PTE ___EXECUTARE REPARATII FISURI DIN PERETI CU INJECTII RASINI

EPOXIDICE

1. SCOP

2. Scopul prezentei proceduri este de a arata modalitatile de reparații a fisurilor din

zidarii – fisuri din pereti cu injectii rasini epoxidice, la lucrarile de consolidare a structurilor vechi
din cladiri.

Scopul prezentei proceduri este de a arata modalitatile de reparații a fisurilor din zidarii, la
lucrarile de consolidare a structurilor vechi din cladirile civile sau industriale.

3. DOMENIU DE APLICARE

Procedura se utilizeaza la realizarea lucrarilor de consolidare executate de S.C. ........................SRL.

Procedura tehnica se aplica la realizarea lucrarilor de consolidare a structurilor prin repararea

fisurilor din peretii de zidarie.

4. DEFINIȚII SI ABREVIERI

Zidărie - Z : Material de construcție obținut prin așezarea ordonată a blocurilor după principii bine
stabilite, legate intre ele prin mortar și/ sau legături metalice.
Zidărie portantă - ZP : Zidăria care in afară de greutatea proprie susține și transmite mai departe
incărcarea provenită din greutatea altor elemente de construcție (grinzi, plăci).
Se execută sub formă de pereți cu anumite grosimi, stâlpi, arce, bolți.
Zidărie neportantă - ZN : Zidăria care in afară de greutatea proprie nu mai este capabilă să susțină
și alte elemente de construcție. Se execută sub formă de pereți de umplutură, pereți despărțitori,
coșuri etc.
Zidărie mixtă - ZM : Zidărie realizată din două tipuri de corpuri de zidărie
Zidărie armată - ZA : Zidărie alcătuită din cărămizi sau blocuri de zidărie și armături din oțel -
beton inglobate in mortarul din rosturile orizontale ale zidăriei
Zidărie cu inimă armată - ZIA : zidăria care inglobează in grosimea ei elemente din beton armat ;
este specifică lucrărilor de consolidare la monumentele istorice.
Zidărie complexă / confinată - ZC : zidărie obținută prin asociere cu elemente de beton armat
verticale de tip stâlpișori și orizontale de tip centuri .
Zidărie de umplutură - ZU : zidăria care se execută intre elementele structurii de rezistență
Zidărie aparentă - ZAP : Zidăria la care blocurile de zidărie rămân vizibile, aparente (nu se acoperă
cu tencuială sau alte elemente de finisaj)
Corpuri de zidărie : blocuri sau plăci in general de formă paralelipipedică pline sau cu goluri
realizate in diverse dimensiuni și din diverse materiale: cărămizi - pline, cu goluri verticale (GV), cu
goluri orizontale (GO), blocuri din beton, cu goluri sau fără .
Mortar de zidărie - MZ : Amestec de liant (ciment, var, ipsos), nisip, apă eventual aditivi și alte
adaosuri care leagă intre ele corpurile de zidărie .
5. DOCUMENTE DE REFERINTA

• C 14/1-1994 - Ghid privind utilizarea blocurilor mici de zidarie din beton cu agregate
grele BZG 290x240x88 mm;
• C 14-1982 - Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate usoare
la lucrarile deaferente;
a instalatiilor zidarie;

• C 17-1982 - Instrucțiuni tehnice privind compoziția si prepararea mortarelor de

zidarie si tencuiala;
• C 56-1985 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii;
• C 116-1982 - instructiuni tehnice privind alcatuirea si executarea peretilor din placi
ondulate din azbociment;
• C 193-1979 - Instructiuni tehnice pentru executarea zidariilor din piatra bruta;
• C 226-1987 - Norme tehnice pentru proiectarea si executarea panourilor monostrat
din betoane usoare cu adaosuri de cenusa si spumanti, pentru hale parter;
• C 235-1991 - Indrumator tehnic pentru executarea panourilor mari prefabricate
neportante din blocuri ceramice cu goluri;
• C 300-1994 - Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora;
• CR 6-2006 - Cod de proiectare pentru structuri din zidarie (cap. 8 si 9);
• CR 6-2013 - Cod de proiectare pentru structuri de zidarie;
• GE 045-2002 - Ghid privind executia lucrarilor de stopare a igrasiei peretilor
constructiilor, cu membrane izolatoare rigide;
• GE 047-2002 - Ghid privind utilizarea chiturilor tiocolice, acrilice si siliconice la
etansarea rosturilor in constructii (revizuire si completare C 197-1989);
• GP 080-2003 - Ghid privind proiectarea si executia consolidarii prin precomprimare
a structurilor din beton armat si din zidarie;
• GP 100-2004 - Ghid privind proiectarea sistemelor de consolidare a peretilor de
zidarie prin camasuiri armate cu grile polimerice;
• MP 007-1999 - Motodologie de investigare a zidariilor vechi;
• NE 036-2014 Cod de practica privind executarea si urmarirea executiei lucrarilor de
zidarie
• P 42-1971 - Normativ pentru executarea constructiilor din panouri mari;
• P 104-1983 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor si
acoperisurilor din elemente din beton celular autoclavizat;
• Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca;
• Norme interne de PSI;
• Legea 10/1995 - privind calitatea in constructii;
• Legea 319/2006 - privind securitatea si sanatatea in munca;
• Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora: HGR
273/1994, cu completarile si modificarile ulterioare: HGR 940/2006, HGR
1303/2007;
• SR CR 13933:2002 Ciment de zidărie. Încercare pentru lucrabilitate (coeziune)
• SR EN 1008:2003 Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare,
incercare si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor de recuperare
din procesele industriale de beton, ca apa de preparare pentru beton.
• SR EN 1015-10:2002/A1:2007 Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie.
Partea 10: Determinarea densității aparente a mortarului întărit
• SR EN 1015-12:2001 Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie. Partea 12:
Determinarea aderenței mortarelor pentru tencuire și gletuire întărite pe suporturi

• SR EN 1015-19:2003 + A1:2006 Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie.

