UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE

Departamentul „Finanţe şi Bănci”

Modalitati de eficientizare a elementelor mecanismului fiscalitatii in

Republica Moldova

364. Finanțe

Finanțe și bănci

Lucrul individual la disciplina:Fiscalitate

Autorul:

Conducător ştiinţific:

dr., conf. univ.

CHIŞINĂU 2018
 Cuprins:

1. Introducere………………………………………………………………….………….….3
2. Modalitati de eficientizare a elementelor mecanismului fiscalitatii in Republica
Moldova………………………………………………………………………………..5
3. Concluzii şi recomandări………………………...………………………………………12
4. Bibliografie………………………………………………………………………………13

2
 Introducere

Actualitatea temei de cercetare. Fiscalitatea s-a dovedit a fi unul dintre ce mai dinamice
fenomene în economia de piață. Cerințele obiective stau la baza reglementărilor prin care
autoritatea publica stabileste nu numai coordonatele asezarii,perceperii si controlului impozitelor
si taxelor,dar si utilizarea mai mult sau mai putin a acestora ca instrument de conducere. Din
aceste considerente se acordă o atentie deosebita elementelor functionale ale mecanismului
fiscal: planificarii fiscale, reglarii si controlului fiscal. Prin intermediul acestora se poate
influenta efectiv asupra utilizarii eficiente a unor incasari fiscale separate,preum si asupra
sistemului fiscal in intregime.

Dinamismul transformarii relatiilor economite intr-o masura decisiva depinde de succesul

stabilizarii intregului sistem bugetar- financiar, in cadrul caruia relatiile fiscale constituie o parte
componenta importantă.

Tema de cercetare se refera la un spectru larg de probleme privind mecanismul fiscalitatii si

perfectionarea lui in conditiile stabiliarii macroeconomice.

Scopul lucrării consta in cercetarea mecanismului fiscalitatii si influenta lui asupra economiei si
formularea directiilor de perfectionarea mecanismului fiscalitatii in conditiile stabilizarii
macroeconomie. Pentru realizarea scopului propus au fost trasate urmatoarele sarcini:

- Analiza situatiei social-economice atit in Republica Moldova, in vederea determinarii

existentei tendintei de stabilizare macroeconomica;
- Aprecierea mecanismului fiscal ca si categorie economica si instrument de reglare
macroeconomica;
- Sistematizarea si generalizarea rezultatelor reformelor fiscale in Republica Moldova
- Cercetarea eficientei reglarii fiscale si controlului fiscal in Republica Moldova in
vedereea aprecierii eficacitatii mecanismului fiscal;
- Elaborarea recomadarilor privind perfectionarea mecanismului fiscalitatii in conditiile
stabilizarii macroeconomice si armonizarii politicii fiscale in procesul integrarii
europene.

Obiectul cercetării il formeaza sistemul fiscal al Republicii Moldova, mecanismul fiscal,

legislatia si procesul fiscal ce determina armonizarea politicii fiscale in conditiile stabilizarii
macroeconomice si integrarii europene.

3
Obiectivele lucrarii. Conform obiectivelor propuse teza cuprinde: introducere, un capitol,
concluzii si recomandari, bibliografie.

Termeni-cheie: impozite si taxe,sistemul fiscal,mecanismul fiscal,planificarea fiscala,reglarea

fiscala,administrarea fiscala,control fiscal,stabiliarea macroeconomica,procesul fiscal,reforma
fiscala,politica fiscala.

4
 Modalitati de eficientizare a elementelor mecanismului fiscalitatii in
Republica Moldova

La etapa actuala toate tranformaril economice provocate in Republica Moldova, dupa

cucerierea independentei si suveranitatii de stat si pina in prezent au avut ca scop asigurarea unei
cresteri economice durabile si sporirea nivelului de viata al populatiei. Este evident faptul ca
realizarea acestui obiectiv in mod direct depinde de eficienta reformelor executate in tara, nivelul
procesului de productie a capitalului, de insolvabilitatea agentilor etc.

