Analiza comportamentala aplicata in

tulburarile de spectru autist

Psih. Anca Dumitrescu

Consultant analiza aplicata a comportamentului,
acreditat BCBA
 Definitia analizei aplicate a
comportamentului
❑ ABA este o stiinta a comportamentului uman. Este un proces
de aplicare sistematica a interventiilor bazate pe principiile invatari
cu scopul de a imbunatatii comportamentele adaptative si achizitiile
necesare adaptarii la mediu. Analiza comportamentala aplicata este
o tehnica prin care se evaluaza mediul in care traieste o persoana,
apoi se fac anumite schimbari cu scopul de a produce imbunatatiri
semnificative in comportamentul uman, in sensul adaptarii acestuia
la cerintele mediului social.

❑ Include observarea directa, analiza functionala a relatiei dintre

mediu si comportament.

❑ ABA utilizeaza antecedentele si consecintele unui comportament

pentru a produce modificari dezirabile ale acestuia.

❑ ABA NU ESTE O TERAPIE NUMAI PENTRU AUTISM!!!

Journal of Applied Behavior Analysis este un jurnal de
psihologie unde sunt publicate cercetari referitoare la
aplicatiile analizei experimentale a comportamentului
asupra problemelor de importanta sociala.
Applied Behavior Analysis (2nd Edition)
John O. Cooper
Timothy E. Heron
William L. Heward
Analiza comportamentului (Behavior Analysis) s-a
dezvoltat datorita studiilor stiitifice in domeniul
principiilor invatarii si formarii comportamentului
uman.

Exista 3 ramuri pricipale ale Analizei

comportamentului:
❑Behaviorismul
❑Experimental analysis of behavior (EAB)
❑Applied behavior analysis (ABA)
Experimental analysis of behavior (EAB) a fost fondata de B.F. Skinner,
si se bazeaza pe filozofia comportamentalismului radical.

Comportamentalismul radical se bazeaza pe urmatoarele premise:

❑ Tot ceea ce face un organism este comportament (inclusiv

comportamentul de a gandi).
❑ Orice comportament se bazeaza pe niste “legi” ceea ce permite sa
fie studiat si sa se poata crea conditii experimentale;
❑ Comportamentul se formeaza conform celor 4 termeni contingenti
(four – term – contingency)

Motivating Operation, Discriminative

Stimulus, Response, Reinforcing Stimulus
In functie de relatia dintre acestea se formeaza si poate fi controlat
COMPORTAMENTUL.
 Applied behavior analysis (ABA) – este o stiinta care
foloseste teoriile de invatare a comportamentului pentru a-l
modifica.

Comportamentalistii resping ideea explicatiilor ipotetice si

se bazeaza pe relatiile observabile dintre comportament si
mediu. Facand analiza functionala a unui comportament,
observand relatia dintre el si mediu, se folosesc apoi
metode pentru a modifica acel comportament.
 ABA poate fi definita ca stiinta care aplica
sistematic pricipiile analizei
comportamentului pentru a modifica si
imbunatati comportamente semnificative din
punct de vedere social; in ABA, prin
experimentare
se identifica variabilele responsabile de
modificarea comportamnetului.
Baer, Wolf, and Risley's descriu 7
dimensiuni stiintifice ale ABA:

❑ application;
❑ a focus on behavior;
❑ the use of analysis;
❑ and its technological;
❑ conceptually systematic,
❑ effective;
❑ and general approach.
 Aplicatii ABA

In ultimii 30 de ani, sute de studii au relevat eficienta ABA in mai

multe domenii:

❑ copiii si adulti cu anumite tulburari mentale;

❑ tulburari de dezvoltare;

❑ tulburari din spectrul autist;

❑ comportament ( social, academic, streotipii, agresivitate, limbaj etc.);

❑ se poate aplica si cu scopul de a imbunatati relatiile din anumite

grupuri sociale: familie, scoala, institutii, spitale si chiar la birou.
• Analistii comportamentali studiaza comportamentul
observabil.

• Comportament este tot ceea ce face o persoana. A

ridica mana este comportament, la fel cum a vorbi sau a
rade este comportament.