Partea 19 : Determinarea permeabilității la vaporii de apă a mortarelor pentru
tencuire și gletuire
• SR EN 1015-21:2004 Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie. Partea 21:
 Determinarea compatibilității mortarelor de exterior pentru tencuiala monostrat cu
suporturi
• SR EN 1015-6:2001/A1:2007 Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie. Partea
6: Determinarea densității aparente a mortarului proaspăt
• SR EN 1015-9:2002/A1:2007 Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie. Partea
9: Determinarea duratei de lucrabilitate și timpului de corecție a mortarului proaspăt
• SR EN 12620+A1:2008 Agregate pentru beton
• SR EN 1745:2012 ver.eng. Zidărie și elemente pentru zidărie. Metode pentru
determinarea caracteristicilor termice
• SR EN 197-1:2011 Ciment Partea 1: Compoziție, specificații și criterii de
conformitate ale cimenturilor uzuale;
• SR EN 1990:2004 Eurocod: Bazele proiectării structurilor;
• SR EN 1990:2004/A1:2006 Eurocod: Bazele proiectării structurilor;
• SR EN 1990:2004/A1:2006/AC:2010 Eurocod. Bazele proiectării structurilor;
• SR EN 1990:2004/NA:2006 Eurocod: Bazele proiectării structurilor. Anexă
națională;
• SR EN 1991-1-1:2004 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1 -1: Acțiuni
generale. Greutăți specifice, greutăți proprii, încărcări utile pentru clădiri;
• SR EN 1991-1-1:2004/AC:2009 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 11:
Acțiuni generale. Greutăți specifice, greutăți proprii, încărcări din exploatare pentru
construcții;
• SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 11:
Acțiuni generale. Greutăți specifice, greutăți proprii, încărcări din exploatare pentru
construcții. Anexă națională;
• SR EN 1991-1-2:2004 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1 -2: Acțiuni
generale. Acțiuni asupra structurilor expuse la foc;
• SR EN 1991-1-2:2004/NA:2006 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 12:
Acțiuni generale. Acțiuni asupra structurilor expuse la foc. Anexă națională;
• SR EN 1991-1-3:2005 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Acțiuni
generale. Încărcări date de zăpadă;
• SR EN 1991-1-3:2005/NA:2006 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 13:
Acțiuni generale. Încărcări date de zăpadă. Anexă națională;
• SR EN 1991-1-4:2006 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1 -4: Acțiuni
generale - Acțiuni ale vântului;
• SR EN 1991-1-4:2006/A1:2010 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 14:
Acțiuni generale - Acțiuni ale vântului;
• SR EN 1991-1-4:2006/AC:2010 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 14:
Acțiuni generale - Acțiuni ale vântului;
• SR EN 1991-1-4:2006/NB:2007 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 14:
Acțiuni generale - Acțiuni ale vântului. Anexa națională;
• SR EN 1991-1-5:2004 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1 -5: Acțiuni
generale - Acțiuni termice;

• SR EN 1991-1-5:2004/AC:2009 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 15:

Acțiuni generale - Acțiuni termice;
• SR EN 1991-1-5:2004/NA:2008 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 15:
Acțiuni generale - Acțiuni termice. Anexă națională;
• SR EN 1991-1-6:2005 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-6: Acțiuni
generale. Acțiuni pe durata execuției;
• SR EN 1991-1-6:2005/AC:2013 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 16:
Acțiuni generale. Acțiuni pe durata execuției;
• SR EN 1991-1-6:2005/NB:2008 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 16:
Acțiuni generale. Acțiuni pe durata execuției. Anexa Națională;
• SR EN 1991-1-7:2007 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-7: Acțiuni
generale. Acțiuni accidentale;
• SR EN 1991-1-7:2007/AC:2010 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 17:
Acțiuni generale. Acțiuni accidentale;
• SR EN 1991-1-7:2007/NB:2011 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 17:
Acțiuni generale. Acțiuni accidentale. Anexă națională;
• SR EN 1996-1-1+A1:2013 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie. Partea 1-1:
Reguli generale pentru construcții de zidărie armată și nearmată;
• SR EN 1996-1-1+A1:2013/NA:2013 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie.
Partea 1-1: Reguli generale pentru construcții de zidărie armată și nearmată. Anexa
națională;
• SR EN 1996-1-2:2005 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie. Partea 1-2:
Reguli generale. Calculul structurilor la foc;
• SR EN 1996-1-2:2005/AC:2012 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie. Partea
1-2: Reguli generale. Calculul structurilor la foc;
• SR EN 1996-1-2:2005/NA:2012 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie. Partea
1-2: Reguli generale. Calculul structurilor la foc. Anexă națională;
• SR EN 1996-2:2006 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie. Partea 2:
Proiectare, alegere materiale și execuție zidărie;
• SR EN 1996-2:2006/AC:2010 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie. Partea
2: Proiectare, alegere materiale și execuție zidărie;
• SR EN 1996-2:2006/NB:2008 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie. Partea
2: Proiectare, alegere materiale și execuție zidărie. Anexa națională;
• SR EN 1996-3:2006 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie. Partea 3: Metode
de calcul simplificate pentru construcții de zidărie nearmată;
• SR EN 1996-3:2006/AC:2010 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie. Partea
3: Metode de calcul simplificate pentru construcții de zidărie nearmată;
• SR EN 1996-3:2006/NB:2008 Eurocod 6: Proiectarea structurilor din zidărie. Partea
3: Metode de calcul simplificate pentru construcții de zidărie nearmată. Anexa
națională;
• SR EN 413-1:2011 Ciment pentru zidărie. Partea 1: Compoziție, specificații și criterii
de conformitate
• SR EN 771-1:2003 Specificații ale elementelor pentru zidărie. Partea 1: elemente
pentru zidarie de argila arsa.
• SR EN 771-1:2011 Specificații ale elementelor pentru zidărie. Partea 1: elemente
pentru zidărie de argilă arsă
• SR EN 771-2:2011 Specificații ale elementelor pentru zidărie. Partea 2: elemente
pentru zidărie de silico-calcar
• SR EN 771-3:2011 Specificații ale elementelor
pentru zidărie. Partea 3:Elemente pentru zidărie de
beton cu agregate (agregate grele și ușoare)
• SR EN 771-4:2011 Specificații ale elementelor
pentru zidărie. Partea 4:Elemente pentru zidărie de
beton celular autoclavizat
• SR EN 771-5:2011 Specificații ale elementelor pentru zidărie. Partea 5:
Elemente pentru zidărie de piatră artificială
• SR EN 771-6:2011 Specificații ale elementelor pentru zidărie. Partea 6:
• Elemente pentru zidărie de piatră naturală
• SR EN 845-1:2013 Specificație a componentelor auxiliare pentru zidărie. Partea 1:
Agrafe, bride de fixare, etriere suport și console
• SR EN 845-2:2013 Specificație a componentelor auxiliare pentru zidărie. Partea 2:
Buiandrugi
• SR EN 845-3:2013 Specificație a componentelor auxiliare pentru zidărie. Partea 3:
Plase de oțel pentru armarea îmbinărilor orizontale
• SR EN 998-1:2011 Specificație a mortarelor pentru zidărie. Partea 1: Mortare pentru
tencuire și gletuire
• SR EN 998-2:2011 Specificație a mortarelor pentru zidărie. Partea 2: mortare pentru
 zidarie.

6. PROCEDURA

6.1. Descrierea procedurii

Procedura de injectare a fisurilor în elementele de zidarie cuprinde următoarele etape :

6.1.1. Stabilirea soluțiilor de remediere

Analiza defectelor se face de catre proiectant si se materializează prin intocmirea unui
proiect de specialitate, aprobat si verificat de verificatori atestati, inainte de punerea acestuia
in practica.
În urma analizei și a releveelor asupra fisurilor se vor stabili soluțiile de remediere prin :
- nota de remedieri
sau
- proiect de remediere (consolidare) întocmite de Proiectantul lucrării sau instituția
solicitată de Beneficiar.

