatia culta, A.N., Antichitate. Soparla
- In A.N. Insecte: Scarabeu  - In Egipt antic. Simbol solar. Reprez individual sau completat cu
aripi in loc de disc solar cu aripi. Albina - Empire. Fluture - Or oriental. Repr pe panouri
decorative pictate in Rococo sau arta 1900. Libelula - In arta 1900. Animale fantastice:
Dragon - O formula in Japonia, China. Alta imagine in Europa. La mob din Bizant. Grifon -
Compus din parti ale altor animale: corp de leu, creasta de cal de mare, aripi de vultur. Apare
si in decoratii plate. In volum: candelabre, trepiede. Considerat pazitor al comorilor. Himer - In
Antichitate. Compus din: trup de leu, cap de capra, coada de dragon. Inorog - Asociat

idninoc: ebnatleaui. rI nm Eic.M, c. rleaa tsatpai sder ici omcoesd,i eavraiplei,. tVruaps ilaiscco
p- eInri tE c.Mu .s toimlzip. uriu. Simbol al satanei. Compus

8. Ornamente “inspirate din figura si trupul omului” – Prezentare si exemplificari

prin desen pe piese si stil 
Omul apare reprezentat sub forma de portrete sau scene, in Antichitate, Clasicism, Renastere
(mai putin). Semizei sau eroi apar de obicei in scene. Apar reprezentari ale virtutiilor sau
viciilor. Masti - In or antica, romana, Ren, Clasicism.
Cariatide - Atlanti, in Antichitate, Baroc, Ren, la mob in partea frontala a mobilei corp. Putii -
Ornamentica antica romana, Renastere, Baroc, Rococo, Clasicism. Apare si in repr plana ca
intarsie sau sub forma pictata. Piese in volum sunt folosite ca elemente de sprijin la console. In
arhitectura populara motivul omului e folosit atat la mobilier cat si pe case. Poate fi o reprez
simbolica sau naturalista. Apare la prispa pe parapetul de lemn, la coama acoperisului unde
terminatiile imita capete de oameni. De aici se dezvolta motivul horei unde apare o stilizare ca
reprezentare integrala a omului. Pe timpanele casei se reprez capul, mana sau ochiul. De
asemenea, pe timpanele casei se reprez o mana ce scrie anul constructiei. Mai apare reprez pe
o bata sau pe cuiere.

9. Ornamente “astrale” in ornamentica populara si cultav – Prezentare

si exemplificari prin desen pe constructii, piese de mobilier, stil

Ornamentatia culta - Combinatie: scarabeu+aripi reprez un simbol solar; disc solar+aripi;

figura umana+soare la stilul Ludovic 14. Exista 2 variante de reprezentare: geometrica sau
antropomorfizata. In var geom reprezentarile sunt bazate pe romb dar si pe cerc (cruce in
cerc). Intalnim rozete inconjurate de funie rasucita. Reprez sub forma de X. Reprez soarelui e
combinata cu punctele cardinale. Vartelnita solara reprezinta de fapt miscarea soarelui. Pe
crucile de mormant apare soarele la mijloc. Crucea: axa verticala= yang, axa orizontala=yin;
mijlocul e inima reprezentata de soare. Crucea este un simbol precrestin. Pe teritoriul
Romaniei simbolul soarelui e asezat in puncte cheie, la: porti, portal, pridvor, pe grinda

7
principala de interior considerata un ax, pe piese de mobilier traditionale unde apare rozeta
solara cu 6 petale, pe ceramica, tesaturi. Soare=barbat, luna=femeie.