• ABA nu neaga existenta gandurilor dar nu studiaza

gandirea unei persoane pentru ca nu poate fi observata
si in consecinta nu se pot colecta date obiective despre
ceea ce gandeste o persoana (in ABA gandurile sunt
numite “private events”).
Masurarea comportamentului
Definitia masurarii = proces de aplicare a etichetelor cantitative
evenimentelor observate folosind un set standard de reguli.

De ce avem nevoie de masurarea comportamentului?

❑ Fara a masura comportamentul, stiinta devine opinie.

❑ Analiza comportamentala aplicata masoara comportamentul

pentru a raspunde la intrebari.
 Dimensiunile comportamentului

• Dimensiunile comportamentului = trasaturile distincte

masurabile

• Comportamentul are trei proprietati fundamentale

❑ Repetabilitate (repetability): comportamentul poate fi numarat =

FRECVENTA
❑ Dimensiune temporala (temporal extent): durata comportamentului
❑ Dimensiune spatiala (temporal locus): cand apare comportamentul
respectiv raportat la alte evenimente
 Repetabilitate

• Numarare

❑Numar de raspunsuri emise intr-o perioada de

observatie
❑Raportata ca si frecventa a comportamentului
❑Nu ofera suficiente informatii pentru analiza
 Metode de masurare pe baza repetabilitatii

• Rata/Frecventa
– Rata comportamentului pe o unitate de timp
– Ofera mai multe informatii

• Rata de raspunsuri corecte si incorecte in consolidarea

abilitatilor.

• Raportat ca numar pe o unitate standard de timp.

 Reguli

• Folosita pentru comportamente simple, cu inceput si sfarsit

clar

• Folosita pentru comportamente emise in mediul natural.

• Nu este adecvata pentru raspunsurile oferite in format

discrete trial.

• Nu este adecvata pentru comportamente intinse pe o

perioada mai mare de timp.
 Metode de masurare pe baza dimensiunii temporale

• Durata
– Intervalul in care comportamentul a fost demonstrat
– Durata totala a sesiunii

• Durata fiecarei aparitii a comportamentului

• Raportat in unitate de timp standard.

• Numararea si durata ofera imagini diferite ale aceluiasi

comportament.
 Metode de masurare pe baza dimensiunii spatiale

• Latenta raspunsului
– Durata dintre aparitia unui stimul si initierea raspunsului.

• IRT –Interval inter-raspuns

– Intervalul dintre doua raspunsuri

• Raportat ca medie
SD---latenta---RASPUNS ---CONSECINTA

Intervalul inter trial

SD---latenta---RASPUNS ---CONSECINTA
 Descrierea principiilor analizei aplicate a
comportamentului

Relatia dintre comportamente si mediul inconjurator este descrisa de

principiile conditionarii operante care are 3 componente:

• ANTECEDENT – situatia in care a aparut comportamentul respectiv

(unde era copilul, cu cine, ce facea copilul sau ce i s-a cerut sa faca,
daca a fost interupt din vreo activitate etc);

• COMPORTAMENT – actiunea intreprinsa ca reactie la antecedent;

• CONSECINTA – ce s-a intamplat imediat dupa aparitia

comportamentului problema (ex. copilul a inceput sa tipe pentru ca
vrea o jucarie iar mama i-a dat jucaria respectiva).
ANTECEDENT COMPORTAMENT CONSECINTA

Suna telefonul Raspund Aud o voce

Suna telefonul Raspund Nu vorbeste nimeni

Copilul vede Plange si tipa Mama ii da bomboana

bomboana
Copilul vede Plange si tipa Nu primeste bomboana
Bomboana

Sunt in masina Conduc cu viteza Primesc amenda

si ma grabesc
Sunt in masina Conduc cu viteza Nu ma opreste politia
si ma grabesc
❑ CONDITIONARE OPERANTA – o forma de invatare in care un comportament devine
probabil sa se repete intr-o situatie daca acel comportament a fost recompensat anterior
intr-o situatie similara.
Daca M. va fi recompensat in repetate randuri atunci cand isi strange jucariile dupa ce sa
jucat foarte probabil ca va incepe sa-si stranga singur jucariile. Sau, daca este
recompensat si laudat de fiecare data cand spune ceva verbal (oricat de simplu ar fi) cu
timpul va intelege ca acesta este cel mai potrivit, eficient si productiv mod de a comunica.