6.1.2. Fișa tehnologică

Executantul va întocmi "Fișa tehnologică de execuție a injectării fisurilor" care va cuprinde :
Precizarea tipului de defect și a procedeului de remediere stabilit în conformitate cu
prevederile tabelului de mai jos :

Tipul de deteriorare Procedee de remediere

Indicativ
Caracterizarea
descriere notație deteriorării pe bază de pe bază de
ciment amestecuri
epoxidice
A fisuri de f0 deschidere < 0,5 mm închidere cu
suprafață adâncime < 1 cm pastă de ciment închidere cu
chit epoxidic
B fisuri f1 deschidere 0,5 - 2 mm - injectare cu
rășină
epoxidică
C fisuri f2 deschidere > 2 mm injectare cu pastă
de ciment injectare cu
chit epoxidic

6.1.3. Remedierea defectelor

A. Fisuri cu deschidere < 0,5 mm (f 0) - Închidere cu chit epoxidic
A. 1. Lucrări pregătitoare :
- perierea traseului fisurii pe o lățime de 10 cm cu peria de sârmă;
- curățirea zonei cu jet de aer;
- asigurarea că zona fisurilor este uscată sau uscarea acesteia cu aer cald.

A. 2. Condiții de lucru :
Înainte de utilizarea amestecurilor epoxidice se vor stabili clar, prin fișa tehnologică și
funcție de datele din agrementul de produs, condițiile de lucru și anume :
 - proporția de amestec : rășină ; întăritor;
- temperatura mediului ambiant, a elementului ce se remediază și a materialelor.
- intervalul de punere în operă;
- condiții de umiditate.

A. 3. Prepararea chitului epoxidic :

Se introduce într-o capsulă (vas) emailată rășina epoxidică și întăritorul cântărite sau
măsurate volumetric conform instrucțiunilor producătorului și se amestecă timp de 2 minute cu
mistria, după care se adaugă treptat ciment sau filer de cuarț în cantitate aproximativ egală cu cea a
componenților de bază (rășină + întăritor) și se continuă amestecarea până la omogenizarea completă
a componenților.

A. 4. Punerea în lucru :
Se aplică cu spaclul pe traseul fisurii pe o lățime de 2 - 3 cm două straturi de acoperire cu chit
epoxidic preparat ca la punctul A.2., asigurându-se între cele două aplicări succesive un interval de
timp care să permită aplicarea celui de al doilea strat fără antrenarea stratului anterior. Grosimea
fiecărui strat nu va depăși 1,5 mm.

B. Fisuri cu deschidere 0,5 - 2 mm (f 1) - Injectare cu rășină epoxidică

B 1. Lucrări pregătitoare :
a) Îndepărtarea tencuielii de pe suprafața de beton fisurată pe o lățime de 5 -7cm
(minim 2,5 cm de o parte și de alta a fisurii).
b) Perierea zonei descoperite cu o perie de sârmă pentru a îndepărta laptele de ciment
de pe suprafața de beton și eliminarea prafului rezultat cu un jet de aer comprimat.
c) Stabilirea punctelor de aplicare a ștuțurilor metalice (fig.1) pe traseul fisurii.
În cazul elementelor cu grosimi de maxim 20 cm, ștuțurile se aplică pe o singură față a
elementului, iar distanța dintre ele este de 1,2 ....1,5 x grosimea elementului, cu condiția ca pe
lungimea unei fisuri neîntrerupte să existe cel puțin două straturi.
În cazul elementelor cu grosimi de peste 20 cm, ștuțurile se amplasează pe ambele fețe ale
elementului și distanța dintre ele este de 0,5 .......................................................0,7 x grosimea
elementului. Punctele de aplicare de pe cele două fețe opuse trebuie să fie decalate între ele
La fiecare fisură se lasă, la una din extremități (cea de sus în cazul fisurilor verticale ), un
orificiu de 1 cm pentru refularea aerului.
d) Fixarea ștuțurilor pe traseul fisurii, în punctele stabilite după cum urmează :
- suprafața circulară a ștuțului se acoperă cu un strat de plastelină și se aplică pe zona
de beton fisurată acoperită și ea în prealabil cu un strat de plastelină; aplicarea
ștuțurilor se face simetric față de fisură;
- fiecare ștuț se fixează provizoriu pe contur în două - trei puncte, cu plastilină sau cu
ipsos.
e) Închiderea fisurii la exterior prin aplicarea de-a lungul acesteia a unui chit
epoxidic de mm grosime, pe o lățime de circa 3 cm. Compoziția și modul de
preparare a chitului epoxidic sunt prezentate la punctele A.2. și A.3. Cu același
chit se fixează definitiv și ștuțurile metalice. Aplicarea chitului se va face cu
șpaclul sau mistria, prin apăsare puternică. În cazul injectării de pe o singură față,
fața opusă se chituiește pe toată lungimea fisurii, lăsându-se întreruperi pentru
control de circa 3 mm, la 50 cm distanță sau minim una pe fisură.
Închiderea fisurii la exterior se poate executa și cu alte materiale pe baza de verificări
prealabile. După întărirea chitului (la circa 6 ore de la aplicare) se verifică comunicarea dintre
ștuțurile metalice astfel: se introduce aer comprimat pe rând în fiecare ștuț
metalic și se urmărește refularea aerului prin cele două ștuțuri învecinate; orificiile prin care nu
refulează aerul indică o întrerupere a fisurii în zona respectivă și în acest caz se amplasează ștuțuri
suplimentare pentru asigurarea comunicării.
 B. 2. Prepararea amestecului pentru injectare se face astfel :
Se măsoară volumetric sau gravimetric rășina epoxidică și întăritorul în proporțiile
corespunzătoare indicațiilor producătorului și se introduc într-o capsulă emailată, după care se
amestecă cu mistria timp de minim2 minute, având grijă ca prin amestecare să nu se antreneze aer.

B. 3. Injectarea fisurilor se efectuează după minim 6 ore de la executarea operațiilor

pregătitoare, dacă temperatura mediului ambiant este mai mare de +200C și respectiv
după minim 12 ore dacă temperatura mediului ambiant este sub +200C.
Injectarea se începe de la una din extremitățile fisurii.
La fisurile verticale sau înclinate injectarea se începe de la capătul inferior;
În timpul injectării se țin deschise două ștuțuri de metal învecinate, celelalte fiind astupate cu
dopuri de plastelină sau cauciuc.
În cazul plăcilor, de regulă, injectarea se face prin fața superioară; dacă aceasta nu este
accesibilă, injectarea se face de jos în sus practicându-se câte un orificiu suplimentar între două
orificii de injectare, în care se introduce câte un tub PVC; refularea rășinii prin acest tub indică
pătrunderea rășinii până la 2/3 din înălțimea plăcii.

B. 3.1. Injectarea fisurilor cu rășină epoxidică cu ajutorul pistolului manual constă în

următoarele operațiuni:
a) încărcarea pistolului cu rășină epoxidică;
b) fixarea capului pistolului în ștuțul metalic și înșurubarea încet a pistolului până la
apariția rășinii în ștuțul învecinat, după care se mută pistolul în acesta;
c) astuparea ștuțului cu dop de cauciuc sau plastelină și desfundarea celui de al treilea
ștuț de injectare.
Se procedează astfel până la injectarea completă a fisurii. La sfârșitul injectării toate ștuțurile
trebuie să fie astupate.
d) după circa două ore se scot ștuțurile ; acestea se refolosesc după îndepărtarea chitului
prin spălarea cu acetonă sau ardere.

