UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE DREPT

DREPT CIVIL
DREPTURILE SUCCESORALE ALE SOTULUI SUPRAVIETUITOR

Student: Mincu Gabriela

Nr. Matricol: 20375
Anul : III
Forma de invatamant: IFR
1)Consideratii introductive

Mostenirea sau succesiunea, inseamna transmiterea patrimoniului – adica

a drepturilor si obligatiilor unei personae defuncte(decedate) – catre una
sau mai multe personae fizice care sunt in viata – ori catre personae
juridice (statul, institutii de ocrotire, etc. ).
In limbajul curent se foloseste notiunea de “mostenire” si pentru a desemna
averea defunctului care formeaza obiectul transmiterii succesorale.
Persoana care lasa averea succesorala – prin decesul ei – spunem ca este
persoana despre a carui succesiune este vorba si este denumita si “de
cujus”.
Mostenitor este acela caruia i se cuvine o parte sau intreaga avere
succesorala.
Mostenirea poate fi legala sau testamentara.
Mostenirea legala este o mostenire de familie in sensul ca legea
reglementeaza chemarea la succesiunea unei personae decedate, fara
testament, in functie de legaturile specifice (in principal de rudenie) dintre
defunct si succesibilii sai.
Rudenia bazata pe filiatia din casatorie se numeste “din casatorie”, iar cea
bazata pe filiatia din afara casatoriei se numeste “din afara casatoriei”.
Legea acorda aceeasi ocrotire – sub aspectul mostenirii – atat rudelor din
casatorie, cat si din afara casatoriei.
Soțul supraviețuitor îl moștenește pe soțul decedat dacă, la data
deschiderii moștenirii, nu există o hotărâre de divorț definitivă.

2)Prezentarea problemei supuse studiului

Despre drepturile soțului supraviețuitor potrivit Noului Cod Civil am putea

spune că, ținând seama de afecțiunea reciprocă dintre soți, Codul Civil
recunoaște soțului supraviețuitor următoarele categorii de drepturi:
1.un drept de moștenire în concurs cu oricare dintre clasele de moștenitori
legali sau în lipsa rudelor din cele patru clase (art. 971 C.Civ.);
2.un drept de moștenire special asupra mobilierului și obiectelor de uz
casnic care au fost afectate folosinței comune a soților (art. 974 C.Civ.);
3. un drept temporar de abitație asupra casei de locuit (art. 973 C.Civ.).
1. Drepturile soțului supraviețuitor. Dreptul la moștenire legală
Codul Civil acordă soțului supraviețuitor o cotă/parte din masa succesorală,
a cărei mărime variază în funcție de clasa (subclasa) de moștenitori cu
care vine în concurs (art. 972 C.Civ.):
În concurs cu descendenții defunctului (clasa I), indiferent de numărul lor,
soțul supraviețuitor are dreptul la ¼ din moștenire;

Situația 1: defunctul are un soț supraviețuitor și copii (sau nepoți)

Atunci când legea vorbește despre soțul supraviețuitor, aceasta se referă la
soțul nedivorțat, împotriva căruia nu există nicio hotărâre de separare de
corp care să fi dobândit autoritate de lucru judecat.
Moștenirea revine, în părți egale, copiilor persoanei decedate, proporțional
cu numărul acestora, sub rezerva drepturilor soțului supraviețuitor.
Exemplu:
În cazul în care în urma defunctului a rămas un copil, acesta din urmă
moștenește, sub rezerva drepturilor soțului supraviețuitor, întreaga
succesiune.
În cazul în care în urma defunctului rămân 2 copii, tot sub rezerva dreptului
soțului supraviețuitor, cei 2 copii își împart succesiunea defunctului.
În astfel de cazuri, soțul supraviețuitor are posibilitatea de a alege între:
uzufructul asupra imobilului în care cei doi soți au locuit împreună și asupra
mobilierului aferent - cu condiția ca imobilul să fi aparținut defunctului în
totalitate sau în comun cu soțul supraviețuitor – și cea mai mică parte
atribuită unui copil legitim, dacă nu este mai mică decât un sfert din masa
succesorală.
Soțul supraviețuitor beneficiază de un termen de 3 luni și 40 de zile după
deces pentru a exercita această opțiune printr-o declarație la grefa instanței
districtuale în a cărei rază teritorială este deschisă succesiunea. În lipsa
exprimării unei opțiuni în termenul stabilit, se consideră că soțul
supraviețuitor a optat pentru uzufruct.
În cazul în care soțul supraviețuitor optează pentru partea atribuită unui
copil, părțile copiilor vor fi reduse proporțional în măsura necesară pentru a
constitui partea soțului supraviețuitor.
Ce se întâmplă în cazul în care unul dintre copiii defunctului a murit
înaintea acestuia, dar a lăsat el însuși copii?
În acest caz, se aplică principiul reprezentării. Copilul (copiii) copilului
predecedat (și anume, nepoții defunctului) își împart partea de moștenire a
tatălui și/sau a mamei lor.
Cu alte cuvinte, aceștia primesc împreună partea pe care părintele ar fi
obținut-o dacă ar fi supraviețuit testatorului.
Ce se întâmplă în cazul în care soțul supraviețuitor care a optat pentru
uzufructul asupra locuinței comune se recăsătorește?
În acest caz, copiii, respectiv nepoții în caz de predeces al unuia dintre
copii, pot solicita, de comun acord, ca uzufructul să fie convertit în capital.
Capitalul respectiv trebuie să corespundă valorii uzufructului, care se
stabilește, între altele, pe baza vârstei uzufructuarului.
Conversia trebuie solicitată la tribunal în termen de 6 luni de la data
recăsătoriei soțului supraviețuitor și susținută de toți copiii, respectiv nepoții
(ibidem).
În cazul în care copiii nu sunt toți de acord să solicite conversia în capital,
aceasta este facultativă pentru tribunal.