❑ CONDITIONARE CLASICA – o forma de invatare in care un stimul neutru

“conditionat” capata puterea de a provoca un raspuns reflexiv sau involuntar ca rezultat
al asocierii lui repetate cu un alt stimul “neconditionat” care in mod natural ar provoca
reactia respectiva. Sa luam un exemplu:
X a invatat sa inchida ochii atunci cand vede ca cineva este pe cale de a tranti usa in
urma lui. Zgomotul brusc provocat de usa care se inchide este stimulul neconditionat
care ar provoca reactia de mai sus la majoritatea oamenilor. A vedea o persoana pe cale
de a tranti usa este stimulul conditionat. Prima data cand a vazut pe cineva pe cale de a
tranti usa X nu a clipit, insa persoana respectiva a continuat prin a tranti usa cu zgomot si
atunci a provocat aceasta reactie de a clipi brusc si de a inchide ochii. X a asociat
zgomotul produs cu clipitul din ochii.
B. F. Skinner – conditionarea operanta
 LEGI ALE COMPORTAMENTULUI

Stimul dorit Stimul nedorit

Intarire pozitiva Pedeapsa pozitiva Adaugarea

stimuleaza inhiba unui stimul
comportamentul comportamentul

Pedeapsa negativa Intarire negativa Indepartarea

inhiba stimuleaza unui stimul
comportamentul comportamentul
 Cercetarile analizei comportamentale aplicate de
la sfarsitul anilor 60’ pana in prezent

❑ Incepand cu sfarsitul anilor ’60 interventiile comportamentale

pentru persoanele cu autism cresc exponential.

❑ Apare Journal of Applied Behavior Analysis.

❑ Definitia clara a domeniului si a metodelor terapiei stabilite de

Baer, Wolf si Risley in articolul “Cateva dimensiuni curente in
analiza comportamentala aplicata” a condus la aparitia mai
multor metode in tratarea persoanelor cu autism.

❑ A inceput sa se puna accent pe invatatea unor comportamente

mai complexe.
❑ Primele rezultate in tratarea copiilor cu autism au fost
publicate de Lovaas, Koegel, Simmons si Long (1973).

❑ In acel studiu au prezentat rezultatele programului in progres

cu copii cu autism.

❑ Acest articol a anuntat primele rezultate promitatoare legate de

tratarea deficitelor principale ale copiilor cu autism.

❑ In studiul lui Lovaas si a colegilor lui au participat 20 de copii.

❑ Acesti copii erau in terapie de 2 ani.

❑ Mai mult, datele de generalizare erau oferite pentru analiza.

❑ Lovaas a creat un sistem de inregistrare a datelor.

❑ Scopul acestui studiu a fost dezvoltarea limbajului.

❑ A observat ca cei mai multi dintre copii demonstrau comportamente auto-agresive.

❑ A observat ca abordarea psihodinamica in care ii oferi copilului afectiune si atentie

neconditionata conducea la cresterea frecventei acestor tipuri de comportamente.

❑ El a afirmat ca aceste comportamente s-au dovedit a fi rationale si in ultima instanta

comportamente sociale controlate de aceleasi legi ca si comportamentele adecvate.

❑ Lovaas a explicat decizia lui de a folosi aversivul ca impuls la observarea unui

copil care isi lovea sistematic capul de suprafete tari.

❑ A lovit-o la fund si problema de comportament a disparut; mai mult a observat ca

devenise mult mai afectuasa cu el si cu ceilalti adulti.

❑ Aceasta experienta a condus la multe alte cercelari in care el a folosit aversivul ca

procedura de reducere a comportamentelor problema.
❑ Lovaas a fost primul care a demonstrat ca atentia sociala poate
fi conditionata ca si intaritor prin asocierea sa cu alimente sau
alte tipuri de intaritori (Lovaas, Freitag, Kinder, Rubenstein,
Schaeffer & Simmons, 1966).

❑ A observat ca valoarea atentiei sociale crestea daca persoana

care oferea atentie folosea si pedeapsa (Lovaas et al., 1965).

❑ Explicatie: atentia sociala era corelata cu terminarea situatiei

aversive.