B.3.2. Injectarea fisurilor cu rășină epoxidică cu ajutorul pistolului acționat cu aer comprimat
se face: cu pistolul încărcat cu amestecul de injectare și pus în legătură cu o sursă de aer comprimat
până la 6 atm.
Se fixează pistolul în primul ștuț metalic, se deschide lent robinetul de aer comprimat al
pistolului și se menține pistolul în această poziție până se observă apariția rășinii în ștuțul învecinat.
Se închide robinetul de aer comprimat, se depresurizează și se mută pistolul în ștuțul învecinat, se
astupă primul ștuț cu dop de cauciuc sau plastilină și se destupă al treilea ștuț de injectare. Se
procedează astfel pănă la injectarea completă a fisurii. La sfârșitul injectării toate ștuțurile trebuie să
fie astupate. După. circa 2 ore se scot ștuțurile.
Ștuțurile metalice se refolosesc după îndepărtarea chitului epoxidic prin spălarea lor cu
acetonă sau prin ardere.

B. 4.Verificarea aplicării corecte a procedeului de injectare se face după 24 ... 36 ore de

la injectare și se execută astfel:
a) La fiecare a cincea fisură injectată, se va desprinde pe o lungime de circa 15 cm, cu
dalta și ciocanul stratul de chit epoxidic aplicat pentru închiderea exterioară a fisurii,
la extremitatea la care s-a încheiat operația de injectare. În cazul injectării pe o față a
elementului, se desprinde chitul de pe fața opusă injectării.
b) În cazul unei injectări corecte se constată prezența rășinii în fisură (culoarea rășinii
este mai închisă decât a betonului).
c) În cazul în care nu se constată prezența rășinii în fisură, rezultă că injectarea nu a fost
executată corespunzător. În această situație se procedează la desfacerea completă a
chitului de pe fața respectivă a elementului și se stabilesc zonele neinjectate.
 În fiecare din aceste zone se montaeză un ștuț, se acoperă fisura cu chit epoxidic, lăsându-se
câte o întrerupere de control de 2...3 mm, la extremitatea zonei de injectat și se execută reinjectarea.
Întrucât în acest caz există dubii și în cea ce privește calitatea injectării celorlalte fisuri,
injectate anterior, se face verificarea acestora prin desfacerea chitului ca la litera a.

6.2. Masuri de securitate si sanatate in munca

Se vor respecta Instructiunile proprii de securitate si sanatate in munca.Masuri de PSI

Se vor respecta Normele proprii de PSI.

6.3. Masuri de lucru pe timp friguros

Lucrările de zidărie se pot executa pe timp friguros, cu respectarea următoarelor condiții:

Regim termic critic

Procesul tehnologic si conditii de
realizare Temperatura
°C Durata
a. 1 zi
Depozitarea materialelor de
zidărie înainte de punerea în 5°
operă, în spatii închise
b. La descărcarea din
Prepararea mortarului: (*) malaxor
- de ciment 5°...25°
- de ciment-var 5°...50°

c. Transportul si punerea în operă a 5° La terminarea

mortarului punerii în operă
d. Executarea zidăriei în spatii Pe durata executiei
5°
închise sau în aer liber
Protejarea Ziduri de orice
e. grosime zidăriei în spatii Durata critică de
închise 5° maturizare
f. Durata critică de
după
. Ziduri de 25 cm sau maturizare
executare ■ ...
(**)
mai groase protejate
local pentru 1°...10°
conservarea căldurii
înmagazinate
(*) în functie de temperatura la terminarea punerii în operă;
(*) în functie de parametrii mentionati pentru beton.
Pentru asigurarea calitătii lucrărilor de zidărie executate pe timp friguros este necesar si
suficient să se realizeze în mortar, înainte de a îngheta, o rezistentă minimă de 5 N/mm2, denumită
rezistentă critică.
Se vor folosi în acest sens numai mortar de ciment sau ciment-var, M 100 sau M 50 preparate
cu ciment Pa 35.
Variatia rezistentei mortarelor de ciment si a celor mixte de ciment-var preparate cu
cimenturile recomandate la confectionarea mortarelor în normativele in vigoare se dă orientativ în
tabelul următor:
Temperatura Rezistenta relativă a mortarului în procente din R28
de întărire pentru o durată, în zile:
°C
1 2 3 5 7 10 14 21 28

+1 1 3 5 10 16 24 35 45 55
+5 4 8 12 20 27 37 48 62 72
+ 10 6 13 19 30 39 51 63 78 88
+ 15 10 19 26 39 50 62 75 90 100
Pentru accelerarea prizei si întăririi mortarelor de ciment sau mixte se poate folosi adaosul de
clorură de calciu, în proportie de până la 2% din greutatea cimentului cu respectarea prevederilor din
standardele in vigoare. Nu se permite folosirea în acelasi scop a sării de bucătărie.

La executarea zidăriilor pe timp friguros se vor respecta si următoarele conditii:

- nu se vor folosi cărămizi si blocuri umede sau acoperite cu gheată;
- nu se vor folosi mortare având drept liant numai varul;
Pentru executarea zidăriilor pe timp friguros se folosesc, de la caz la caz, următoarele
metode:
- metoda adăpostirii zidăriilor sub constructii de protectie;
- metoda conservării căldurii initiale a zidăriilor.
Nu se permite folosirea metodei numită „la înghet", care este costisitoare si cu efecte
îndoielnice.
La metoda prin adăpostire se încălzeste spatiul astfel creat, pentru a se asigura mortarului o
temperatură pozitivă, pe toată perioada de întărire, asa încât la uscare, zidăria să atingă rezistenta
minimă necesară.
Blocurile mici si cărămizile se vor introduce în constructia provizorie de protectie cu cel
putin o zi înainte de punerea lor în operă, pentru a ajunge la temperatură pozitivă.
Metoda, adăpostirii zidăriilor sub constructii de protectie se va folosi la executarea
fundatiilor, subsolurilor, căminelor etc.
Mortarele utilizate vor fi de ciment si var si vor avea marca de minimum 25, iar temperatura
mortarului, cărămizilor si blocurilor la punerea lor în lucrare nu va fi mai mică de +5°C.
Metoda conservării căldurii initiale - care constă în acumularea prealabilă în zidărie a unei
cantităti de căldură si apoi în izolarea imediată a zidăriei cu materiale termoizolarite - va fi folosită
numai în cazuri speciale si numai la ziduri mai .groase de
12,5 cm. Măsurile adoptate în cadrul acestei metode trebuie gradate functie de
temperatura aerului exterior, astfel încât mortarul, înainte de a ajunge la înghet, să
aibă rezistenta de cel putin 5 N/mm2, verificată pe probe martor.

5.5. Controlul calitatii si recepția lucrarilor

Verificarea calitatii lucrarilor se va face atat la terminarea unei etape, cat si la receptie
lucrarii, prin verificarea:
- Elementelor geometrice inclusiv cele din proiect (grosime, verticalitate, planeitate etc)
la elementele realizate;
- Aspectului general si starea fiecarui element in parte;
- Inventarierea tuturor proceselor-verbale de lucrari ascunse;
- Corespondenta celorlalte elemente, dintre proiect si executie.
 Cand datele din proiect si prescriptiile de executie nu au fost respectate total sau partial,
investitorul prin inspectorul de santier va decide demolarea si refacerea elementelor de zidarie
necorespunzatoare executate fata de proiect si caietul de sarcini.

