Un autovehicul agresor, cu o valoare de 1.000 – 1.

500 euro, produce daune altor două

autoturisme «păgubite» înmatriculate în România, din gama de lux, foarte scumpe; pentru
cele din urmă trebuie plătite despăgubiri foarte mari, de 80.000 – 100.000 euro. În contrast
cu acestea, sunt vehicule «agresoare», care întotdeauna sunt vechi (de peste 15 ani), de
valoare mică și care dețin polițe de asigurare RCA de scurtă durată (1-3 luni), achiziționate
cu sume foarte mici (până în 80 de euro) și uneori emise de societăți de asigurări din
străinătate, cunoscute pentru «generozitatea» cu care acordă despăgubiri.
În tiparul acestor cazuri de fraudă, imediat după accident, vehiculele «agresoare» sunt
vândute fără a fi prezentate asiguratorului în vederea comparării avariilor cu cele ale
vehiculelor «păgubite», evitându-se în acest mod constatarea unor eventuale nepotriviri
între amprentele de deformare a mașinilor.
Ca dinamică a accidentului precum în cazul menționat mai sus, în care sunt implicate 3
autovehicule, auto 1 acroșează ușor auto 2, pe care îl împinge pe sensul opus, unde intră într-o
coliziune severă cu auto 3. Șoferii acestora sunt de regulă persoane tinere, cu venituri modeste, unii
fără loc de muncă (cu alte cuvinte, persoane aflate în dificultate financiară, care sunt mult mai ușor
de convins să accepte bani în schimbul declarării în fals a implicării lor în aceste accidente). Un alt
amănunt este acela că acești conducători ai autoturismelor implicate într-un astfel de caz, nu sunt
și proprietarii acelor autoturisme, conform documentelor prezentate.

să improvizeze cazuri asigurate. Exemple în acest sens sunt: înscenare de furt (tăinuirea sau vânzarea
obiectului şi declararea acestuia ca furat), distrugerea intenţionată a obiectului asigurat (au fost cazuri când
persoana şi-a lovit maşina cu ciocanul pentru a imita grindina, dar a fost deconspirat prin faptul că a aplicat
loviturile din interior...).

- să exagereze cererile de despăgubire prin declaraţii false privind pierderile suportate. Cel mai frecvent
persoanele pretind că anumite obiecte se aflau la locul pagubei, când în realitate acestea nu existau sau se
aflau în altă parte în stare intactă.

- să încheie contracte de asigurare imediat după sau până la survenirea cazului asigurabil. Cel mai frecvent
această situaţie apare în asigurările de răspundere civilă auto, dar se resimte şi în asigurări de persoane şi de
proprietate. În acest caz, rolul persoanelor corupte din rândul poliţiei, pompierilor sau personalului medical
este greu de neglijat şi se rezumă, de obicei la: procese verbale şi certificate falsificate.

- să abuzeze de asigurări multiple prin depunerea a mai multor cereri de despăgubire pentru aceeaşi
pagubă la câteva societăţi de asigurare;

- să falsifice sau să contrafacă certificatele de asigurare. Acest subiect este actual în special pentru
certificatele de asigurare internaţională de răspundere civilă auto Carte Verde. Până în prezent asigurătorii
moldoveni au procesat peste 300 de accidente în afara ţării în care au fost prezentate certificate false Carte
Verde. La o estimare conservativă ar reieşi că numărul certificatelor false aflate până acum în circulaţie
depăşeşte 50000 de bucăţi – număr de poliţe demn de invidiat chiar pentru o companie de asigurare de
mărime mare din R.Moldova!

detinatorii de vehicule dau declaratii inexacte sau incomplete privind

riscurile pentru a beneficia de o prima mai mica sau incheie o asigurare
pentru un vehicul deja avariat ori incheie o asigurare antedatata abia
dupa producerea unei daune sau modifica data accidentului dupa data
de intrare in vigoare a politei in vigoare. Nu in ultimul rand, in categoria
fraudelor intalnite se inscriu accidentele inscenate care, de regula, au un
grad de periculozitate mai mare, fiind opera unor grupari infractionale
care traiesc din asemenea fraude.

Frauda interna – Fraudarea asiguratorului de catre un membru al Boardului, manager sau angajat,
indiferent daca acesta este angajat permanent sau temporar de unul singur sau in colaborare
cu alte persoane din interiorul sau din afara companiei de asigurari.