❑ In final, Lovaas a fost primul care a sugerat ca cele mai multe

dintre comportamentele stereotipe pot fi rezultatul unor
stimulari senzoriale/perceptuale produse de raspuns.
Diseminarea interventiei analitice comportamentale

❑Munca lui Lovaas si a colegilor lui din ’60 pana in ’90 a condus la acceptarea
analizei comportamentale aplicate ca prima optiune in tratarea copiilor cu
autism.

❑Munca din 1973 discutata anterior a modelat studiile ulterioare din 1987 si
1993.

❑Lovaas, in 1993, a mentionat lectiile invatate din studiul din 1973:

1.Copiii mici beneficiaza cel mai mult de terapie.
2.Terapia in mediul copilului este cea mai eficienta.
3.Generalizarea raspunsului nu a aparut si a fost nevoie de training intensiv.
4.Parintii sunt cei mai buni terapeuti.
5.Terapia trebuie sa se mentina intreaga zi si sa fie mentinut cel putin 2 ani.
❑ Copiii cu autism au intrat intr-un studiu pe 2 ani.

❑ Terapia s-a bazat pe principiile ABA si pe metodele

demonstrate anterior a fi eficiente.

❑ Terapia s-a axat pe reducerea problemelor de comportament si

dezvoltarea abilitatilor de comunicare, interactiune sociala,
abilitati de joaca si abilitati cognitive.

❑ Procedurile implementate sunt descrise in cartea lui Lovaas,

Me Book, publicata in 1981.

❑ Parintii au jucat un rol important in tratamentul copiilor lor.

❑ Terapia aversiva s-a folosit cu unii copii.
❑ Copii au fost impartiti in trei grupuri; toti copii erau sub 4 ani.

❑ A existat un grup experimental si doua grupuri de control.

❑ Grupul experimental a primit 40 de ore de tratament, iar grupul

de control mai putin de 10 ore si nu s-a folosit stimuli aversivi.

❑ Cel de-al doilea grup de control a primit tot 10 ore de

tratament dar serviciul era oferit de o agentie diferita.

❑ Rezultatele l-au surprins chiar si pe Lovaas.

❑ Aproape jumatate din grupul experimental au aratat progrese
remarcabile indicand o functionare intelectuala si educationala
normala, in timp ce numai 2% din grupul de control au avut
aceleasi progrese.

❑ In 1993, McEachin, Smith si Lovaas au observat ca efectele

terapiei au fost mentinute la 8 din 9 copiii considerati in 1987
recuperati.

❑ Mai mult, schimbarile observate in grupurile de control nu

erau semnificative (erau rezultatul maturizarii).
Replicile studiului lui Lovaas

1. Birnbrauer & Leach, 1993.

2. Smith, Eikeseth, Klevstrand, Lovaas, 1997.
3. Smith, Groen & Wynn, 2000.
4. Eikseth, Smith, Jahr & Eldevik, 2002.
5. Howard, Sparkman, Cohen, Green, Stanislaw, 2005.
6. Sallows & Graupner, 2005.
7. Cohen, Amerine-Dickens & smith, 2006.
8. Eldevik, Eikseth, Jahr & Smith, 2006.
9. Eikeseth, smith, Jahr & Eldevik, 2007.
10. Remington, Hastings, Kovshoff, DegliEspinosa, Jahr,
Alsford, Lemaic & Ward, 2007.
11. Zachor, Ben-Itzchak, Rabinovich, lahat, 2007.
❑ Nu toate programele de interventie
comportamentala timpurie au produs acelasi efect.

Reguli:
❑ Terapia sa se faca in mediul copilului (acasa,
gradinita, etc.).
❑ Parintii sa fie implicati activ.
❑ Terapia sa fie intensiv asi sa acopere toate ariile
deficitare.
❑ Analistii comportamentali sa fie foarte bine
pregatiti.
❑ Supervizarea sa fie intensiva si echipa foarte bine
instruita.
 Analiza comportamentala aplicata in
tulburarile de spectru autist

❑ Rezultatele cercetarilor in urma aplicarii ABA arata ca daca terapia

este inceputa destul de devreme - inainte de varsta de 4 ani, este
destul de intensiva - 20-30 pana la 40 de ore de terapie pe
saptamana si este continuata pana la doi ani, pana la 50% dintre
copii pot fi recuperati.

