Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Boala Alzheimer este cea mai intalnita forma de dementa, cuprinzand o serie de
simptome cum ar fi pierderea progresiva a memoriei, pierderea rationamentului si a
capacitatii decizionale, schimbari ale starii de spirit si comportamentului.
Alte forme de dementa sunt: dementa vasculara, boala Creutzfeldt-Jakobs, dementa fronto-
temporala, dementa din cadrul bolii Parkinson, dementa toxica, forme ce au simptome
asemanatoare, cauzate de degenerarea progresiva si ireversibila a celulelor nervoase de la
nivelul creierului.
Stadiul intermediar este cel in care bolnavul devine retras social, neaga boala, apar
dezorientarea in locuri familiare, tulburarile de limbaj, semnul "intoarcerii capului" (la
intrebari la care nu poate raspunde, bolnavul intoarce capul spre insotitor), etc.
Stadiul sever-avansat caracterizat prin indiferenta sociala, apatie, dependenta de ingrijire,
necesita deseori internarea in centre speciale de ingrijire.
Pot aparea tulburari severe de comportament precum agresivitate, agitatie, vagabondaj. In
aceasta faza se intampla frecvent ca bolnavii sa se rataceasca iar riscul de deces cauzat de
accidente rutiere, insolatie, inanitie, deshidratare, inghet creste exponential.
Depistarea timpurie a bolii si inceperea tratamentului pot amana degradarea mentala si ofera
pacientului si familiei posibilitatea de a cunoaste boala cat mai bine, de a o accepta si de a
invata cum sa traiasca cu ea.
In plus, trebuie stiut ca bolnavii de dementa, din cauza tulburarilor mentale, au doar o
capacitate conditionata de invatare, aceasta capacitate diminuandu-se progresiv pe parcursul
evolutiei bolii.
Persoanele cu Alzheimer au nevoi speciale si necesita ingijiri deosebite, ceea ce poate fi o
provocare pentru cei care le ingrijesc.
Principala preocupare este ca pacientul sa-si pastreze cat mai mult timp o oarecare
independenta si un sentiment de incredere in sine, ceea ce nu este o sarcina usoara.
Ingrijirea pacientilor care sufera de dementa se diferentiaza de cea a celor cu alte afectiuni
sau a varstnicilor prin faptul ca, in cazul bolii Alzheimer, are loc o scadere progresiva a
capacitatii bolnavului de a conlucra si colabora.
Persoana care acorda ingrijirea trebuie sa poata intelege trairile pacientului, sa gandeasca
impreuna cu acesta si in final sa decida ce este mai bine pentru el.
In acest sens trebuie avute in vedere atat nevoile psiho-emotionale ale pacientului, cat si
aspectele practice legate de ingrijire.
In principiu, ar trebui depus tot efortul pentru a-i asigura pacientului o viata intr-un mediu
cunoscut, cu un program zilnic regulat si pe cat posibil interactiunea cu aceleasi persoane.
Aceasta este o premisa importanta pentru asigurarea sentimentului de siguranta si de
stabilitate emotionala.
Prevenirea accidentelor
Prevenirea accidentelor in cazul pacientilor cu dementa reprezinta un aspect important si de
prima prioritate in cadrul acordarii ingrijirii, deoarece, prin pierderea progresiva a capacitatii
de a-si desfasura activitatile zilnice, apare un risc crescut de accident. In stadiile doi si trei ale
bolii cele mai frecvente accidente care pot aparea sunt cazaturile, arsurile sau oparirile.
Igiena corporala zilnica ar trebui efectuata o perioada cat mai indelungata de catre persoana
afectata. Asistenta partiala, respectiv sprijinul substantial, devin necesare in momentul in care
bolnavul nu mai poate urma succesiunea activitatilor de igiena personala.
Ingrijitorul trebuie sa se asigura ca apa folosita la baie are temperatura potrivita, ca in cada nu
exista pericolul de accidentare, prin utilizarea covoraselor speciale, sa foloseasca scaune
speciale de baie pentru bolnavii care nu mai colaboreaza deloc.
In ceea ce priveste imbracamintea, respectiv actiunea de imbracare, pot aparea dificultati intr
un stadiu relativ timpuriu al bolii.