10. Reguli de compozitie folosite in ornamentica – Exemplificari prin desen, referinte

la piese de mobilier -element ornamental; motive ornamentala – definire si
exemplificari
Principiul care sta la baza acestor reguli este ritmul, omniprezent la toate nivelurile artei,
esential si in arta ornamentala.Toate regulile de compozitie: repetitia, alternanta, gradatia
si suprapunerea au ca lege directoare ritmul- in afara ritmului nu exista
armonie.Modalitatile de organizare in ornamentica, elementele importante:
*elementul ornamental-celula de baza-unitatea
*motivul ornamental-alaturarea mai multor elemente
*compozitia ornamentala-realizata cu ajutorul unor legi
LegileOrnamenticii-repetitia: alaturarea mai multor element e identice
-reprezinta multiplicarea unuia si aceluiasi elem, fiind regula dupa care un motiv
decorativ(celula ritmica) se va aseza la distante egale, in acelasi fel, pe un anumit traseu:
drept, curb, orizontal, vertical, diagonal.
-este procedeu de ornamentare a unei parti dintr-o suprafata sau a unei suprafete intregi
prin care se atrage atentia asupra unui motiv decorativ, care daca ar fi fost de unul singur ar fi
trecut mai putin observat sau chiar neobservat - alternanta-realizata prin forme diferite, culori
diferite
-regula de compozitie care introduce diversitate in ornament, dispunand de 2 celule
ritmice diferite;
-ritm mai alert si mai complex, mai putin monoton
-exista alternanta de pozitie la care se succede celula ritmica in doua pozitii deferite si

aeltemrneanntutalu di eo rfnigaumrae nitna lc(amrep slief iscuacrecae dlu 2i) cae lfuolrem
reitim, ciucelo rdiilfoerite-gradatia-crestere a
-marirea sau micsorarea succesiva, repetitiva, a unui motiv de baza
-gradatia poate sa fie cantitativa sau calitativa(culoare, nuanta)
-e o regula de compozitie specifica barocului
-a caracterizat si o perioada de explozie a artelor optice, a pop-artei, precum si a
expresionismului abstract in sua-suprapunerea: realizarea unui motiv ornamental din 2
lemente diferite
-regula mai dificila: consta in suprapunerea partiala a unor motive ornamentale,
normale sau simbolice, identice intre ele sau diferite
-nu se poate realiza fara gradatie sau contrast
-are ca scop sugerarea unor imagini ce se pierd in subconstient sau aluneca in vis
-aplicare a 3 legi de compozitie=>conjugare
11. Ornamente “inspirate de activitatea omului” - Prezentare si exemplificari prin desen, piese

- pe langa elem geometrice si cele reproduse din natura, arta ornamentala preia si forme ale
unor obiective artificiale luate separat sau in combinatie cu celelalte de inspiratie din
activitatea omului;- arme, unelte, trofee, embleme, atribute muzicale, campestre, atributele
pietrarului, cornul abundentei, tridentul- armele si uneltele se gasesc de obicei in alcatuirea
trofeelor si emblemelor; trofeele sunt insemne ale victoriei, tolbe cu sageti, tolbe cu sageti,
coifuri, lanci, pumnale, halebarde, camasi de zale, goarne, steaguri;- la mobilier ele
ornamenteaza de obicei tabliile usilor, fetele de sertare, si uneori lezenele- emblemele sunt
alctuite din grupari de unelte si instrumente simbolizand o anumita idee sau un domeniu l
artei, stiintei, comertului, meseriilor, breslelor- muzica- reprez de obicei prin viori, lire, flaute,
naiuri - teatrul- reprez prin masti - pictura- palete si pensule- sculptura- dalta, ciocan,busturi,
portrete - arhitectura- prin patrat, echer si compas, asociate cu un capitel- comertul- canceul
lui hermes (mercur) - medicina- 2 serpi ai lui hipocrate- agricultura- coase, secere- diferite
meserii si-au ales ca embleme unele din uneltele de lucru sau produsele lor, putand fi alcat din
lemn, metal, piatra;- vase – clasificate in: amfore, urne, cupe, vase de flori (vase cu rol de
8
depozitare); hydria patera (vas de scos si de umplut); lekytul, ulciorul, cana, oinochoe; vase pt
baut : kylix, kantharos, rhytonul, potirul – apar in formele traditionale din grecia antica;- in
renasterea engleza la mese apar ca decoratii vasele (ex: mese sprijinite pe balustri-vas; bufete
cu polite separate prin vase in stilurile Adam, Hepplewhite si Victorian)- décor funebru si
anacronic- panglicile – se asociaza cu buchete si ghirlande de flori si embleme; torta- in
renastere se combina cu o serie de trofee (in stilul Empire apare ca singur ornament vertical la
suporturi si pedestaluri); fascia- nuiele legate cu panglica, atribut antic roman al lictorilor
12 . „Registrul ornamental antic grec” – Prezentare generala si exemplificari prin desen si pies
Registrul ornamental grec alcatuieste cea mai mare parte a ornamenticii europene acoperind
toate tipurile de ornamente.-Geometrice:meandrele, denticilii, antrlacurile, volute, avluri,

ovale, varfuri de lance, rozete. Vegetale:acantul, frunze simple sub diferite forme de ove,
frunze si ramuri de laur si masline. -Regnul animal: simplu si antropomorf, leul, calul,himere,
sfinxul(feminin si inaripat). -Figura si actiuvile omului:frontoane cu scene mitologice, lupte.
-Ahitectura: frontonul, cu diferite utilizari(dulapuri, bufeturi, scaune),ordinele clasice, coloane
dorice, angajate sau degajate(ca elem de sustinere, ca lezena sau de simplu decor).