❑ Copiii care incep terapia ABA dupa varsta patru ani isi pot dezvolta
abilitatile sociale, anumite abilitati academice si mai important,
abilitati de viata. Isi pot imbunatatii abilitatile de autoajutorare
necesare, cum ar fi sa stie sa faca cumparaturi, sa ia autobuzul si sa
tina curat si ordine in casa. Pe scurt, ei pot sa devina, in multe
cazuri, relativ independenti.
 Cum vede un comportamentalist autismul

❑ Comportamente in EXCES (autostimulare, automutilare, agresiune,

hiperkinetism, comportamente obsesive, comportamente stereotipe).

❑ Comportamente DEFICITARE (limbaj, abilitati sociale, abilitati de joaca,

abstractizari si autoservire), scopul terapiei fiind acela de a descreste
comportamentele excesive, de a creste comportamentele deficitare si de a
modela altele noi.

❑ Analiza comportamentala aplicata pune accent pe controlul intaritorilor.

Scopul tratamentului este de a preda un numar mare de comportamente
adaptive (congnitive, lingvistice, sociale, etc.) prin intarirea aproximarilor
comportamentelor tinta si a discriminarilor tot mai complexe intre situatii.
Terapia se adreseaza tuturor ariilor de dezvoltare: cognitiv, motric, social,
autosevire si comunicare si limbaj. De asemenea terapia vizeaza si
principalele probleme legate de comportamentele neadecvate.
Comportamente deficitare Comportamente neadecvate
 Cum ajuta ABA copilul cu autism

❑ creste frecventa aparitiei comportamentelor dezirabile prin

recompensare;
❑ invata copilul abilitati noi (prin invatare sistematica si
recompensare preda abiliati de autoservire, comunicare,
relationare sociala);
❑ mentine anumite comportamente necesare adaptarii la mediul
social;
❑ generalizeaza sau transfera comportamentele dintr-o situatie in
alta sau de la un anumit mod de raspuns la altul, mai complex (
scopul este de a generaliza si transfera tot ceea ce invata in
camera de lucru - la gradinita, scoala, mediu social);
❑ reduce comportamentele interferante, care pot ingreuna
invatarea si relationarea;
❑ modifica mediul de invatare pentru ca aceasta sa se realizeze
cat mai eficient, insa pe termen lung se urmareste ca persoana
sa se poata descurca in orice situatie.
Comportamente neadecvate Abilitati
❑ Fiecare copil poate face progrese in terapie, pentru ca ABA este un
sistem de invatare, un program de invatare prin care isi propune sa
modifice comportamentul copilului in mod sistematic si intensiv.

❑ Sistemul are obiective clar formulate, impartite in sarcini mici, astfel

incat evolutia copilului sa poata fi masurata permanent. Intarirea
comportamentului se face prin recompensare, intreg sistemul
functionand pe baza acestor intaritori, fie materiali, fie sociali.

❑ Obiectivele sunt impartite in pasi mici, pe care fiecare copil sa-i

poata atinge, si daca cerinta este prea mare, se da un pas inapoi pana
cand copilul poate reusi apoi trecem la pasul urmator
SUCCESUL IN TERAPIE DEPINDE DE 4 FACTORI MAJORI

❑ Varsta copilului la intrarea in program;

❑ Nivelul cognitiv, stabilitatea atentiei, capacitatea de intelegere a abstractului si
autostimularile;
❑ Gradul de implicare al familiei;
❑ Profesionalismul echipei si coordonatorului.

Nu putem spune de la inceput care vor fi progresele si cat va recupera copilul –

vom putea avea dupa 6 luni insa o imagine de ansamblu asupra modului in care
evolueaza copilul. Trebuie sa ne bazam pe fapteconcrete, pe achizitii pentru a da
un prognostic.

❑ Supervizarea sa fie intensiva si echipa foarte bine instruita;

❑ Consecintele comportamentelor neadecvate trebuie oferite contingent;

❑ Trebuie sa existe echilibru intre nivelul cerintelor din terapie si nivelul

cerintelor familiei.