Spre regret, in perioda data evolutia economiei nationale a fost influentata de procese
social-economice, care intr-o oarecare masura, au contribuit la schimbari radicale in cadrul
conjucturii tarii si nu corespundeau totalmente directiilor trategice de dezvoltare, intrucit au fost
mereu insotite de o anumita instabilitate economica, care la rindul sau, a influentat negativ
avansarea republicii. Din aceste considerente, la etapa actuala este necesara o remediere a
situatiei create prin executarea unor schimbari esentiale in sistemul economic in ansamblu, cit si
in sistemul fiscal ca parte componenta a acestuia.

Actualmente, problematica sistemului de impunere este una extrem de valoroasa din

punct de vedere conceptual si metodologic. Efortul de a analiza si dezvolta aceste idei sunt de o
importanta majora pentru practica politicii economice guvernamentale, deoarece are impact
semnificativ asupra teoriei finantelor publice.

Intru atingerea obiectivelor de crestere economica in tara, trebuie sa fie adoptat atit un
sistem legislativ adecvat, cit si sa fie aplicata o politica fiscala oportuna, prin intermediul careia
sa fie specificata totalitatea de masuri aferente excluderii ansamblului de lacune, in special, a
ceor ce tin de functionarea sistemului fiscal.

Sub acest aspect, un rol important la stabiliarea unor procese, ce vor permite de a garanta
cresterea economica, ii revine problemei privin optimizarea poverii fiscale, deoarece principalul
izvor de formare a resurselor fincaciare publice constituie impozitele, iar capacitatea bazei de
impunere este conditionata de dimensiunea, numarul si eficienta functionarii contribuabilor.

In acelasi timp, gindirea si elaborarea unui sistem fiscal eficient ramine a fi una din
problemele-cheie in vederea obtinerii unor schimbari reultative in economia nationala.
Racordarea si eficientizarea acestuia este dictata atit de interesele contribuabililor cit si alte
statului, dat fiind faptul ca acumularea veniturilor bugetare, necesare pentru a asigura o crestere
economica sporita, este o problema destul de complicata si,totodata dificila.
5
 In conformitate cu prevederile Codului Fisccla din Republica Moldova sistemul fiscal
reprezinta o totalitate de impozite. Fiecare dintre aceste impozite are destinatia sa functionala si
difera in dependenta de elementele interne, obiectivele aferente categoriei date de impunere,
mecanismul de calculare a impozitului si modul lui de percepere. Aceasta situatie conditioneaza
necesitatea divizarii totalitatii de impozite in doua subsisteme- directe si indirecte.

Volumul total de incasari fiscale perceput din activitatea de antreprenoriat, stabilit prin
legislatie si supus impozitarii, care urmeaza a si achitat la buget, formeaza indicatorul poverii
fiscale absolute. Marimea lui nu reflecta intensitatea obligatiunilor fiscale cu surselel de plata.
Anume din aceste considerente in conceptul stiintific a fost introdusa notiunea de povara fiscala
relativa, care urmareste un singur scop – evidentierea criteriului unic al principiului echitabilitatii
stabilit inca de Adam Smith.

Prin notiunea de povara fiscala relativa se subintelege raportul dintre suma incasarilor
fiscale calculate, adica raportul marimii absolute a acesteia fata de baza selectata. Referitor la
alegerea acestei baze autorii mentioneaza ca in prezent exista mai multe puncte de vedere. Unii
savanti propun pentru estimarea presiunii fiscale de a raporta suma impozitelor fata de cifra de
afaceri, reflectindu-se asa-zisa capacitate fiscala a productiei, care poate fi exprimata in unitati
naturale sau valorice. Dar acest indicator nu este decisiv si nu poate reflecta impactul platilor
fiscale asupra starii financiare a structurilor de antreprenoriat. Sub acest aspect, indicatorul
trebuie sa prevada o coordonare a volumului de impozite percepute in bugetul statului si
activitatea economica a agentilor ce practica activitatea de antreprenoriat.