Situația 2: defunctul nu are copii, ci un soț supraviețuitor

În cazul în care în urma defunctului nu rămân nici copii, nici descendenți ai
acestora, soțul supraviețuitor are întâietate față de toate celelalte rude ale
soțului decedat și, în consecință, culege întreaga succesiune a defunctului,
indiferent dacă soțul supraviețuitor se recăsătorește ulterior.
Soțul supraviețuitor nu este, cu toate acestea, un moștenitor rezervatar al
soțului său. Prin urmare, spre deosebire de copiii defunctului, acesta nu are
dreptul la o rezervă legală. Cu alte cuvinte, soțul supraviețuitor, în cazul în
care nu există niciun copil al defunctului, ar putea, teoretic, să fie exclus din
succesiunea soțului său fie printr-o donație, fie printr-un testament.
În concurs cu ascendenții priveligiați, indiferent de numărul lor, care vin
la moștenire împreună cu colateralii privilegiați, de asemenea, indiferent de
numărul lor, soțul supraviețuitor are dreptul la 1/3 din moștenire;

Situația 3: defunctul nu are nici copii, nici soț, dar lasă frați și surori (sau
nepoți și nepoate)
În acest caz, trebuie să se facă o distincție în funcție de faptul dacă părinții
defunctului se află sau nu încă în viață.
În cazul în care părinții defunctului sunt încă în viață, tatăl și mama culeg
fiecare un sfert din moștenire, care totalizează jumătate.
Frații și surorile sau descendenții acestora își împart cealaltă jumătate.
Dacă numai tatăl sau mama supraviețuiește decedatului, acesta primește
un sfert din moștenire, iar fraților și surorilor sau descendenților acestora li
se atribuie celelalte trei sferturi din succesiune.
Copiii fraților și surorilor (și anume, nepoții și/sau nepoatele defunctului), în
caz de predeces al părinților lor, își împart prin reprezentare partea
succesorală a tatălui sau mamei lor care a decedat înaintea defunctului.
Astfel, aceștia primesc împreună partea pe care tatăl și/sau mama lor ar fi
obținut-o în cazul în care ar fi supraviețuit testatorului.

Situația 4: defunctul nu are nici copii, nici soț, nici frați sau surori, nici
nepoți și nepoate, însă părinții defunctului sunt încă în viață
În acest caz, întreaga succesiune revine tatălui și mamei defunctului,
fiecare câte o jumătate.
Dacă numai tatăl sau mama supraviețuiește, acesta sau aceasta
moștenește întreaga masă succesorală a copilului său predecedat
(ibidem).
Dacă soțul supraviețuitor vine la moștenire în concurs numai cu ascendenții
privilegiați sau numai cu colateralii privilegiați, în ambele cazuri indiferent
de numărul lor, el culege ½ din moștenire;
În concurs cu ascendenții ordinari (clasa a III-a) sau cu colateralii ordinari
(clasa a IV-a), în ambele cazuri indiferent de numărul lor, soțul
supraviețuitor are dreptul, invariabil, la ¾ din moștenire;

Situația 5: defunctul nu are nici copii, nici soț, nici frați și surori, nici nepoți
și nepoate, iar părinții și ceilalți ascendenți ai defunctului sunt decedați.
În această ipoteză, unchii și/sau mătușile defunctului, frații și/sau surorile
bunicilor, verișorii și/sau verișoarele, precum și descendenții acestora din
urmă trebuie considerați ca fiind moștenitori.
Succesiunea este împărțită în două linii, linia paternă și linia maternă,
fiecare primind jumătate din masa succesorală.
Nu mai poate moșteni niciun moștenitor dincolo de nepotul sau nepoata
unui văr, atât pe linia maternă, cât și pe linia paternă. În acest caz, masa
succesorală revine statului și este vorba despre o succesiune vacantă.
În lipsa rudelor din cele patru clase sau dacă niciuna dintre ele nu vrea
ori nu poate să vină la moștenire, soțul supraviețuitor culege întreaga masă
succesorală lăsată de soțul decedat [art. 971 alin. (2) C.Civ.].