13. „Registrul ornalental antic roman” – Prezentare si exemplificari prin desen,

piese de mobillier
-este abundent si grandilocvent, mai ales in Roma Imperiala cu multiple influente: clasica
greaca,elenistica, orientala(persana, indiana), galica, celtica... -baza ornamentetiei romane
ramane cea greaca, de la ove, perle,meandre spatiale, masline, volute,denticuli pana la cele
mai complexe rozete, palmete, sfincsi, himere, ordinele clasice imbogatite cu ordinul
compozit.-Ornamentatia vegetala: supraabundenta acant, palmeta, laurul, maslinul, ghirlande

vsiu ilmtupril,a lteitiu, rcia, pflroioria, rferu, nczaein, if,r buectreb,e vcri,e gjurrifio fnaio, rhteim
setirleiz,a atne.im -Raeleg ncu l canpi msaul: nbautsutral si fantastic omenesc( centauri,
sfincsi, tritoni, satiri). Frecvent pe sarcofage, lazi nenumarate scene mitologice, din viata
cotidiana, sportive, militare, victoriile imperiale cu simbolurile caracteristice( arme, trofee). -
Embleme: cea a Senatului, tridentul lui Poseidon, cupa lui Esculap.
Mobilierul de sedere: sella este un taburet fix sau pliant, cu 4 picioare, din lemn, bronz de
origine greco-etrusca; subsellium, bancheta prezenta in tribunale, bazilica si locuri de
spectacole; cathedra, un scaun mai mare, cu forme asemanatoare unui fotoliu, inspiart de
Klismosul grec; solliumul, jiltul reprezentativ al capului familiei avand de multe ori ca elem de
sustinere sau decor animale inaripate, lei monopozi, sfincsi orientali; scaunul din trestie
impletita sau dif. feluri de nuiele au formele actuale, cu spatar arcuit, prezent in aproape toate
interioarele. Pisa cea mai importanta din interioare a fost patul „lactus”. Au fost mai m tipuri
de paturi: pt sufragerie, deci pt luat masa este mai scund si avea 3 locuri, pt dormit ,ea ceva
mai inalt (si se urcau in el cu ajutorul unui mic taburet) din lemn de obicei lacuit, cu o tapiserie
bogata, pt scris si citit din lemn, bronz. Masa mai inalta sau mai joasa cu picioare aproape
intodeauna sculptate in nr de 1,3 sau 4 din marmura, piatra, lemn. Dulapurile aveau forme
asemanatoare templelo, cu fronton reliefuri, coloane si arcaturi.  

14. „Registrul ornamental antic egiptean - Prezentare si exemplificari prin desen,

piese de mobillier
Vasta, cuprinde pe langa motivele decorative sireprezentari de faraon, scene de lupta,
vinatoare, insemne magice.Ornamente de origine vegetala:flori, frunze de lotus, palmier,
iedera, trestii de papirus. Ornamente din regnul animal: leu( capul, picioarele,leu monopod),
pantera, sacalul, taurul, gazela, hipopotamul, vulturul, sarpele. Ornamente inspirate de figura
omului: faraoni, preoti, viziri, scene din viata cotidiana,portrete femei, scene di natura,
vanatoare, religioase. Ornamente simbolice: scarabelul, discul solar inaripat, ochiul lui Osiris
crucea ansata. Or din arhitectura:coloane capiteluri, suporturi, postamente.Ornamente
caligrafice: hieroglifele( la aproape toate pisele de mobilier)