(b)   Frauda asiguratului sau frauda pe daune – Fraudarea societatii cand se achizitioneaza si/sau
se incheie o polita de asigurare de catre o persoana sau prin colaborarea mai multor
persoane, pentru a obtine acoperirea necuvenita a riscurilor sau incasarea unor despagubiri
necuvenite.

(c)    Frauda intermediarilor in asigurari  – Fraudarea asiguratorului sau asiguratilor de catre

intermediarii in asigurari.

deturnarile de fonduri;

• raportarea financiara frauduloasa;

• furtul cecurilor;

• incalcarea competentelor astfel incat se favorizeaza deschiderea de conturi pentru familie si

prieteni ;

• umflarea cheltuielilor pe daune / supra facturarea;

• plata de facturi false (sau umflate), ori auto-fabricate ori obtinute in colaborare cu furnizorii;

• admiterea de preturi speciale sau privilegii pentru anumiti clienti sau acordarea de contracte
(direct, fara licitatie) unor furnizori favoriti, pentru spaga;

• falsificarea semnaturilor;

• scoaterea banilor din conturile clientilor;

• falsificarea documentelor;

• vanzarea activelor asiguratorului sub valoarea lor reala in schimbul unor comisioane;

Furtul cardurilor in scopul golirii acestora.

Exemple>

Cazul 1 – Suprataxarea pentru repararea daunelor

Un raport publicat de Biroul Californian al Reparatiilor de Autovehicule in anul 2002 arata ca in cazul a mai
mult de 500 de masini verificate dupa ce au fost reparate, peste 40% din facturi includeau si taxarea unor
servicii de reparatii care nu fusesera efectuate sau a unor piese care nu fusesera utilizate. Nivelul mediu
al valorii cu care au fost umflate facturile a fost de 586$ (1/6 din media daunelor auto platite de
asiguratori dupa producerea accidentului).

Inscenarea producerii evenimentelor

Cazul 2 – Inscenarea accidentelor de masina prin grupuri criminale

Accidentele de masina inscenate prin intermediul grupurilor criminale costa anual societatile britanice de
asigurari milioane de lire sterline.

De exemplu, un astfel de grup, pentru un onorariu de 500 de lire sterline, va aranja producerea unui
accident pentru fraudator (asigurat), cel mai adesea in sensul giratoriu, implicand si un sofer nevinovat.
Unul dintre fraudatori va folosi documentele de identitate ale fraudatorului (asigurat) pentru a se da drept
acesta. Ulterior, fraudatorul (asigurat) va inainta o cerere de dauna acoperita prin asigurare. Grupul de
fraudatori va fabrica si un raport medical fals pentru a pretinde daune pentru acoperirea cheltuielilor
medicale. De obicei, dauna medie platita pentru un astfel de accident inscenat a fost de 3.000 de lire
sterline, la care s-a adaugat acoperirea cheltuielilor medicale, cel mai adesea de aproximativ 2.500 lire
sterline.

In alt exemplu, un accident de masina fals poate fi inscenat pentru mai putin de 2.000 de lire sterline.
Doua masini sunt inchiriate pentru a inscena o coliziune cu pagube de aproximativ 1.000 de lire sterline.
Pentru 800 de lire sterline in plus, unul dintre clienti poate cumpara o asigurare ce se extinde asupra mai
multor riscuri si pentru inca 300 de lire sterline acopera daunele tertei parti implicate. Dupa ce a fost
inscenat accidentul de masina fals, toti cei implicati pot cere despagubiri pentru acoperirea cheltuielilor
medicale in valoare de 2.500 lire sterline sterline fiecare si inca 5.000 de lire sterline pentru a amortiza
complet masinile, falsa inchiriere a autovehiculelor si alte pierderi suferite. In acest fel, fraudatorii pot
strange pana la 26.000 de lire sterline din daune.

Biroul de Investigare a Fraudelor in Asigurari estimeaza ca astfel de fraude costa asiguratorii intre 48 si
200 milioane de lire sterline pe an. Se pare ca rata de succes pentru criminali e mare deoarece politia nu
are suficient timp si resurse sa investigheze astfel de cazuri.

Cazul 3 – Inscenarea unui accident de masina dupa participarea la o cursa ilegala de

masini

O masinia noua cu motor puternic e utilizata in curse ilegale de masini, ceea ce ii depreciaza valoarea
reala destul de repede. Asiguratul insceneaza producerea unui accident de masina in fata unor martori
independenti. El va pretinde ulterior compensarea daunei de catre compania de asigurari pentru pagubele
suferite de masina sa.