La estimarea poverii fiscale o importanta deosebita ii revine momentului determinarii

sumei de incasari. Conform Codului Fiscal din Republia Modlova art.44 al 3, persoanele juridice
la calcularea impozitelor pe venit utilizeaza metoda calculelor conform careia venitul este
raporul in anul fiscal in care a fost cistigat, iar deducerea se racordeaa in anul fiscal in care au
fost calculate sau suportate cheltuielile, sau au fost efectuate alte plati, cu conditiea ca aceste
cheltuieli si plati nu trebuie raportate la un alt an fiscal in scopul reflectariii corecte a venitului.
Pornind de la aceste pozitii, nivelul poverii fiscale pentru diferiti agenti economici nu poate fi
comparat in timp, intucit momentul comercializarii productiei la fiecare întreprindere este
individual si nu depinde de activitatea economica.

Din aceste considerente, la stabilirea poverii fiscale ar fi mai util de aplicat indicatorul ce
tine cont de platile fiscale calculate,luind in considerarea momentul expedierii productiei
cumparatorului dat atit din punct de vedere a perioadei calcularii, cit si a spatiului. Insa,
realizarea acestei conditii in practica se ciocneste cu o serie de dificultati, printre care:
6
 -specificarea componentei impozitelor care se include in indicatorul “povara fiscal”, ceea
ce presupune determinarea poverii fiscal absolute

-alegerea bazei de comparare, adica determinarea poverii fiscal relative

-estimarea plafonului poverii fiscale

-verificarea utilitatii practice a indicatorului “povara fiscal”

Pentru a stabili rolul politicii fiscal privind procesele de transformare a mecanismului

reglementarii de stat in economia de piata, trebuie sa se ia in consideratie tendintele evolutiei
sistemelor fiscal din principalele tari ale lumii. Dupa cel de-al doilea razboi mondial majoritatea
tarilor cu economie de piata treceeau printr-o criza economica dintre industrie, comert intern si
extern etc. Sistemul economic all tarilor europene dispunea de o structura militarizata. Pentru
dezvoltarea acestor tari ai fost necesare investii capitale considerabile.

In parallel cu utilizarea impozitelor directe si indirecte, pentru unele categorii de

contribuabili din sectorul agrar, in unele tari este stipulate impozitul unic pe venit, introdus cu
scopul de a simplifica evidenta contabila si minimalize povara fiscal ce afecteaza producatorii.

Adeptii impozitului unic au ca scop solutionarea a doaua problem de baza: reducerea

poverii fiscal si simplificarea procedurii de percepere a impozitelor. Practica utilizarii
impozitului unic pe venit fixat, promovata in unele tari din CSI si pPolonia, demonstreaza ca
implementarea acestuia a contribuit la diminuarea poverii fiscal in agricultura datorita reducerii
cotelor fiscal. Reducerea considerabila a acestor cote a influentat benefic asupra dezvoltarii
sistemului, insa diminuarea cu cca 5% a poverii fiscal n-a imbunatatit essential situatia financiara
a agricultorilor.

Cunoscind nivelul actual de dezvoltare economico –financiara a Republicii moldova,

precum si ponderea foarte inalta a economiei subterane, ca o contra masura de ameliorarea a
situatiei date, ar fi binevenita introducerea unui impozit uni dpe venit fixat. Necesitatea
implementarii impozitului dat se argumenteaza si prin ponderea mare a intreprinderilor
bussinsului mic si importanta acestora pentru devoltarea statului. Utilizarea nemijlocita a acestui
impozit va crea un regim preferential pentru activitatea de antreprentoriat.

Pentru lichidarea neajunsurilor inerente sistemului fiscal din Republica Modlova si

solutionarea problemelor existente la impunerea gospodariilor agricole, este necesare
introducerea unui impozit integral, care at include in sine toate categoriile de impozite sit axe.
Mecanismul dat poate asigura pastrarea tuturor cotelor , daca acesta nu prevede o diminuare
7
oricare, a bazei fiscal si principiilor procedurii de alcul a impozitelor. Perceperea impozitului se
preconizeaza o singura data la finele anului, in mod integral si numai in form abaneasca.

