Patologia 

urinara si sarcina

Infecţiile tractului urinar sunt inflamaţii ale tractului urinar (uretră,

vezică urinară, rinichi, uretere) determinate de diferiţi agenţi microbieni.
Infecţia reprezintă un proces patologic cauzat de pătrunderea şi
dezvoltarea microbilor în organism. Cel mai întâlnit astfel de proces care
poate afecta gravida pe parcursul sarcinii este infecția uterină.

Urina proaspată nu conţine microbi, nici saprofiţi nici patogeni. De

aceea, prezenţa microbilor în urină, mai ales în cantitate mare de peste
100.000 microbi la 1 ml urină indică o infecţie a rinichilor sau a căilor
urinare (nefrită, pielită, cistită).

Cei mai frecvenţi agenţi microbieni întâlniţi în patologia infecţioasă

urinară a gravidei sunt:
• Escherichia coli – cauzează aproximativ 80% din infecţiile urinare în
sarcină
• Klebsiella
• Proteus
• Enterobacter
• Citrobacter
• Pseudomonas
• Staphylococcus epidermitis
• Streptococul ß-hemolitic

Infecţiile tractului urinar (de la vezica urinară până la rinichi) se

manifestă zgomotos, prin simptomatologia cistitei în mod special.
Acuzele sugestive de infecţie urinară pe care gravida trebuie să le ia în
consideraţie sunt:
• durere, disconfort sau chiar usturime la urinat
• durere pelvină şi în partea inferioară a
abdomenului
• dureri lombare
• febră şi frisoane dacă infecţia se extinde la rinichi
• urină tulbure şi urât mirositoare
• nevoia frecventă de a urina

în principal din cauza compresiei căilor urinare cu încetinirea evacuării

urinare prin creşterea în dimensiuni a uterului gravid. De asemenea,
infecția urinară poate să apară și ca urmare a modificărilor hormonale
(progesteronul secretat în cantităţi mari de placentă determină relaxarea
şi staza urinei în căile urinare).

Rezultatul acestor schimbări fiziologice din sarcină este trecerea lentă a

urinei prin tractul urinar, microbul având mai mult timp de înmulţire
înainte de a fi eliminate

Modificarile aparatului renal in timpul sarcinii

Crește fluxul sangvin renal cu 50-70%, în special în I-II trimestru;

Ø Crește rata filtrației glomerulare care atinge maximul la 13 s.a. și

poate ajunge peste 150% de la valoarea normală;

Ø Scade nivelul produșilor de retenție azotată (creatinina, ureea) sub

valoarea minimă admisă;

Ø Modificări la nivel tubular renal cu creșterea eliminării de glucoză în

urină;

Ø Cresc dimensiunile rinichilor cu 1-1,5 cm;

Ø Dilatarea ureterelor și a pelvisului renal - indus de progesteron. Este

mai pronunțată pe dreapta.

Factorii predispozanți
: Ø Particularitățile anatomice ale sistemului urinar feminin (uretra este
mai scurtă și diametru mai mare, vecinătatea uretrei cu vaginul și
orificiul anal);
Ø Influența progesteronului asupra musculaturii netede a tractului urinar
(dilatarea ureterelor, calicelor, bazinetelor);
Ø Imunosupresia fiziologică gestațională;
Ø Prezența patologiei ginecologice asociate sarcinii;
Ø Vârsta gestantei ( la 36-45 ani frecvența patologiei infecțioase a
sistemului urinar este de 35%);
Complicațiile patologiei renale pe parcursul sarcinii:
Ø Anemie – se dezvoltă la 30-60% gravide cu infecție urinară cronică;
Ø Iminență de naștere prematură 50-60%; Ø Gestoze tardive 40-80%; Ø
Insuficiență feto-placentară; Ø Hipoxie cronică intrauterină a fătului;
Ø Restricție de dezvoltare intrauterină a fătului;
ØNaștere prematură, etc..
Complicațiile patologiei renale în naștere:
Ø Ruperea prenatală a membranelor amniotice;
Ø Hipoxie intrauterină acută a fătului;
Ø Patologia forțelor de contracție; Ø Patologia perioadei de delivrență;
ØNașterea copiilor cu masă mică (< 2500%)