6. ATRIBUȚII SI RESPONSABILITĂȚI

6.1. Responsabilul tehnic cu execuția

• Răspunde fată de executant, conform legii, pentru asigurarea verificării calității
lucrărilor de constructii pe care acesta le realizează;
Controlul preliminar execuției:
• verifica existenta autorizației de construire sau de desfiintare/demolare;
• verifica existenta proiectului de executie sub urmatoarele aspecte:
• Sa fie verificat de verificatori atestati conform legislatiei in vigoare;
• Sa contina planul de control al calitatii pentru fazele determinante;
• Sa contina toti parametrii privind verificarile de calitate.
In cazul in care una din conditiile de mai sus nu se indeplineste, precum si in cazul
inexistentei autorizatiei de construire/ desfiintare, informeaza conducerea antreprenorului asupra
imposibilitatii demararii lucrarii si blocheaza emiterea Ordinului intern de incepere a lucrarilor, pana
la intrarea in legalitate a Investitorului.
• verifica existenta caietului de sarcini si a procedurilor tehnice de executie specifice;
• verifica existenta planului de control al calitatii lucrarii;
• Verifica dotarea la nivel de executant cu scule si dispozitive de mica mecanizare, cat
si cu utilaje de montaj adecvate;
• verifica dotarea executantului cu aparatura de masura si control insotita de viza
metrologica in valabilitate;
• verifica procedurile tehnice de executie;
• Isi elaboreaza un plan propriu de control al executiei lucrarii;
In executie:
• admite executia lucrarilor numai pe baza proiectelor si detaliilor de executie
verificate de specialisti verificatori de proiecte, atestati;
• Verifică si avizează fisele si proiectele tehnologice de executie, procedurile de
realizare a lucrărilor, planurile de verificare a executiei, programul de realizare a
lucrărilor;
• verifica si avizeaza documentele interne elaborate in cadrul societatii pentru lucrarea
la care a fost desemnat:
o programul de organizare a executiei lucrarilor (grafic de executie, plan de organizare
de santier, grafic de aprovizionare, grafic de asigurare de forta de munca si utilaje etc);
o planul de control al calitatii, verificari si incercari pe lucrare; o planul calitatii
(manualul calitatii, procedurile documentate si instructiunile de lucru).
• Întocmeste si tine la zi un registru de evidentă a lucrărilor pe care le coordonează
tehnic si de care răspunde;
• conform planului propriu de control verifica daca executia lucrarilor de constructii
respecta cerintele de calitate precizate in documentatia de executie;
• pune la dispozitia organelor de control toate documentele necesare pentru verificare.
• opreste executia lucrarilor, in cazul in care s-au produs abateri de la calitate sau de la
prevederile proiectului de executie si permite reluarea lucrarilor numai dupa
remedierea acestora;
• verifica daca materialele si echipamentele aprovizionate corespund prevederilor
proiectului;
• Permite utilizarea în execuție numai a materialelor si echipamentelor însotite de
documentele de atestare a calitătii si care corespund calitativ cu prevederile din
aceste documente, din contract si din proiect;
• Permite utilizarea în executia lucrărilor numai a produselor si a procedeelor
 prevăzute în proiect, certificate sau pentru care există agremente tehnice;
• Verifica daca materialele si echipamentele ce se pun in opera sunt insotite de:
• Certificatul de calitate al furnizorului;
• Certificatul de garantie, indicand perioada de timp in care se garanteaza
caracteristicile declarate;
• Certificate de atestare a calitatii si a performantelor emise de institute specializate in
acest scop;
• Instructiunile de montare, probare, intretinere si exploatare;
• Declaratii de conformitate;
• Agremente tehnice;
Si daca corespund datelor inscrise in acestea.
• verifica daca conditiile pentru pastrarea si depozitarea materialelor si echipamentelor
respecta masurile de prevenire si stingere a incendiilor si instructiunile furnizorului;
• verifica daca materialele si echipamentele ce se pun in opera au suferit in timpul
transportului, degradari de natura sa le compromita din punct de vedere tehnic si
calitativ;
• opreste continuarea executarii lucrarilor care necesita inglobarea
produselor/materialelor la care s-au constatat deficiente, neconformitati, defecte de
calitate care pot conduce la nerealizarea cerintelor esentiale precizate in Legea
10/1995;
• Dispune depozitarea acestor materiale in locuri special amenajate pana la
solutionarea remedierii neconformitatilor;
• Urmăreste ca lucrările să se facă numai de personal specializat si autorizat pentru
meseriile la care reglementările tehnice au previziuni în acest sens;
• participa la stabilirea solutiei tehnologice optime de realizare a lucrarilor functie de
nivelul de calitate ce trebuie realizat corespunzator cerintelor de complexitate si
gradului de dificultate al proiectului tehnic de executie, de dotarea tehnico-materiala
si profesionala de care dispune societatea;
• verifica respectarea proiectelor si a detaliilor de executie, precum si a procedurilor
tehnice de executie;
• participa la toate verificarile de calitate si la incercarile care se efectueaza pe
parcursul executiei;
• Verifica existenta inregistrarilor care atesta calitatea executiei lucrarilor (si care
trebuie predate beneficiarului pentru completarea cartii tehnice a constructiei);
• participa la inspectia lucrarilor in faze determinante si la receptie lucrarilor care
devin ascunse si semneaza procesele verbale;
• solicita prezenta dirigintelui de santier la executarea lucrarilor ce ulterior devin
ascunse;
• sesizeaza dirigintele de santier, ca reprezentant al beneficiarului, si proiectantul (dupa
caz), daca constata neconformitati, pentru rezolvarea acestora;
• Oprește executia lucrarilor, in cazul in care s-au produs abateri de la calitate sau de la
prevederile proiectului de executie si permite reluarea lucrarilor numai dupa
remedierea acestora, constatata la inspectia efectuata impreuna cu inspectorul de
santier si emiterea de catre acesta din urma a dispozitiei de santier de continuare a
lucrarilor;
• Intocmeste Raport de neconformitate in cazul in care constata neincadrarea in
prevederile proiectului, sau in conditiile de admisibilitate prevazute in normativele in
vigoare si elaboreaza impreuna cu proiectantul solutiile tehnologice optime de
efectuare a remedierilor care se impun;
• Analizeaza calitatea lucrarilor de remediere executate si confirma aceasta prin
semnatura in inregistrarile de calitate intocmite, respectiv RNC/RAC
• analizeaza buletinele de analiza si incercari, notele de atestare pentru materialele si
produsele utilizate la lucrarile de constructii pentru care este desemnat;
• verifica efectuarea probelor directe in laboratoare autorizate, proprii sau
 independente, pentru materialele si echipamentele asupra carora exista dubii cu
privire la calitatea lor sau pentru echipamentele care au fost asamblate pe santier;
• pastreaza inregistrarile care fac dovada ca lucrarile au fost inspectate si incercate:
• Procese verbale calitative;
• Procese verbale de verificare a lucrarilor ascunse;
• Procese verbale de inspectie a fazelor determinante;
• Buletine de analize si incercare.
• Pune la dispozitia organelor de control toate documentele necesare pentru verificare;
• verifica daca fundatiile, esafodajele, prevazute, precum si golurile pentru elementele
de constructie, necesare instalatiilor, au fost executate conform proiectului
(dimensiuni, pozitii) si cu calitatea corespunzatoare.