9
15.Ornamentica populara in cadrul diferitelor tari si culturi, orname ntica populara
pe teritoriul romaniei, ornamentica populara romana si maghiara - Prezentare generala, exem
Ornamentele si simbolurile se regasesc in cultura oricarui popor.Prelucrare: –pirogravare;-
pictura;-sculptare;-traforare;-elemente aplicate;-combinatii Ornamentica populara maghiara
din Transilvania -motive ornamentale foarte sintetice:simboluri solare- stalpi funerari cu
terminatii diferite-ierarhie bine definita a ornamentatiilor
-simboluri: soarele, luna, steaua -elemente florale: boboc, lalea -dispunere: stalpi, cruce realiz
din scanduri de lemn
-mai degraba plane nu spatiale -ornamente la obiecte funerare realizate din piatra : influentate
de arta culta -coama caselor de lemn- ideea protectiei sirului de stramosi- hota stilizata, va
pierde din sensul initial -ornamente florale pe cahle(sobe)- margarete -piese de mobilier de
sedere-f solara- rozete -motivul pasarii: porumbelul -influente ale artei culte: -dulap de perete-
simetrie in ornament: pomul vietii diferite tipuri de flori, rozeta la baza; pe acelasi mobilier
poate sa apara acelasi motiv in interpretari diferite -motivul calului si calaretului- traforat
-elemente scrijelite: sec XVIII, XIX: simple, intalnite si pe terit german -pomul vietii asociat cu
animale de vanatoare -stilizare motivului lalelei- traforat sau pictat- de provenienta orientala

16. Motivele ornamentale: “pomul vietii”; “omul”; “calul si calaretul” in

ornamentica populara - Prezentare generala si exemplificari prin desen in
ornamentica pe teritoriul Romaniei
Pomul vietii -model traco-dacic: crenguta de brad (mobilier popular in ceramica)
-varianta iraniana: arbore schematizat- cu radacini bifurcate si izvor, prezenta a doua
animale, pasari
-varianta elenistica:porneste de la imaginea frunzei de vita de vie, uneori asociata cu

cvualrtiualn ltuai iBrancihaunsa=>k avnartiarnotsa- v: avsa sd icnu cfalorrei s+e pbaesa;r

si*cphoemual fvoiermtiie=i:p voamsul cun folosrtie, raiis, orceiparte czuinta microcosmosului
uman*imagine simbolica de multe ori pe monumente funerare, cusaturi, ceramica: exemple:
Porti Maramures(vita de vie), potaluri, Bis de lemn, etc*aparitie combinatii Omul-
reprezentare naturalista sau simbolica -ex: terminatii gard, prispa caselor, sindrile, coama
caselor de lemn- simbol: stramosii cu rol de protectie -prezentare: hora, parti ale corpului:
mana, ochi, cap -apare omul asociat cu calul -omul combinat cu motivul sarpelui
-reprezentare pe mobilier: cuier, icoane, etc. Calul si calaretul -asociat apei si cultului
solar
-ex: biserici de lemn in Transilvania, reprez pe scoarte, furca de tors -in arta antica,
ornam populare, ornam culta-calul sub forma inorogului-inocenta

17. Ornamentul - definire si evolutie; Teorii in legatura cu semnificatia

ornamentului; Sensul notiunii de ornament in diferite perioade istorice – Prezentare si exempl
*ornamentul=categorie estetica, ansamblu cu rol decorativ, de infrumusetare
*ornamentul- intalnit in trecut- avea rol magic -initial: semne-cu rol de reprezentare -ornam
de factura geometrica- la culturile din zona oceaniei-spirala, funia -scrisul- a aparut la
popoarele arabe, egipteni- interpretari ale imaginilor, simbolistica aparte: modalitate de
relationare cu universul *ornamentul- regasit pe suprafata obiectului sau prin forma obiectului
respectiv -avea functiune simboloca magica
-in renastere – laicizarea ornamentului=>diferentierea intre ornamentul cult si cel popular (de
exemplu mobilierul taranesc de sec XIX – cu ornamente biedermeier-lada) -odata cu evolutia
tehnologica- aparitia tiparului( per renasterii, nu cel inventat de chinezi in antichitate)- apare
editarea: difuzare elemente de tip clasicist de exemplu fratii adams(anglia) -dezvoltarea
industrializarii=>dezv ornamenticii populare: sec XIX nasterea Arts&Crafts -in 1870 apare
studiul ornamentatiei populare si gasirea valorilor specifice, evidenta in tarile nordice (colectii
de tesaturi, broderii), si preocupari pt studiul etnografiei-1930 -studierea artelor populare in
diferite tari, monografiile judetelor: obiecte , porturi populare, obiceiuri.
10
18 . „Registrul ornamental bizantin” – Prezentare si exemplificari prin desen, piese