In cazul neachitarii acestui impozit sau achitarii partiale, e necesar de a prevedea

posibilitatea retinerii din venit a sumei stabilite in limita datoriei sau de a pune sechestru pe
produsul finit.Utilizarea impozitului dat nu va afecta incasarile fiscal la buget, intrucit
actualmente cota acumularilor fiscal la buget, obtinuta din sectorul agrar, esete relative mica si
din considerente retinerea intrarilor la buget pina la finele anului nu va crea problem.

Totodata, folosirea impozitului integral ar permite de a simplifica procedura de control

privind perceperea impozitelor si astfel apare o sansa reala de a intari disciplina contribuabililor
din sectorul agrar. Pe de alta parte, implementarea acestei cheme de impunere ar simplifica vadit
procedura calcularii si achitarii impoitelor si taxelor. Perioada achitarii impozitului integral poate
fi stabilita:

-dupa intocmirea bilantului contabil de catre antreprenor

-cind sunt estimate toate rezultatele financiare

Pentru o devoltare economica scontata, este necesar de a asigura un elimat fiscal oportun,
care ar contrubui la cresterea economica si ar atrage majorarea veniturilor bugetare. Sub acest
aspect, politica fiscal trebuie sa fie orientate spre crearea unui system, care ar asigura
concomitant cresterea economica si majorarea veniturilor statale.

Dar, atingerea acestor scopuri, exclusive prin majorarea cotei impoziului, nu poate fi
realizata, intrucit cu cresterea cotelor se va reduce considerabil baza impunerii si contribuabilii
cor fi impusi sa se eschiveze de la plata impozitelor sau sa renunte la activitatea de
antreprenoriat. Ca rezultat, nivelul incasarilor fiscal la buget se vor diminua. Astfel, micsorarea
cotei impozitului reprezinta o pirghie suplimentara de reglementare a economiei si un mijloc
efficient de lupta contra evaziunii fiscal. Sub acest asptect, intru asigurarea unei politici bugetar-
fiscale eficiente, este necesar de a inlatura toate obstacolele ce impiedica dezvoltarea unei
economii de piata.

La etapa actuala, in mare masura, necesitatile de fonduri pentru sustinerea unor programe
social-economice ale statului se acopera pentr-un volum corespunzator de venituri fiscal, care
permit de a reutila procesul de productie, asigura cercetarile stiintifice fundamentale,crea reserve
statale.

8
 Este evident faptul ca o data cu cresterea cotelor impozitelor asupra nivelului optim se
diminueaza baza fiscal, afectind cointeresarea antreprenorilor in desfasurarea activitatii,
obtinerea de venituri, majorarea de capital si astfel poate provoca o reducere esentiala a
prelevarilor fiscal. Potrivit unor estimari, in conditii normale de dezvoltare a statului, impozitul
pe venit nu poate depasi o terime din venitul intreprinderii. Totodata in perioadele de criza cota
data trebuie sa fie diminuata considerabil, iar in cele de prosperare poate spori.

Una din problemele cheie care la etapa actuala ar contribui la cresterea economica a
Republicii Modlova, consta atit in optimizarea structurii impozitelor platite in buget de catre
agentii economici, cit si in optimizarea cotelor de impunere. Experienta tarilor dezvoltate
confirma ca cresterea economica durabila nu poate fi obtinuta in cazul presiunii fiscal excesive.
Printre scopurile primordial ale statului se include micsorarea poverii fiscal a agentilor
economici, precum si desfasurarea unor activitatei orientate spre ridicarea responsabilitatii
contribuabililor.

Pentru realizarea acestui scop, este necesar de a optimiza structura si cota impozitelor
achitate de agentii economici. Sub acest aspect, poate fi examinata structura impunerii globale ce
se achita la buget de catre o intreprindere din Republica Moldova, presupunind ca ea nu are
activitate externa si nu fabrica produse supuse accizelor.

Fondul de remunerare a muncii in cadrul intreprinderii este impozitat de citeva ori sub
enfluenta taxei pe valoarea adaugata. Marimea profitului pina la impozitare, ca parte component
a valorii adaugate, de asemenea, este impozitata dublu:rpima oara cu impozitul pe venit, iar a
daoua oara cu taxa pe valoarea adaugata. Aceasta practica de impunere provoaca agentii
economici, in cazul reflectarii datelor oficiale privind marimea profitului, sa diminueze atit
nivelul profitului, cit si volumul real al fondului de remunerare a muncii, prin nereflectarea
acestora in documentaria contabila.