Cazul 4 – Inscenarea furturilor de telefoane mobile

In Anglia, politia primeste lunar peste 160 de sesizari de furturi false ale telefoanelor mobile, iar
investigarea acestor cazuri costa peste 1 milion de lire sterline pe an. Unitatea Nationala de Combatere a
Fraudelor cu Telefoane Mobile estimeaza ca intre 15-20% din furturile de telefoane raportate in Marea
Britanie sunt false. Politia suspecteaza ca reclamatiile false sunt uneori incurajate chiar de angajati fara
scrupule ai magazinelor de telefoane mobile, care cauta sa obtina comisioane suplimentare. Cateodata
persoane care si-au pierdut telefonul mobil vor raporta fals ca acesta le-a fost furat pentru a pretinde
despagubirea prin polita de asigurare. Oamenii nu considera ca gresesc cu ceva prin faptul ca mint politia
si companiile de asigurari.

Cazul 5 – Inscenarea furtului unui crucisator/ iaht de croaziera

Politia a acuzat un om ca si-a inscenat furtul yahtului in lungime de 39 de picioare si a fost acuzat de
frauda in domeniul asigurarilor, falsificarea sau fabricarea dovezilor fizice, furtul prin inselaciune si
depunerea de plangeri false la autoritatile legale. Autoritatile au decis ca T.L. si-a inscenat furtul propriului
yaht din portul de ambarcatii. Vasul a fost gasit cateva zile mai tarziu la clubul de yahting din Ohio. Lipsea
doar un televizor cu ecran plat, o masa dintr-o cabina, o ancora si o bucata mare din mocheta, potrivit
raportului.

Frauda pe daune medicale

Cazul 6 – Inscenarea accidentelor de motocicleta in circuit

O companie de asigurari din SUA a inaintat in justiei un dosar prin care acuza 67 de persoane
(chiropracticieni, doctori, institutii medicale si alte persoane) ca au inscenat producerea unor accidente de
motociclete in circuit ca sa figureze cu pacienti. Reclamantul a pretins daune in valoare de 14,1 milioane
de dolari pentru restituirea daunelor platite si inca 42 miloane de dolari reprezentand daune (morale)
suplimentare.

Cazul 7 – Daune pentru servicii ce nu au fost prestate

Un om in varsta de 54 de ani a fost acuzat de frauda si spalarea banilor in legatura cu investigarea unui
doctor care a prescris incorect retete pentru eliberarea de medicamente antinevralgice.

G. W., chiropractician autorizat, a fost acuzat de Procurorul General al statului Pennsylvania ca a facturat
incorect sistemului medical de stat plata unor sesiuni de recuperare prin terapie fizica care nu fusesera
supervizate de un doctor sau terapeut pentru recuperare fizica autorizat. Potrivit politiei, Mr. G.W.
pretinde ca a permis pacientilor sa foloseasca sala de gimnastice pentru „terapie fizica” fara asistenta sau
indrumare din partea unui medic specialist. El a facturat aceste servicii sistemului medical de stat, desi
legea prevede ca pentru aceasta e necesara supravegherea directa a unui doctor sau terapeut autorizat,
potrivit plangerii impotriva sa.

In acelasi raport se arata ca o femeie, angajata pentru a factura serviciile medicale respective, a inceput
sa se ingrijoreze cand a observat ca serviciile respective nu erau supravegheate de personal medical
competent si ca nu exista „garou si instrumente gradate pentru presiune sangvina, stetoscop sau alte
instrumente specifice truselor medicale”. Femeia a refuzat sa mai factureze serviciile medicale pana cand
sedintele de terapie fizica nu sunt supravegheate in mod corespunzator, se mai arate in raport. Mr. G. W.
A fost pus sub 9 capete de acuzare si a fost condamnat la peste 20 de ani de inchisoare si plata unor
amenzi de aproape 200.000$.

Cazul 8 – Codificarea gresita

In acest caz, victima e o companie din SUA din topul celor mai bune 500 de companii prezentate de
revista Fortune, care detine un sistem auto-finantat de asigurari de sanatate pentru angajatii sai. Acesta e
administrat de o companie de asigurari de sanatate din afara, iar cererile de despagubire sunt inaintate
acesteia.

