INTRODUCERE

Cu o suprafață de peste 47.000 de hectare, Parcul Național Munții Rodnei constituie una dintre cele
mai întinse arii protejate din Carpații Orientali, fiind al doilea cel mai mare parc național din
România. A fost înființat în anul 1990 în jurul rezervației naturale Pietrosul Mare (constituită încă din
1932),  și are ca scop protejarea speciilor de faună și floră și conservarea geologiei și geomorfologiei.
În Munții Rodnei, ghețarii cuaternari au lăsat în urmă întreaga gamă de forme rezultate în urma
erodării, vizibile aici mai bine decât în multe alte zone din lanțul Carpatic românesc. Printre aceste
amprente se numără crestele alpine cu aspect de custuri zimțate și circurile glaciare. Acest peisaj
specific este bine conservat, remarcabilă fiind și prezența celor aproape 70 de lacuri glaciare. Unul
dintre acestea, Lacul Iezer, este situat la o altitudine de peste 1.800 m. Privit din creastă, forma lacului
seamănă izbitor de mult cu harta României. Cel mai mare lac din acest parc este Lala Mare. 

Munții Rodnei au o creastă impresionantă, singura comparabilă cu cea a Carpaților Meridionali și fac
parte din regiunea biogeografică alpină. Se întind pe suprafața județelor Maramureș și Bistrița-Năsăud.
Chiar dacă în aceste județe oieritul este încă practicat, pășunatul este interzis în arealul parcului
național.

FLORA
Pe teritoriul parcului au fost inventariate peste 1.100 specii de plante superioare, printre care se
găsesc și unele rarități floristice, cum ar fi: opaițul Munților Rodnei (endemit local), laleaua
pestriță, floarea de colț, narcisa, bulbucul de munte, crucea voinicului, ghințura galbenă sau vulturica.

FAUNA
Suprafața întinsă a parcului și relieful acestuia au determinat o diversitate faunistică bogată, cu
numeroase specii relicte și endemice. Apele din parc oferă un habitat prielnic
pentru boiștean, lipan și păstrăv. Amfibienii sunt reprezentați de 13 specii, iar printre cele 9 specii
de reptile se remarcă șopârla de munte, o specie relict - reminiscență a unei faune dispărute.

În Munții Rodnei au fost identificate 150 de specii de păsări, remarcabilă fiind prezența cocoșului

de mesteacăn. Această pasăre spectaculoasă, ce desfășoară un ritual elaborat de împerechere
asemeni cocoșului de munte (și el prezent în Munții Rodnei), mai poate fi găsită astăzi doar în alte
două zone din nordul Carpaților Orientali (Munții Maramureșului și Munții Suhard).

Parcul oferă habitate prielnice pentru acvila de munte, acvila țipătoare mică, șoimul călător, uliul
porumbar, cocoșul de munte, huhurezul mare și mic, precum și pentru minuniță sau viespar.

Mamiferele sunt reprezentate de peste 40 de specii caracteristice munților Carpați. Alături de Munții
Făgăraș și Retezat, Munții Rodnei reprezintă unul dintre cele trei areale în care marmota a fost
reintrodusă cu succes.