Imputarea cotei soțului supraviețuitor

Cota-parte din moștenire recunoscută soțului supraviețuitor se impută cu
prioritate asupra moștenirii, iar restul se împarte între moștenitorii din clasa
cu care vine în concurs, potrivit regulilor prevăzute de lege. Atât cota care
se cuvine soțului supraviețuitor, cât și cota care se cuvine moștenitorilor cu
care vine în concurs sunt cote care se socotesc asupra moștenirii, în
întregul ei, iar aceste cote însumate trebuie întotdeauna să prezinte un
întreg.

Caracterele juridice ale dreptului la moștenire al soțului supraviețuitor:

-Soțul supraviețuitor poate veni la moștenire numai în nume propriu;
-Soțul supraviețuitor este moștenitor rezervatar;
-Soțul supraviețuitor este moștenitor sezinar;
Dacă vine în concurs cu descendenții defunctului, soțul supraviețuitor este
obligat și la raportul donațiilor primite de la soțul decedat.

2. Drepturile soțului supraviețuitor. Dreptul special de moștenire al soțului

supraviețuitor asupra mobilierului și obiectelor de uz casnic
Art. 974 C.Civ. prevede următoarea situație: “Când nu vine în concurs cu
descendenții defunctului, soțul supraviețuitor moștenește, pe lângă cota
stabilită potrivit art. 972, mobilierul și obiectele de uz casnic care au fost
afectate folosinței comune a soților”.
Pentru a culege bunurile, soțul supraviețuitor trebuie să îndeplinească atât
condițiile cerute de lege pentru a veni la moștenirea legală, cât și două
condiții speciale.
Condițiile cerute de lege pentru a veni la moștenirea legală:
Condiții generale:
-să aibă capacitate succesorală;
-să nu fie nedemn față de defunct.
Condiție specială:
-să aibă calitatea de soț la data deschiderii moștenirii (art. 970 C.Civ.).
Două condiții speciale:
-Soțul supraviețuitor să nu vină la moștenire în concurs cu descendenții
defunctului (moștenitori din prima clasă, indiferent că sunt copii, nepoți
etc.), deci să fie chemat la moștenire împreună cu ascendenții și/sau rudele
colaterale ale defunctului (moștenitori din clasele II, III sau IV).
-Soțul decedat să nu fi dispus de partea sa din aceste bunuri prin liberalități
între vii (donații) sau pentru cauză de moarte (legate făcute prin testament).
Se includ în categoria ,,mobilierului” și ,, obiectelor de uz casnic”:
-bunurile care serveau la mobilarea locuinței soţilor (mobilierul propriu-zis,
covoare, cuverturi jaluzelele, perdelele, fețele de masă, vazele, oglinzile,
lămpile etc.);
-obiectele care prin natura lot sunt destinate a servi în cadrul gospodăriei
casnice (televizorul, radioul, computerul, telefonul, obiectele de menaj,
mașina de gătit, vase, frigiderul, congelatorul, aspiratorul, cuptorul cu
microunde, fierul de călcat, mixerul, radiatorul, aeroterma, soba etc.);
-obiectele care au fost afectate, în concret, folosinței comune a soţilor (art.
974 C.Civ.), ce corespunde nivelului de trai al soţilor.

Nu intră în categoria mobilierului și obiectelor de uz casnic:

-bunurile care, potrivit cu natura lor, nu pot și nu au fost folosite în cadrul
gospodăriei casnice propriu-zise, cum ar fi: imobilele, tractorul, automobilul,
motocicleta, bicicleta, pianul etc.
-bunurile necesare exercitării profesiunii sau meseriei defunctului și care, în
relațiile patrimoniale dintre soți, constituie bunuri proprii conform art. 340 lit.
c) C. Civ., de exemplu: scule de ceasornicărie;
-obiectele care prin valoarea lor deosebită (artistică, istorică sau fiindcă
sunt confecționate din metale prețioase) depășesc înțelesul obișnuit al
noțiunii de ,,bunuri de uz casnic”;