Intre autorii fraudei se numara doi indivizi caze isi desfasoara activitatea intr-o clinica medicala din
California (intamplator, acesti doi indivizi auveau „procese verbale” cu fraude pe probleme de securitate si
hartuire sexuala a multora dintre pacienti). Pe langa cele prezentate, in frauda au mai fost implicati
aproximativ sase chirurgi si laboranti.

Frauda a fost sesizata parima data cand unul dintre angajati a raportat ca un numar neobisnuit de mare
de angajati au suferit operatii estetice (necuprinse in plan), efectuate in contul planului de asigurari de
sanatate al companiei. Acestea s-au realizat prin alocare eronata de coduri de operatii, inregistrand o
operatie de „indepartare a unui tesut cicatrizat dureros” cand de fapt operatia efectuata a fost „liposuctie”
sau „indepartarea cutelor la burta”. Dupa cei trei ani de operatiuni frauduloase mai mult de 1 milion de
dolari au fost platiti in contul clinicii respective.

Frauda pe daune legata de spalarea banilor

Cazul 9 – Actiune premeditata prin intermediul sindicatului farmacistilor

Un sindicat al farmacistilor importanti a cumparat in Florida o fabrica de purificare a aurului, asigurata la
compania Lloyds, si i-a dat foc partial cu scopul de a spala bani „murdari”.

Daune legate de finantarea terorismului

Cazul 10 – Polite de asigurare care sprijina terorismul

In 2004, fratii studenti Yasser Abu S. si Ismail Abu S. au fost recrutati pentru a deveni membri ai unei
organizatii teroriste. Se pare ca Yasser Abu S. a fost programat sa duca la indeplinire un atentat sinucigas
cu bomba in Irak. Dupa cum se va putea vedea, suspectii castiga bani prin fraudare politei de asigurare
de viata pentru a sprijini terorismul international. Surse oficiale au declarat ca acestia au incercat sa
obtina bani incheind o asigurare de viata in valoare de 800.000 euro (1 milion de dolari) pe numele lui
Yasser, care intentiona sa-si insceneze un accident rutier mortal si sa foloseasca banii in scopuri teroriste.
Acestora li s-au adus 10 capete de acuzare pe probleme de frauda si inca 23 pe tentative de frauda.

Diferite tipuri de frauda sesizate prin „linia telefonica de raportare a fraudelor”

Cazul 11 – Linie telefonica directa permanenta de raportare a fraudelor

Asociatia Asiguratorilor Britanici (ABI), care a infiintat o „linie telefonica de raportare a cazurilor de
frauda”, a raportat o crestere semnificativa a numarului oamenilor care raporteaza cazuri in care se
pretind despagubiri false prin polite de asigurari si a demonstrat ca prin intermdiul acestui instrument
asiguratorii au reusit sa economiseasca milioane de lire sterline. La nivelul unui singur asigurator
estimarile arata ca a economisit in jur de 1,5 miloane de lire sterline folosind informatiile primite prin
intermediul liniei telefonice speciale.

O treime dintre apeluri sunt in legatura cu probleme sesizate in cazul asigurarilor comune la nivel de
companii, in principal spargeri fictive sau incendii deliberate. O alta treime se refera la accidente de
masina. Aproximativ 17% sunt ingrijorari legate de despagubirile din accidente false, iar unul din 10
apeluri informeaza despre societati care pretind despagubiri comerciale dubioase.

Intr-un caz acordarea despagubirilor integrale pretinse pentru accidentarea unui Ferrari a fost respinsa
cand o persoana a raportat ca accidentul respectiv s-a intamplat la o cursa de masini.

Frauda unui tert implicat in lichidarea daunelor

Cazul 12 – Inspector de daune independent arestat pentru intentie de frauda

Mr. B., inspector independent de daune, a fost angajat de o comapnie de asigurari pentru a efectua un
inventar la un magazin general de retail dupa ce magazinul a fost spart. Proprietarul magazinului, cara a
cooperat pe parcursul investigatiilor, a raportat asiguratorului ca a inregistrat pierderi in valoare de
33.599$. Anchetatorii au monitorizat prin camere de filmat conversatia dintre proprietar si Mr. B, in care
Mr. B precizeaza ca el a estimat ca pierderea reala e mult mai mica decat cea raportata, dar se ofera sa
„umfle” inventarul pe care il realizeaza in schimbul unui comision de 7% din valoare. El a acceptat plata in
numerar a 2.000 $, iar cand anchetatorii au auzit ca a acceptat sa fie platit de proprietarul magazinului, l-
au arestat