Concluziile verificarilor se consemneaza in procese-verbale de control.

In toate cazurile in care in urma verificarilor efectuate se constata neincadrarea in prevederile
proiectului, sau in conditiile de admisibilitate prevazute in normativele in vigoare, se procedeaza
astfel:
• RTE opreste continuarea lucrarilor;
• RTE intocmeste RNC si participa la elaborarea solutiei tehnologice optime de
efectuare a remedierii neconformitatilor constatate, impreuna cu proiectantul;
• Executantul reface lucrarile conform solutiilor din raportul de neconformitate;
• RTE impreuna cu dirigintele de santier analizeaza calitatea lucrarilor de remediere
executate si confirma aceasta prin semnatura in inregistrarile de calitate intocmite,
respectiv RNC;
• Daca se constata inlaturarea neconformitatilor, inspectorul de santier emite dispozitie
de santier pentru continuarea lucrarilor;
• Daca se constata in continuare existenta de neconformitati, inspectorul de santier
dispune refacerea lucrarilor pana la inlaturarea acestora.

6.2. Responsabilul cu controlul tehnic al calitatii

• raspunde de desfasurarea permanenta si sistematica a activitatii de control calitate si a proceselor
de inspectii si incercari la nivelul santierului, in conformitate cu

prevederile documentelor sistemului de management al calitatii (SIM), adoptat de organizație.

• urmareste si asigura realizarea activitatilor de inspectii si verificare a calitatii, la
produsele aprovizionate in depozitul societatii sau direct pe santier, inainte de
punerea in opera, precum si la lucrarile de constructii executate de societate, pe tot
parcursul desfasurarii proceselor de productie, conform procedurilor aferente in
vederea confirmarii calitatii si acceptarii de catre clienti a lucrarilor executate.
• planifica efectuarea controalelor, stabilind volumul si durata acestora, in corelare cu
graficele de executie ale lucrarilor si planului de control al calitatii aferente;
• supune avizarii directorului general adjunct programele lunare de control calitate.
• verifica prin sondaj, efectuarea, in baza PCC elaborate pentru fiecare lucrare/produs,
a operatiilor de control intern si intocmirea inregistrarilor calitatii pe faze de executie
a lucrarilor/ produselor (FCC, PV predare-primire front lucru, PV receptie calitativa
pentru lucrari ce devin ascunse, PV prelevare probe, buletine de analiza, etc.),
controleaza continutui si corectitudinea inregistrarilor calitatii pe parcursul executiei
lucrarilor/ produselor.
• controleaza, monitorizeaza procesele de productie si efectueaza controalele si
inspectiile ce revin responsabilului CQ in fazele de executie determinante, potrivit
PCC pe lucrare / produs; confirma calitatea lucrarilor 1 produselor inregistrari de
calitate pe faze sau operatii de executie (FCC, PV de receptie calitativa, PV de
control); raspunde de controlul stadiului verificarilor si de inspectia finala a lucrarilor
conform PTE si PCC aferente.
• tine evidenta si gestioneaza documentele si inregistrarile aferente controlului calitatii
 lucrarilor/ produselor, emise sau primite, inclusiv cele privind pregatirea si instruirea
personalului in acest domeniu .
• efectueaza controlul calitatii la primirea si receptia produselor/ lucrarilor realizate de
subcontractanti, in conformitate cu prevederile PTE specifice si ale PCC aferente,
verificand in acelasi timp completitudinea si corectitudinea datelor inscrise in
inregistrarile calitatea acestora .
• verifica, potrivit prevederilor procedurilor aplicabile si planurilor de control calitate
aferente, existenta si conservarea datelor de identificare fizica pe produsele primite
de la furnizori; urmareste ca marcajele de pe produsele furnizate societatii sa
corespunda cu datele inscrise in documentele insotitoare ale acestora, precum si cu
cele din inregistrarile calitatii emise in cadrul societatii, de la depozit pina la punerea
in opera a produselor respective.
• propune oprirea executiei lucrarilor/ produselor, atunci cand constata aparitia unor
deficiente majore (abateri de la prevederile PTE, scaderea nivelului de exigenta
materiale cu neconformitati, etc.) sau a unor conditii de mediu, care pot influenta
negative calitatea acestora.
• participa la identificarea neconformitatilor si deschide rapoarte de neconformitati
(RNC) pentru defectele grave de calitate depistate la lucrarile/ produsele furnizate de
subcontractanti sau clienti, precum si la lucrarile/ produsele executate.
• Proceseaza RNC conform prevederilor procedurii aferente si verifica implementarea
modului de rezolvare a cauzei neconformitatilor.
• raspunde de evidenta si tinerea sub control a tuturor neconformitatilor depistate in
activitatile de executie ale santierelor; gestioneaza registrul de evidenta
neconformitatilor care consemnează tipul acestora, difuzarea rnc si diferite faze de procesare.
• raspunde de rezolvarea completa si la termene a actiunilor corective/ preventive
initiate in urma inspectiilor si auditurilor efectuate de RCMS si echipa de audit din
organizatie sau de clienti.
• realizeaza interfata cu furnizorii de produse, subcontractantii de lucrari si cu clientii
pentru problemele legate de conformitatea calitatii produselor si a lucrarilor
executate.

6.3. Șef șantier/Șef punct lucru

Are in subordine directa maistrii, sefi de lucrari si formatiile/echipele de muncitori din cadrul
santierului pe care il conduce.
• Asigura conducerea directa a activitatilor de executie a lucrarilor, in conformitate cu
prevederile documentatiilor tehnice, ale normativelor in vigoare si ale procedurilor
tehnice de executie, la nivelul de calitate si la termenele stabilite in contractele
incheiate cu clientii si in conformitate cu graficele de executie;
• supravegheaza permanent desfasurarea lucrarilor de executie si raspunde de
respectarea, in intreaga activitate desfasurata de santier a reglementarilor si normelor
in vigoare si a instructiunilor de lucru, precum si a prevederilor documetatiilor
tehnice si tehnologice referitoare la SSM, prevenirea si stingerea incendiilor si
protejarea mediului ambiant; asigura instruirea in aceste domenii a personalului
subordonat, precum si testarea acestuia cu privire la insusirea cunostintelor necesare;
• Are obligatia sa respecte proiectele si detaliile de executie pentru realizarea nivelului
de calitate corespunzator cerintelor;
• va utiliza in executie numai produse si procedee prevazute in proiect, certificate sau
pentru care exista agrement tehnic;
• urmareste si asigura ca procesele de executie din cadrul santierului sa se desfasoare
numai pe baza de proceduri si instructiuni care sa defineasca precis si complet modul
de lucru;
• participa la receptia materialelor la primirea in santier;
• verifica, la primirea produselor in santier, existenta si corelatia datelor de identificare
 cu cele din documentele insotitoare;
• Asigura manipularea corespunzatoare si depozitarea produselor primite, conform
prescriptiilor tehnice, indicatiilor comisiei de receptie si prevederilor procedurilor
tehnice aferente;
• anunta responsabilul CQ din cadrul societatii, indata ce depisteaza produse, sevicii
sau lucrari care sunt neconforme, in vederea constatarii si deschiderii rapoartelor de
neconformitate (RNC);
• participa la identificarea si analizarea neconformitatilor constatate in urma
controalelor si inspectiilor efectuate de organele interne sau externe si la stabilirea,
impreuna cu RTE, responsailii CQ a cauzelor si a solutiilor propuse pentru
solutionarea neconformitatilor;
• aplica masurile de restrictie si izolare sau separare a zonelor de neconformitati ale
lucrarilor si asigura rezolvarea RNC numai pe baza solutionarii realizate de
managerul de proiect impreuna cu RTE si RCQ - dupa caz - cu consultarea
proiectantului;