3. Dreptul de abitație
Dreptul de abitație reprezintă unul dintre drepturile soțului supraviețuitor.
Potrivit art. 973 alin.(1) C.Civ. ,,Soțul supraviețuitor care nu este titular al
niciunui drept real de a folosi o altă locuință corespunzătoare nevoilor sale
beneficiază de un drept de abitație asupra casei în care a locuit până la
data deschiderii moștenirii, dacă această casă face parte din bunurile
moștenirii”. Dreptul de abitație este recunoscut indiferent de moștenitorii cu
care soțul supraviețuitor vine ïn concurs.
Condiții:
Soțul supraviețuitor dobândește, din momentul deschiderii moștenirii, un
drept de abitație, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
-la data deschiderii moștenirii, a locuit, în mod statornic, în casa sau
apartamentul care formează obiectul dreptului de abitație;
-nu este titular al niciunui drept real (proprietate, uzufruct, uz, abitație) de a
folosi o altă locuință corespunzătoare nevoilor sale.
-casa face parte din bunurile moștenirii, în total sau în parte, fiind
proprietatea exclusivă sau comună (împreună cu soțul supraviețuitor sau
cu altul) al defunctului;
-nu devine prin moștenire proprietarul exclusiv al locuinței;
-defunctul nu a dispus altfel, în sensul că el putea să înlăture dreptul de
abitație ca drept de moștenire legală, fiindcă soțul supraviețuitor nu este
rezervatar decât în raport de drepturile succesorale prevăzute de art. 972
C.Civ.

Caracterele juridice dreptului de abitație al soțului supraviețuitor

Dreptul de abitație prezintă următoarele caracteristici:
-este un drept real, având ca obiect casa de locuit. Titularul dreptului de
abitație va avea și dreptul de a se servi de terenul aferent, în măsura
necesară folosirii locuinței.
-este un drept temporar care se stinge la partaj, dar nu mai devreme de un
an de la data deschiderii moștenirii. Acest drept încetează, chiar înainte de
împlinirea termenului de un an, în caz de recăsătorire a soțului
supraviețuitor [art. 973 alin. (4) C.Civ.];
-este un drept strict personal, deci inalienabil, neputând fi cedat sau grevat
în favoarea altei persoane;
-este un drept insesizabil, creditorii titularului dreptului (soțului
supraviețuitor) neavând dreptul să-l urmărească [art. 973 alin.(2) C.Civ.];
!Acest drept este conferit de lege soțului supraviețuitor cu titlu gratuit, în
sensul că, pe timpul cât se bucură de acest drept, nu este obligat să
plătească chirie moștenitorului care a dobândit proprietatea casei.

Încetarea dreptului de abitație

După încetarea dreptului de abitație, soțul supraviețuitor va continua
folosința în calitate de proprietar- dacă prin partaj locuința a căzut în lotul
său- sau de proprietar, dacă nu s-a făcut partajul și dreptul de abitație a
încetat înainte de partaj (prin reacsatorire), plătind chirie dacă se folosește
mai mult decât cota sa parte din dreptul de proprietate asupra locuinței. În
cazul în care, la încetarea dreptului de abitație, soțul supraviețuitor nu va
avea calitatea de proprietar sau de coproprietar, el va putea fi evacuat în
condițiile dreptului comun.

3)Concluzii
Concluzia care se impune în urma celor expuse mai sus, este aceea că, în
privinţa drepturilor succesorale ale soţului supravieţuitor şi regimul
matrimonial ales, există o strânsă legătură, cu consecinţe în planul
dreptului succesoral, potrivit celor reliefate. De asemenea, şi desfacerea
căsătoriei prin divorţ sau încetarea căsătoriei prin decesul unuia dintre soţi,
produce efecte diferite în planul drepturilor succesorale recunoscute soţului
supravieţuitor.
De asemenea, consider ca ceea ce ar trebui sa mosteneasca sotul
supravietuitor, sunt doar bunurile pe care acestia le-au dobandit impreuna
in timpul casatoriei, si nu ceea ce defunctul obtinuse anterior casatoriei sau
chiar ce acesta a dobandit in timpul casatoriei din donatiile facute de
membrii familiei sau mosteniri, iar aceste bunuri dobandite astfel sa se
imparta intre copiii defunctului, iar daca acesta nu are copii, sa se imparta
parintilor, fratilor, surorilor, nepotilor etc., deoarece pe parcursul timpului
multe persone s-au casatorit doar pentru mostenire.

4)Bibliografie:
-Codul Civil
-Francisc Deak, Romeo Popescu, Tratat de drept succesoral. Moștenirea
legală, ediția a IV-a, Universul Juridic, București, 2019.
-Gabriel Boroi, Mona-Maria Pivniceru, Carla Alexandra Anghelescu,
Bogdan Nazat, Ioana Nicolae,Tudor-Vlad Rădulescu, Fișe de Drept Civil,
ediția a 3-a, editura Hamangiu, 2018.
-site-ul: https://e-justice.europa.eu/