BD 6543 10.5.

1956

A coborât în iad ....

Singuri nu veți reuși niciodată să vă transformați natura, pentru că nu aveți forța

necesară. Dar Unul a dobândit această putere pentru voi .... Omul Iisus a făcut
ceva pentru voi pentru a remedia starea voastră de slăbiciune, care a fost
rezultatul fostei tale răzvrătiri (apostazia) împotriva lui Dumnezeu .... Astfel, El a
luat asupra Sa consecințele vinovăției tale pentru tine, a plătit pentru vina ta cu
moartea Sa pe cruce și astfel a făcut posibilă pentru tine furnizarea de putere din
nou ...... El a dobândit puterea pentru voi și acum v-o oferă ca un dar al harului ....,
cu condiția ca voi înșivă să vă folosiți de acest har, pentru care recunoașterea lui
Iisus Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu și Răscumpărător al lumii este o condiție
prealabilă, care include și recunoașterea divinității lui Iisus .....

Dar ceea ce era imposibil înainte ca omul să se transforme din nou în ființa de
lumină care fusese la început, a devenit posibil prin moartea lui Iisus pe cruce, și
astfel întoarcerea la Dumnezeu a avut loc cu certitudine și atunci când omul se ține
de Iisus Hristos, când se apropie de El pentru a cere ajutor pe calea spre
desăvârșire. Puterea care îi este furnizată acum îi este suficientă pentru a se
elibera de puterea celui care l-a tras în adânc și îl ține legat acolo fără milă, pentru
că, fără ajutorul lui Iisus Hristos, ființei îi lipsește propria putere de a rezista.

Prin urmare, Iisus a coborât în iad și după moartea Sa pe cruce pentru a aduce
ajutor celor care își pierduseră deja viața pământească înainte de lucrarea de
răscumpărare și care se aflau încă în puterea adversarului lui Dumnezeu. Nu le-a
fost posibil să se elibereze în timpul vieții pământești, deoarece aveau o voință
complet slăbită, și de aceea i-au fost supuși și au rămas în puterea lui până la
venirea salvatorului Iisus Hristos, pe care acum puteau să-l urmeze fără obstacole,
deoarece și el a plătit cu sângele său prețul de cumpărare pentru sufletele lor. Cu
toate acestea, voința liberă a acestor suflete trebuia de asemenea respectată ....
dar acum era întărită dacă sufletul nu era complet ostil ....

Dar acum coborârea la iad nu este înțeleasă corect când sunt menționate doar
acele suflete binevoitoare .... Iisus, cel răstignit, a apărut și el în lacul celei mai
profunde depravări, a îndrăznit să intre pe tărâmul adversarului Său, fratele căzut
Lucifer .... De asemenea, a stat în fața lui cu stigmatele Sale și i-a arătat ce poate
face iubirea .... L-a întâmpinat ca pe un frate, dar nici măcar acest sacrificiu suprem
nu i-a putut înmuia inima de piatră .... Cu dispreț, prințul iadului s-a întors, și
împreună cu el o mare mulțime de spirite josnice .... Iubirea nu a găsit calea spre
inimile lor, ura era mai mare, iar voința lor era liberă.

Dumnezeu știa foarte bine despre acest eșec, totuși, acelor locuitori ai iadului li
s-a oferit și comoara favorurilor, pentru că iubirea nu se oprește, nici în fața celei
mai respinse făpturi, dar nici nu o forțează să se predea ..... Nici măcar lucrarea de
iubire a omului Iisus nu a putut înfrânge ura și împotrivirea, dar a fost oferită și
ființelor întunericului, pentru că iubirea lui Iisus era destinată tuturor creaturilor,
iar coborârea în iad a fost încă o ultimă încercare de a-l determina pe adversarul lui
Dumnezeu să se pocăiască, de a-i da ultimele șanse de a se schimba și de a scurta
timpul de răscumpărare a celor căzuți .....

Dar nici măcar această lucrare de iubire cea mai mare, pe care Dumnezeu însuși
a săvârșit-o în omul Iisus, nu a putut schimba aroganța și răutatea lui Lucifer,
pentru că el vedea încă un triumf al puterii și al tăriei sale în moartea lui Iisus pe
cruce. ..... El se simțea învingător, care reușise să predea o ființă divină slujitorilor
săi .... care probabil că vedeau în ființa care coborâse în iad pe cel care "a ajuns la
moarte", dar nu pe cel care "a înviat din morți" .... Lucifer nu s-a predat, lucru pe
care Divinitatea l-a prevăzut din eternitate .... și a putut, de asemenea, să se
bazeze pe lucrarea de întoarcere a celui căzut, care într-o zi îl va conduce și pe
acest fiu risipitor în casa Tatălui, atunci când își va recunoaște neputința, dar care
va mai dura încă veacuri până când tot ce a fost înșelat de el va fi complet
răscumpărat. ....
Amin