De aceea, este nevoie sa i se asigure bolnavului haine cat mai usor de imbracat/ dezbracat,
care sa ii fie asezate la indemana in ordinea in care le va imbraca, astfel incat imbracarea sa
nu ii creeze o stare de disconfort sau agitatie.
Alimentatia
Deoarece persoanele confuze uita sa manance, mananca prea mult sau nu mai pot constientiza
daca se alimenteaza corect sau nu, persoanele ce ingrijesc bolnavii cu Alzheimer trebuie sa
acorde o atentie speciala acestor aspecte.
O alta problema o constituie lipsa poftei de mancare. Aceasta poate avea multe cauze:
pacientul crede ca a mancat deja, nu are pofta de mancare din cauza lipsei de miscare, exista
probleme de masticatie si deglutitie sau pacientul nu mai este in masura sa utilizeze
tacamurile.
Aportul de lichide
Ca si in cazul mancarii, pacientul uita deseori sa bea lichide, ceea ce agraveaza situatia in
cazul varstnicilor cu o senzatie de sete oricum redusa.
In consecinta, controlul si supravegherea aportului de lichide sunt esentiale, necesarul zilnic
fiind de cel putin 1,5 litri.
La persoanele cu dementa "ceasul intern" pare sa functioneze inversat: in cursul zilei acestea
manifesta deseori somnolenta dar in timpul noptii sunt treze. Insomnia este deseori insotita de
o plimbare agitata si confuza, care nu poate fi influentata de pacient.
Trebuie verificat daca pacientul nu doarme prea mult in timpul zilei si, daca este posibil, este
recomandat sa se faca plimbari prelungite in a doua parte a zilei, spre seara.
In cadrul familiilor, fie ca este vorba de sot/ sotie sau de copii, ingrijirea bolnavului
presupune multiple sacrificii si produce mult stres, care deseori poate ajunge dincolo de
limitele suportabilitatii.
Consilierea si asistarea persoanelor care asigura ingrijirea unui bolnav de dementa reprezinta
astfel o componenta indispensabila a fiecarui program de ingrijire si asistenta.
Incontinenta
Incontinenta care insoteste o forma de dementa este de regula incontinenta de urgenta, care
poate fi inca puternic influentata in stadiile incipiente ale bolii.
Ca masuri adecvate mentionam in special exercitiile de mers la toaleta si de mictiune la ore si
intervale clar stabilite. In plus, prin medicamente care influenteaza simptomatologia de
urgenta, senzatia permanenta de urinare dispare, pacientului usurandu-i-se simtitor situatia.
Capacitatea de a controla mersul la toaleta, exersata de-a lungul vietii, se pierde succesiv abia
in stadiile tarzii ale dementei.
Practic, acest lucru este demonstrat prin faptul ca bolnavul merge la toaleta independent si
din proprie initiativa pana in stadiul terminal pe baza unei rutine cu care era obisnuit
dinaintea aparitiei bolii.
Si persoanele care sufera de dementa isi pastreaza multa vreme sentimentele de rusine,
incercand sa nege incontinenta.
In cazul in care persoanei i se atrage atentia asupra acestui fapt, reactiile agresive nu sunt
rare.
In cazul in care pe parcursul evolutiei maladiei apare o nesiguranta din partea pacientului,
care duce la o incapacitate de a controla urinarea si defecatia, devine indispensabila utilizarea
de produse igienice specifice, de unica folosinta.
Produsul absorbant cel mai indicat in aceasta faza este scutecul de unica folosinta, utilizarea
lui oferind numeroase avantaje atat pentru pacient cat si pentru cel care il ingrijeste.
Scutecele de noua generatie au partea laterala din material netesut, permitand pielii sa respire
si diminuand astfel riscul iritatiilor.
In acelasi timp corpul absorbant asigura o absorbtie rapida si sigura a urinei, astfel incat
pielea pacientului sa fie in permanenta uscata, diminuandu-se astfel riscul aparitiei escarelor.
Pentru a usura sarcina ingrijitorului, pe folia exterioara a scutecului este trasata o banda
punctata de culoare albastra, cu rol de indicator de umiditate.
Atunci cand aceasta banda se sterge, scutecul a atins capacitatea maxima de absorbtie si
trebuie schimbat.
De asemenea scutecele sunt prevazute cu benzi adezive care permit resigilarea, daca este
nevoie.