1. Miron cânta la fluieraș.

2. A
3. C
4. D

B. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

1. Încercuiește silaba accentuată din cuvintele „căsuța” și „draperia”. 2 puncte

fluierașul numărul

2. Conțin numai vocale și consoane cuvintele din seria: 2puncte

a) istoriei, talentul;
b) zilele, național; (de discutat hiatul trans greșit ăn diftong)
c) fețe, europeni; ( de discutat preiotarea și i șoptit)
d) stăruință, geniu.
Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect: ....

Subiectul al II-lea
 Personajul este un element definitoriu al comunicării narative, este ,,ființa de hârtie” care
trăiește în universul ficțional creat de autor, reliefând viziunea artistică a acestuia. sau (Opera epică
trăieşte prin intermediul personajelor și orice substanţă epică este astfel construită , încât să le pună în
valoare din cele mai felurite unghiuri: al naratorului, al mediului în care trăiesc, al comportamentului,
al relaţiilor dintre personaje, al felului în care vorbesc, al vestimentaţiei, al atitudinii celorlalte
personaje.)
Miron este personajul principal al fragmentului, întrucât apare in toate secvenţele acţiunii,
fiind caracterizat atât direct, cât si indirect, prin mijloace specifice.
Portretul fizic al protagonistului este realizat prin detalii precise de naratorul martor. Apelând
la epitete simple sau duble, acesta îl prezintă pe Miron drept un tânăr oier, îngrijit, falnic și agil, cu o
statură de bărbat puternic si sănătos: „înalt si mlădios, cu umerii laţi si cu pieptul ieşit". Frumuseţea
chipului este conturată cu precizia unui adevărat pictor. Vocea narativă evidențiază fiecare detaliu al
feței prin epitete cromatice; Miron are fața albă, părul blond si lung, ochii albaştri, uşor trişti, iar pe
buzele subţiri se observă un zâmbet permanent si cuceritor. Comparaţiile si metaforele : „faţă |...|
străbătută ca de o răsuflare de rumeneală, cu doi ochi mari si albaştri ca faţa cerului privită de pe
culmea muntelui", sunt foarte sugestive, subliniind faptul că Miron un om al locului, îmbujorat de
sănătate si cu suflet netulburat de griji.
Portretul moral al tânărului este realizat în mod indirect, prin mediul în care trăieşte,
prin comportament, prin relațiile cu celelalte personaje şi prin vestimentaţie. Miron trăieşte în
mijlocul naturii, fiind oier. Firea lui e singuratică precum muntele de pe care coboară, la horă, în
fiecare duminică. Felul în care calcă pământul, „lat şi pe întreaga talpă", arată că Miron este o fiinţă
hotărâtă şi statornică. Faptul că joacă întotdeauna „cumpătat, parcă numai şuguieşte cu jocul. ",
trădează o natură discretă. Reacţia fetelor în prejma sa, când povesteşte sau cântă din fluieraş,
accentuează puterea lui Miron de a fascina prin frumuseţe, prin talentul de povestitor, prin virtuozitate.
Fiind în mijlocul fetelor, Miron este remarcabil prin atitudinea reţinută, dar cuceritoare. Toate fetele
tresar sub privirea lui ageră. Foarte bine este surprinsă relaţia lui Miron cu Marta. Fata pare
singura care îi stăpâneşte
sufletul. Miron se arată supus faţă de rugăminţile ei. Grija de a nu o supăra şi atenţia tăcută cu care
însoţeşte pe drumul spre casă arată că Miron este îndrăgostit de Marta.
Așadar, Miron întruchipează tânărul ideal, care se remarcă prin frumusețe fizică și morală, un
model reprezentativ pentru viața satului românesc.