• raspunde de rezolvarea completa si la termenele stabilite a tuturor acțiunilor corective

/preventive adoptate in urma Rapoartelor de neconformitate, pentru activitatile
desfasurate in cadrul santierului, urmareste si asigura emiterea
inregistrarilor/dovezilor obiective pentru fundamentarea rezultatelor obtinute;
• raspunde de instruirea personalului executant cu privire la cerintele de calitate
specificate prin documentatia de executie, precum si in domeniile S.S.M., P.S.I. si
situatii de urgenta;
• asigura, conform aprobarii conducerii organizatiei, oprirea executiei lucrarilor atunci
cand constata aparitia unor conditii care pot influenta negativ calitatea;
• asigura indeplinirea actiunilor initiate pentru remediere si eliminarea cauzelor care au
determinat aparitia de neconformitati, in vederea evitarii repetarii acestora;
• asigura imediat oprirea executiei lucrarilor la locurile de munca unde au aparut
pericole iminente si ia masuri pentru eliminarea cauzelor care au condus la situatiile
respective precum si pentru continuarea lucrarilor;
• asigura remedierea urgenta a deficientelor constatate in domeniile calitatii, securitatii
muncii, PSI si protectiei mediului, consemnate in urma controalelor efectuate de
organele interne sau de catre cele externe abilitate;
• va duce la indeplinire la termenele stabilite a masurilor dispuse prin documentele
intocmite cu ocazia receptionarii lucrarilor sau a fazelor de executie;
• urmareste ca utilajele, masinile si instalatiile folosite in cadrul santierului sa fie
prevazute cu dispozitive de siguranta si protectie, aparatori si dupa caz, cu legaturi la
pamant, iar actionarea acestora sa fie asigurata numai de muncitori calificati, instruiti
si daca este necesar, autorizati corespunzator sarcinilor lor;
• asigura muncitorilor subordonati, scule si dispozitive de lucru corespunzatoare si
echipamente de protectie, precum si antidoturi, dupa caz, in vederea pevenirii
accidentarii si imbolnavirii profesionale;
• convoaca factorii care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze
determinante si asigura conditiile necesare efectuarii acestora;
• prin Managerul de proiect convoaca intrunirea comisiei de receptie la terminarea
lucrarilor, confirmand finalizarea acestora;
• raspunde de implementarea sistemului de management integrat in cadrul activitatilor
desfasurate de santierul pe care il conduce, fiind investit de catre conducerea
antreprenorului, cu autoritatea necesara pentru acest scop;
• indruma, asigura si urmareste desfasurarea activitatii impuse pentru calitate, protectia
mediului, situatii de urgenta;
• are obligatia de a solutiona neconformitatile, defectele, neconcordantele aparute in
fazele de executie in baza solutiilor stabilite de proiectanti, cu acordul investitorului;
• urmareste exploatarea utilajelor si echipamentelor din dotare in conditii tehnice
 stabilite si face propuneri pentru respectarea programului de interventii;
• semnaleaza conducerii organizatiei eventualele deficiente de calitate, distrugere sau
depreciere privind materialele aflate in gestiune sau neregularitatile privind conditiile
de depozitare si siguranta privind desfasurarea activitatii;
• raspunde de rezolvarea sesizarilor beneficiarilor privind lucrarile realizate de
organizatie;
• urmareste modul de aplicare si respectare a normelor SSM;
• participa la sedintele efectuate de management;

• controlează si actioneaza pentru ca produsele livrate la locul de punere in opera sa fie

insotite de copiile documentelor de calitate primite de la furnizori;
• tine evidenta si asigura conservarea datelor de identificare a materialelor puse in
opera, precum si transmiterea acestora in inregistrarile de calitate aferente lucrarilor
executate pe santier;
• controleaza inainte de inceperea executiei, indeplinirea tuturor cerintelor stabilite in
documentatii si in PTE, urmarind organizarea zonei in conformitate cu prevederile
acestora;
• asigura executarea lucrarilor de constructii contractate cu clientii, in conformitate cu
Procedurile tehnice de executie, PCCVI si cu graficele de esalonare;
• asigura conditiile necesare accesului la lucrare si la inregistrarile emise de santier,
pentru desfasurarea activitatilor de control si inspectii/incercari pe flux si finale,
conform PCCVI de catre responsabilii AQ, CQ din cadrul organizatiei sau
proiectanti, clienti si alte organi externe de control abilitate;
• raspunde de indeplinirea prevederilor de control din PCCVI aprobat pentru fiecare
lucrare si confirma in Fisa de control calitate (FCC) aferenta, efectuarea operatiunilor
tehnologice si a verificarilor faza cu faza a lucrarii;
• realizeaza interfete cu functiile de decizie din cadrul organizatiei pentru orice
problema legata de desfasurarea si controlul proceselor de executie, care nu poate fi
rezolvata la nivelul santierului;
• participa la evaluarea competentei personalului din subordine, formuleaza propuneri
cu privire la calificarea si dupa caz instruirea personalului din cadrul santierului si
asigura participarea acestuia la programele de calificare sau instruire aprobate de
conducerea societatii, precum si examinarea/testarea finala a cursantilor; urmareste si
asigura pastrarea inregistrarilor privind calificarea si instruirea, transmitand copii ale
acestor documente la compartimentul Resurse Umane;
• asigura redistribuirea resurselor tehnico-materiale, forta de munca la lucrarile in curs
de realizare, in functie de termenele contractuale, de evolutia fronturilor de lucru si
alti factori determinanti in derularea proceselor de executie;
• raspunde de raportarea realizarilor pentru decontarea lunara a productiei executate de
santier, corespunzator stadiilor fizice inregistrate si confirmate de clienti (prin
diriginti de santier, consultanti etc);
• urmareste se asigura determinarea corecta si la timp a drepturilor banesti cuvenite
muncitorilor subordonati pentru munca depusa, in corelare cu cantitatile fizice real
executate si cuprinse in situatiile lunare de lucrari;
• asigura organizarea rationala a proceselor de productie si a locurilor de munca din
cadrul santierului, precum si aprovizionarea acestora cu materialele necesare si
incadrarea cu fortele de munca aferente;
• intocmeste fisele de protectia muncii pentru toti muncitorii subordonati, efectuand
instructajul obligatoriu lunar, precum si la schimbarea locului de munca a fiecarui
lucrator. Introduce la lucru numai muncitori examinati medical si declarati apti sa
presteze muncile la care sunt repartizati;
• asigura la locurile de munca, placi cu inscriptii de atentionare, afise, instructiuni
vizibile, dispozitive de avertizare si alte mijloace vizuale si auditive specifice pentru
securitatea muncii, PSI si protectia mediului. Dispune delimitarea si ingradirea
locurilor cu grad ridicat de periculozitate;
 • răspunde de respectarea reglementarilor in vigoare, in cazul producerii unui accident
de munca referitoare la acordarea primului ajutor, consultarea victimei de catre
medic, conservarea zonei accidentului, inlaturarea cauzelor si elementelor care
constituie pericol in continuare, precum si a celor cu privire la comunicarea si
cercetarea accidentului;
• stabileste modul de efectuare a pazei lucrarilor si a miloacelor tehnico-materiale,
precum si de asigurare a securitatii mijloacelor banesti in cadrul santierului;
• ia toate măsurile necesare pentru protecția contra incendiilor la organizarea
șantierelor si pe parcursul executării lucrărilor de bază;
• completeaza dosarele lucrarilor terminate si in colaborare cu functiile implicate din
societate, asigura pregatirea activitatilor de receptii pentru fiecare lucrare finalizata;
• intocmeste la termenele stabilite, informarile, rapoartele si situatiile cerute de
conducerea societatii, cu privire la activitatile desfasurate si rezultatele obtinute;
• indeplineste orice alte atributii si sarcini ce i-au fost repartizate de directorul general
sau seful ierarhic superior.