11
Multe influente, asigurand in acelasi timp o puternica originalitate. Influente elenistice prin
prezenta acanturilor, palmetelor si a frunzelor de laur si maslin. Influente orientale se
manifesta prin rozete, arabescuri, stilizari prin geometrizare stricta ale unor motive vegetale
ornamente paleocrestine. Au evoluat motivele geometrice marunte. Crestinismul aduce in
ornamentica bizantina simbolurile: porumbelul, pestii, mielul, paunul, vita de vie, spicul de
grau. Repezentarea fiintei omenesti era tipica: absracta, rigida, ceremonioasa, nefireasca intr-
o perioada de timp s-a interzis reprezentarea omului mai ales a sfintilor.

19. “Registrul ornamental gotic” – Prezentare si exemplificari prin desen,

piese Ornamentica gotica alcatuieste un sist unitar inchegat, echilibrat, armonios. De-a
lungul celor 3 secole parcurge o evolutie vizibila rafinandu-se si complicandu-se inainte de a
se supune influentei renasterii si deci ornamentului de tip clasic;Ornamentele: ogiva, faldul,
rozeta
geometric construita, trifoi cu 4 foi, leuronulOgiva- mai plata (tip Tudor) sau mai elansata;
elem de arh in acelasi timp elem esential; fol la decorul tabliilor mobilei, ornamentarea
montantilor, modelarea partii sup a baldachinelor, a bufetelor, a unor banci cu
spatar;Faldu l- (=serviette) decoreaza aproape numai tabliile mob; caract zonelor Franta,
Flandra, Tarile de
 jos, Germania, AngliaRozeta geometrica- insoteste ogiva; forme variate simetrice,
antisimetrice si asimetrice; apare la partea sup a dulapului gotic german, niciodata repetata,
constr cu compasulOrnamente de factura vegetala: frunza de acant (stilizata in flacara,
rozeta, iedera), frunza de stejar/ghinda (la scenele de vanatoare), frunza si tulpini de vita de
vie (gotic francez), frunza de scaiete (gotic flamboaiant), frunza de patrunjel, floarea de crin
(simbolul casei regale);Ornamente din regnul animal : apar insemnele de breasla
diferentiate – semnele heraldice, leu, vultur, delfini, sirene, serpi incolaciti, cocori, elefanti,
pisici, cerbi, lupi, mistreti, monstri Figura umana: capete incoronate, inalti prelati, maestri
constructori, pers din biblie, filosofi antici, scene traditionale crestine din bizant Sculptura-

rmeigsit,i creg. iEnset,e dtiocna astcourlip, tsucreiin per aelce vdie triei ncaostitdeirenae ,p
mictouariit e(Ga isoit taole, gSoimriiolen e iM, sasfritnint i )locali, figuri

20 . “Registrul ornamental romanic” - Prezentare si exemplificari prin desen,piese

-ornamentatie foarte bogata -influente din diferite zone: populatiile bastinase: celti-Anglia,
Franta sau de la populatiile migratoare
-ornamente de tip celt: curbilinii(crucea celta), balaur, sarpe, scrieri, impletituri, antrelacuri
-ornamente de inspiratie nordica:animale, pasari
-ornamentatie scandinava: sarpe, denticuli, antrelacuri, linii fine subtiri, zone de medalioane cu
personaje(din mituri sau reprez din viata curenta) -elem de factura araba -elem de factura
antica-greaca: frunza de acant, palmeta, vita de vie, trandafirul, rozeta, frunza de stejar
-elem preluate din arhit: coloane simple, canelate sau crustate, capiteluri si arce
semicirculare
-in combinatie cu ornamente de factura zoomorfa; - exemplu: coloana care sprijina pe
spatele unor caprioare -personaje umane: activitati curente, vanatoare Registrul ecorativ
cuprinde o gama variata de ornamente, intalnite atat in arhitectura cat si la mobilier:
a)galerii de monstrii si animale de cosmar, ca simbolism al raului, al demonilor de trebuiau
exorcizati b)animale si pasari cu gaturi incolacite, fiare luptandu-se, grifoni, centauri
motivul pasarilor cu gaturile rasucite se gasesc pe fildesurile sculptate origiunare din Sania
musulmana animalele cu un singur cap si corp dublu constituie unul din motivele clasice
ale artei orientale transmise
occidentului prin intermediul tesaturilor pastrate in tezaurul bisericilor c)motive ornamentale
geometrice- meandre simple si complexe, zig-zag simplu,dublu si multiplu, dinti, romburi,
puncte mici de diamant, perle, masline, patratele, modele geometrice pt crestaturi
d)ornamente vegetale: acantul, crinul, palmeta, rozeta, frunze stilizate de stejar sau vita de vie
e) de origine celtica, vikinga, normanda, germanica si bizantina, sunt spiralele si nenumaratele
antrelacuri cu frunze, pasari, dragoni si capete de cal
f)elem ornamentale devin si cortegiile de inalti prelati, sculpturile, picturile reprez scene si
12
precepte biblice, scene cotidiene: munci agricole, mestesugurile, negustoria, si scene
militare
mai ales cele din cruciade g)blazoane si embleme: la inceput blazoanele erau instabile si
compuse dupa fantezie, dar mai tarziu au devenit permanente si ereditare, s-au supus unor
reguli stricte de compozitie, motive si culori