La efectuarea activitatii de antreprenoriat uzura mijloacelor fixe, fiind parte component a

valorii adaugate, are ca destinatie acumularea resurselor financiare pentru reproducerea
mijloacelor fixe ale intreprinderii. Impunerea acesteia cu taxa pe valoarea adaugata reduce
considerabil acumularile date, impiedica reinoirea mijloacelor fixe si frineaza devoltarea
tehnologica a intreprinderii.

Agentii economici in procesul activitatii de producer support alte cheltuieli financiare afenrete
ca, de exemplu, plata dobinzii bancare, platile de arenda, etc, care de asemenea,se incllud in
valoarea adaugata. Desi intreprinderea suporta aceste cheltuieli pentru a asigura procesul de

9
productie, ea este obligata sa achite suplimentar taxa pe valoarea adaugata, fapt ce essential
micsoreaza resursele disponibile ale intreprinderii necesare dezvoltarii economice.

In present ritmul de dezvoltare a economiei Republici Moldova depinde in mare masura

de performantele sistemului fiscal, de masurile concrete intreprinse in scopul perfectionarii
mecanismului de impunere, cresterii veniturilor bugetare,evitarii evaziunii fiscale, intrucit dupa
cum se stie acumularea resurselor financiare ale statului preponderant se realizeaza din contul
impozitelor. Natura empozitelor este destul de variata si se manifesta ca o entitate de ordin
economic, juridic si social.

E principial de retinut ca stabilirea, repartitia, perceperea si utilizarea impoitelor tin de

funtiile statului, care dirijeaza si coordoneaza politicile de stabilire a veniturilor impozabile,
precum si aprecierea influentei acestora asupra rezultatelor activitatii agentilor economici. Sub
influenta relatiilor sociale se schimba si conceptual referitor la natura, esenta si rolul impoitelor.
Reforma fiscalitatii trebuie sa poarte un character pluridiminsional, sa corespunda politicii
economice, sa antreneze toate mecanismele necesare stimularii activitatii de antreprenoriat. Din
aceasta perspectiva un rol important ii revvine problemei modelarii incasarilor fiscal, care are la
baza nivelul presiunii fiscale.

La etapa actuala mecanismul de impunere intr-o oarecare masura are character de

distribbuire directa, care se imbina cu diferite forme de transpunere a impozitelor, ce
influenteaza asupra marimii preturilor, structurii lor si nivelului de consum. Reactia preturilor
capata character masiv, ceea ce essential complica cerintele fata de sistemul fiscal si politica
fincanciara. Astfel, sarcina de baza a politicii fiscal consta in argumentarea unei politic ice ar
corespunde legilor economice si conditiilor sociale.

Intru stabilirea unui system fiscal performant, e necesare de a lua in consideratie “legii
transpunerii impozitelor” ce au ca baza diferite pozitii conceptuale. Conceptul pessimist
mentioneaza ca in dinamica legitatile fiscalitatii nu pot fi determinate si nu exista nici o
sistematizare, iar sub influenta circumstantelor ocazionale, diferite categorii de contribuabili sunt
supusi poverii fiscal variate. Savantii au afirmat ca in final toate impozitele se focalizeaza la
consumatori, diminuind veniturile acestora si conducind la inegalitate in societate.

Astfel, nu poate fi scoasa in evidenta legea transpunerii impozitelor si in mod legislative

de a preveni consecintele acestia. Reprezentantii conceptului optimist din contra afirmau ca
toate impozitele uniform se distribuie intre contribuabili, diret proportional consumului si
cistigului lor, si sunt necesare societatii.