6.4. Șeful de echipă

• Participă la preluarea frontului de lucru și semnează de primirea acestuia.
• Asigură respectarea tehnologiei de lucru și a prevederilor din prezenta procedura.
• Instruiește echipa cu privire la tehnologia de lucru adoptată.
• Participă la verificarea execuției lucrărilor ce devin ascunse și pe faze de execuție și
răspunde pecuniar, solidar cu echipa pentru remedierea deficiențelor constatate .
• Sefii de echipa precum si loctiitorii acestora, raspund de respectarea masurilor de
prevenire si stingere a incendiilor pe timpul lucrarilor ce le executa, avand in acest
scop urmatoarele obligatii principale:
a) să execute lucrările încredintate în conformitate cu prevederile normelor legale si ale
documentatiei de executie, în ceea ce priveste măsurile de prevenire stingere a
incendiilor, modul de organizare si tehnologia de executie;
b) să nu execute nici un fel de improvizatii sau lucrări pentru care nu sunt stabilite
măsurile de prevenire si stingere a incendiilor, ori aceste măsuri sunt insuficiente;
c) să solicite completarea măsurilor de prevenire a incendiilor ori de câte ori constată că
acestea sunt insuficiente si pun în pericol securitatea lucrărilor ce le execută;
d) când lucrează în incinta investitorului, este obligatorie respectarea regulilor de
prevenire si stingere a incendiilor stabilite de acesta si va solicita instruirea
personalului echipei, potrivit cu cerintele specifice locului de muncă;

6.5. Responsabilul PSI

 Răspunderea pentru organizarea si desfăsurarea activitătii permanente de prevenire si stingere
a incendiilor în unităti revine directorului general, conducătorilor punctelor de lucru, precum si
personalului muncitor.
 Responsabilul PSI, desemnat de conducerea societatii, raspunde de coordonarea si indrumarea
activitatii de prevenire si stingere a incendiilor.

 Responsabilul PSI va organiza activitatea de dotare a unitătii cu instalatii, utilaje, aparatură,

echipament de protectie si substante chimice pentru prevenirea si stingerea incendiilor si de
întretinere în stare de functionare a acestor mijloace. Se va preocupa de organizarea prevenirii
si stingerii incendiilor pe locurile de muncă si a evacuării persoanelor si bunurilor în caz de
incendiu si de organizarea controlului sistematic al respectării normelor, realizarea măsurilor si
îndeplinirii obligațiilor si atributiilor ce revin personalului privind prevenirea si stingerea
incendiilor;
 Responsabilul PSI acordă sprijinul necesar pentru organizarea activitătii de prevenire si
stingere a incendiilor pe locurile de muncă;
 Organizarea activitătii de prevenire si stingere a incendiilor precum si a evacuării persoanelor
 si bunurilor în caz de incendiu, vizează în principal în:
a) stabilirea în instructiunile de lucru, a modului de operare precum si a regulilor,
măsurilor de prevenire si stingere a incendiilor ce trebuie respectate în timpul
executării lucrărilor;
b) stabilirea modului si a planului de depozitare a materialelor si bunurilor cu pericol de
incendiu sau explozie;
c) dotarea locului de muncă cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor necesare
conform normelor, amplasarea corespunzătoare a acestora si întretinerea în stare de
functionare;
d) organizarea alarmării, alertării si a interventiei pentru stingerea incendiilor pe locul de
muncă, precum si constituirea echipelor de interventie si a atributiilor concrete;
e) organizarea evacuării persoanelor si a bunurilor în caz de incendiu precum si
întocmirea planurilor de evacuare;
f) întocmirea ipotezelor si schemelor de interventie pentru stingerea incendiilor la
instalatiile cu pericol deosebit;
g) marcarea cu inscriptii si indicatoare de securitate si expunerea materialelor de
propagandă împotriva incendiilor.
• Responsabilul PSI are obligatia de a reglementa utilizarea focului deschis (sudura, tăierea cu
flacără si lipirea metalelor, topirea bitumului, arderea unor reziduuri combustibile, fumat etc.)
în cadrul santierului. În acest scop, este obligat să:
a) împuternicească, prin decizie scrisă, persoanele care au dreptul să emită permis de
lucru cu foc si să stabilească sectorul de activitate în care acestea îsi exercită această
obligatie;
b) asigure controlul respectării normelor de prevenire si stingere a incendiilor inainte,
pe timpul si după executarea lucrărilor cu foc deschis;
c) stabilească locurile din santier unde se pot efectua (permanent sau periodic) diferite
lucrări cu foc (sudură, Iipire, topire bitum, ardere reziduuri combustibile, curătarea
prin ardere a unor utilaje, agregate sau conducte tehnologice sau a izolatiei de pe
conductoare, electrice) si să stabilească măsurile necesare pentru amenajarea si
dotarea cu mijloace de interventie în caz de incendiu a locurilor respective si
supravegherea lucrătorilor;
d) propună locurile unde este permis fumatul, precum si măsurile ce trebuie luate pentru
amenajarea acestora;
e) tină evidenta persoanelor calificate să execute lucrări cu foc deschis si să organizeze
instruirea periodică a acestora privind cunoasterea si respectarea normelor de
prevenire si stingere a incendiilor;asigure verificarea tehnică a tuturor agregatelor
fixe si mobile de executarea lucrărilor cu foc deschis precum si întretinerea în
perfectă stare de functionare a acestora.

7. ÎNREGISTRĂRI

Procese verbale de lucrari ascunse;

Procese verbale de recepție calitativa;
Certificate de calitate si declaratii de conformitate pentru materiale.

8. ANEXE