13
h)ornamente inspirate din arhitectura – coloanele simple , canelate sau crestate, capitelurile si
arcele semicirculare in plin cintru i)ornamente simbolice crestine: simbolurile divinitatii sunt:
paunul, porumbelul, mielul, vulturii si pestii -simbolul impuritatii: tapul -simbolul satanei:
aspida -simbolurile ispitei: sarpele si sirenele -simbolurile cosmice: sagetile, zodiacele In toata
ornamentica romanica predomina bustul miraculosului, credinta in fiinte supranaturale,
amestecul de fantastic si sacru, pagan si crestin.

21. “R egistrul ornamental clasic” - Prezentare si exemplificari prin desen, piese

*simetrie, echilibru - sunt folosite motive ornamentale de tip repetat *medalioane ovale,
rotunde, ghirlande de flori si frunze, siraguri de perle, baghete si sipci decorative *finisarea:
ori in culoarea lemnului, bronzare, aurire, vopsea alba, culori deschise lacuire cu efecte de
umbrire sau nuantarea prin fierbere sau ardere cu nisip incalzit *tapiterii din matase sau
goblenuri artistice1.motive geometrice simple: -puncte, linii –franghia -perle si masline
-punctul de nisip, diamant, prajitura -poligoane simple si stelate -antrelacuri 2. motive
vegetaleReprezentari stilizate sau apropiate de forma naturala:-arbore- importanta partilor:
radacina= pamant, trunchi=axul, legatura; coroana=atinge cerul -sacru- trimitere la pomul
vietii -arbore peren=nemurire, viata dupa moarte(lemnul de chiparos) -arbore cu frunze
cazatoare=regenerare -frunze:de acant, palmeta, frunza de maslin, vita de vie(pomul vietii de
factura elenistica), iedera( simbolul prieteniei la greci si romani), feriga, frunza de stejar, de
papirus si lotus, volbura, palmier si trifoi-flori: crin(simbol regal ), trandafir salbatic sau cultivat,
margareta, laleaua, rizantema(familia imperiala japoneza), florile pomilor fructiferi, flori de
camp(buchete),orhideea,-fructe: struguri, ghinda, cais, mar , par, ananas, con de pin(simbolul
virilitatii), bobul de grau(fertilitate)

22. “Registrul ornamental roccoco”- Prezentare si exemplificari prin desen, piese

-E“urrocpaail llea” =in cimepituatuial sgerco.t1e8lo ;r f,ao rcmheolceh ailuiil oerv,oal ucoant
cdre tlaiu sninloer -palpeacaren din d de lcao craotniate ixntuelr iboaroac i ndar detasandu-se
de el-arta se defineste prin insolenta , intimitate si refuzul teatralitatii care dominase stilul
barocului in special in artele decorative mai apoi se extinde la sculptura , pictura( in Germania
si in arhitectura) -s-a manifestat mai intai in Franta (Ludovic 14 – Palatul Versailles)-in prima
etapa rococoul se def. ca un nou tip de ornament care genereaza decoratiuni inovatoare pt
interioarele palatelor unde domina indrazneala, exotismul,fantezia si natura-ornamentatia -
este mai delicata si mult mai bogata ca la baroc , echilibrata si armonioasa ; in loc de
sculptura se folosesc aplicatii de bronz aurit iar in lo9c de furniruire se folosesc - suprafete
finisate cu tehnica lacuirii(China) -asimetrica , in spirala, linii sinuoase, inspiratii din cochiliile
de scoici - desenul este mai capricios dar vesel si agreabil ghidat dupa curba literelor “s” si “c”
; in forme variate de scoici , acareturi asimetrice si volute -se
practica mult marchetaria; -motive : pasari, fluturi, crengi inflorite; -stilul se pare ca a nascut
o
data cu lucrarea lui Pierre Lepautre care a introdus stilul arabesc in arhitectura de interior a
palatului de la Marly si cu picturile lui Jean A. Watteau si a ajuns la apogeu prin operele
arhitectului bavarian Francois de Cuvillies in special Pavilionul Amalienburg de langa Munchen;