10
 Conceptul mathematic al transpunerii impozitelor din punct de vedere metodologic, dse
bazeaza pe teoria utilitatii marginale a marfurilor, valorii si preturilor, fondatorii caruia sunt
V.Pareto,L.Walras,E.Bohm si altii. Savantii au determinat premisele si principiile de instituire a
preturilor de piata si acomponentei fiscal a acestora. Cit priveste conceptual statistic, acesta
afirma ca principiile transpunerii impozitelor pot fi stabilite in rezultatul studiului si prelucrarii
informatiei statistice si al deducerii dinamicii preturilor.

Pentru a stabili esenta presiunii fiscal, e necesare de a clarifica problem ace tine de
sursele de plata si etapele care asigura constituirea impozitului. Din Aceasta perspectiva
problema modelarii incasarilor fiscal devine una fundamental pentru toate categoriile de subiecti
implicate in procesul de impunere, dupa cum urmeaza:

-statul ca subiect de administrare a activitatii de antreprenoriat, redistribuie veniturile

obtinute din activitatea data

-contribuabilii,formeaza sursele de venit si, corespunzator, baza fsicala si constituie acel

mechanism essential de dezvoltare a statului si societatii, ce asigura o crestere economica.

La etapa actuala, problem ace tine de modelarea veniturilor fiscal merita a fi studiata din
doua perspective. Examinata din punct de vedere theoretic problema data exprima anumite relatii
monetare ce apar in rezultatul formarii pretului integral al serviciilor statului. Acest pret se
stabileste de catre stat prin sporirea cotei prelevarilor fiscal posibile din valoarea adaugata bruta.
Examinata la nivelul macroeconomic de catre un grup de savant, ea se bazeaza pe cheltuielile
bugetare si politica bugetara. Anume in dependent de atare cheltuieli si variaza component
impozitelor.

11
 Concluzii si recomandari

Actualmente, colectarea resurselor fincaciare publice in Republica Moldova se realieaa

preponderant in baza impoitelor, iar capacitatea bazei fiscal este conditionata de dimensiunea,
numarul si eficienta functionarii unitatilor economice. Deci, in scopul asigurarii unei politici
bugetar fiscal eficiente este necesar de a inlatura acele obstacole, ce impiedica dezzvoltarea unei
economii de piata. Un system fiscal modern trebuie sa tina cont de nivelul presiunii fiscal, care
ar ffavoriza cresterea economica, relevind neaparat categoriile de impozite ce vor asigura
cresterea data. Toate acestea trebuie sa fie gindite in cadrul elaborarii politiicii de impunere, prin
care statul are obligatia de a asigura un climat fiscal benefic, ce va contribui si garanta o
dezvoltare economica, precum si o majorare a venitulor bugetare.

Intru realizarea obeictivelor aferente sistemului fiscal, se solicita aplicarea unor masuri,
printer care:

-diminuarea treptata a presiunii fiscal pina la nivelul c ear permite o crestere economica durabila
-majorarea investitiilor
-armonizarea presiunii fiscal in toate sectoarele economiei nationale
-uniformizarea sistemului fiscal in parallel cu simplificarea procedurii de percepere a impozitelor

Alte recomandare:

1. Reducerea numarului de impozite cu character direct si indirect

2. Diminuarea impozitului pe salariu
3. Asigurarea transparentei sistemului fiscal, oferind agentilor economici o baa sigura in
fundamentarea strategiilor de restructurare si atingerea obiectivelor strategice propuse
4. Transferarea presiunii fiscal spre categoriile sociale si tipurile de activitati cu venituri
mari, si proprietati de lux
5. Crearea unor stimulente fiscal reale pentru intreprinderile mici si mijlocii prin reducerea
cotelor impozitelor sau prin diversificare lor
6. Asigurarea unei stabilitati fiscale

12
 BIBLIOGRAFIE
1. Manole T. Descentralizarea fiscală : Provocări pentru Republica Moldova. Chişinău:, 2006.
316 p.
2. Fuior E. Direcţii de optimizare a mecanismului fiscal şi modelarea încasărilor fiscale în
Republica Moldova. Chişinău:, 2005. 50 p.
3. Cobzari L. Administrarea fiscal, curs universitar. Chişinău:, 2007. 478 p.
4. Dracea M. Fiscalitate şi armonizare fiscală. Craiova:, 2013. 256 p.

13