23. “ Registrul ornamental art noveau”- Prezentare si exemplificari prin desen;

despre compozitie; sensul notiunii de ornament in art noveau “Registrul
ornamental art deco”- Prezentare, exemplificari prin desen, compozitie
Art Nouveau -1900 –forme stilizate- “coupe de fouet” (lovitura de bici) - ornamentul -
integrat in structura - preluari din arta japoneza - compozitia asimtrica, motive din natura -
respectul pt spatiul liber al compozitiei si pt frumusetea liniei- motive - ornamente de factura
vegetala sau zoomorfa - florale (orhideea/magnolia/trandafirul/irisul), ondulate, linii
sinuoase
- alge, corali, pesti, crabi- insecte (pt forme si jocul de culoare)-paianjeni- tentacule: medusa,
caracatita, sepia - sarpele (+in antichitate), soparla-suvita de par, curba ornamentala (tipic
arabesc) - populare : vrejul, margarita, floarea soarelui- geometrice: patratul, cercul, ovoidul-
spre sfarsit –cariatide- lebada (+clasicismul rus)- inspiratie din scris- Galle,Gaillard, Guimard-
14
linii curbe, sinuoase, vegetale, figuri feminine; Mackintosh- trandafirul; Galle- tablie pat-fluture,

15
masa- dragon cu aripi; - Van de Velde- geometric, functional- Sezession- geometric, personaje
mitice, scris, cupola lauri (pavilionul), spirala
Art Deco - a luat nastere din efortul de a simplifica formele curbe si motivele de factura
vegetala ale Art Nouveau-ului ; retine tendinta de abstractizare si repetitie a formelor dar trece
la forme mai curate. - inspiratie din egiptul antic - forme fluide, lumina difuza, sticla nevada
albastra si alba - motive - floarea de lotus- fantana inghetata- linii drepte/ stream line/
simetrie- tapiserie blanuri - masinaria-stil popular intre 1920 - 1930 in America regasit in
designul arhitectural,decoratia interioara, mobilier si bijuterii ; isi primeste numele de la
Expozitia de Arte Decorative de la Paris din 1925 -ia nastere prin efortul de a simplifica
motivele si decoratia extrem de incarcate specifice stilului Art Nouveau din Europa pastrand
tendinta spre abstractizare si repetitie insa nu si formele florale,curbilinii ale A N.-motivul
fantanii inghetate-stilului Art Deco ii este mai degraba specifica estetica masinilor reflectand
importanta tot mai crescuta a obiectelor functionale zilnice; materiale puse in opera
geometrizat sticla,metal,plastic.-cu toate ca obiectele art deco nu erau produse in serie
aveau
caracteristici de produse in masa cum ar fi:simplicitate,repetitie invariabila,paterne
geometrizate.-in America stilul era numit si “skyscrapers style” datorita impactului pe care
l-a avut asupra primelor constructii de tip zgarie nori din Chicagoex:Crysler Building NY –
quintesentza arhitecturii art deco din america inspirat din cubism si partial din forme
mecanizate

24. “R egistrul ornamental al Renasterii” - Prezentare si exemplificari prin desen,

piese
1. In mare parte adoptata din arhitectura: arcade , frontoane, coloane, pilastri, socluri profilate,
atlanti2. motive geometrice: toate elem decorative ,greco-romane: ovale, denticuli, punctul de

diafemriaten ti,n ctrebnueilnutrai rsie (mprirofitluen, dceap3i.t oerlunrai,m teanbtliic)a v- ala:

eggheirtlalnad: ea,c arnatbuel:s counric4e. pourtn asim pernetlui car atn pimt
scoici, delfini, vulturi, centauri 5. ornam derivata din alte domenii-figura si corpul omenesc:-
masti, figuri grotesti-mitologice sau istoriceTehnici: Cea mai mare parte a ornamentatiei e
realizata prin sculptura sau incrustatie alcatuita din materiale pretioase ca: marmura, fildes,
metale, si sidefPictura pe tablii, fetele sertarelor,pictate cu scene istorice sau
mitologiceDecoratia policroma: prin pictura, tehnica stucului, incrustatii,etc.6.embleme,
cartuse, medalioane, figuri omenesti

25. “Registrul ornamental Baroc” - Prezentare si exemplificari prin desen, piese

Perioada barocului incepe la sf sec al XVI-lea, reprezentand o continuare a renasterii. Sistemul
ornamental al barocului are ca suport elementele Renasterii. Peste sobrietatea geometriei
Renasterii se suprapun detalii excesive de suprafete si linii curbe, jocuri de umbre si lumini,
contraste de culoare, aur, forme si volume pline de miscare si framantare. Suprafetele mobilei
se acopera cu esente nobile (palisandru, mahon, abanos, nuc), cu incrustatii in fildes, sidef si
portelan. Barocul s-a nascut in Franta, pe baza lucrarilor de pictura realizate de Michelangelo.
Barocul Francez are patru perioade distincte: barocul timpuriu – timpul domniei lui Ludovic al
XIII-leabarocul de tranzitie – timpul domniei lui Ludovic al XIV-leaRegence – stil de tranzitie –
in timpul minoratului regelui Ludovic al XV-leaRococo – barocul tarziu – in timpul domniei lui
Ludovic al XV-leaStilul Ludovic al XIII-leaOrnamentul dominant este cartusul care decoreaza
suprafetele plane. Se foloseste tapiteria fixa, cu cuie din argint sau arama, cu floare
decorativa. Stilul Ludovic al XIV-leaAcest mobilier are un caracter pur decorativ, somptuos, cu
dimensiuni si forme largi, cu ornamentatie bogata si simetrica. Motivele decorative
predominante sunt cele simbolice: soarele, mastile cu razele, doua litere L intretaiate,
embleme militare, ornamente vegetale (stejar, laur, maslin etc.)Stilul RegenceSuprafete
tratate liber, ornamente cu furnire din lemn de palisandru, trandafir si liliac. Ornamentele
sculptate sunt mai fine si in majoritate acoperite cu aur. Oranmentele stilului Regence sunt
preluate de la stilul Ludovic al XIV-lea, dominand “motivul rocaille” alcatuit din scoici diferite.
Stilul Ludovic al XV-leaOrnamentele specifice stilului sunt cochiliile de scoici, ghirandele de flori
16
si frunze delicate, lujere cu frunze si fructe, toate tratate liber si fluent. Barocul German
este

17
influentat simtitor de Renasterea si barocul Francez. Barocul in Olanda se dezvolta intr-o
stransa interdependenta cu cel din nordul Germaniei. Ornamentatia bogata a barocului:
Reprezentari umane, zeitati, frunza de acant, iedera, reprezentari de animale (vultur, lebada,
leu), scoica, perla cu forma neregulata, volute, meandre, reprezentari rege-soare, capete in
medalion.

26. “Motive ornamentale diverse ”; “Motive ornamentale de scriere” - Prezentare si 

exemplificare, desen, piese
In gotic apare faldul si fleuronul. Faldul este o draperie cutata, simetrica. Fleuronul este mugur,
aparand chiar si in neogotic. Apar crucile: greaca, latina, egipteana, malteza. Motive
ornamentale provenite din scrisProvin din Evul Mediu : India, China, Japonia, Islam – scrisul
imbinat cu scene.In Renastere – incadrari precum patratul, si anumite tipuri de litere. Art
Nouveau:Queen Anne – baroc englez; tapiterie cu valoare, reprezentari alegorice, scenicePiese
cu fronton spart. Mobilier neogotic – motivul principal: arcatura. Piesa neogotica – scaun
(material tip brocard – reluat in sec XX) – apare trifoiul Dulap gotic – structura piesei: - braul
face trimitere la lada rama cu tablie decoratie in relief culori, motive, modul de acoperire a
imbinarilor – butonii – cap de sticla motivul broastei testoase – ornamentica orientala

18