UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANȚA

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

PROGRAMUL DE STUDII DE LICENȚĂ
DREPT IFR

DISCIPLINĂ:
CRIMINALISTICĂ

TEMĂ:
PERCHEZIȚIA DOMICILIARĂ

STUDENT,
CHIHAIA IOAN OVIDIU

CONSTANȚA
2022
 PERCHEZIȚIA DOMICILIARĂ

Percheziția domiciliară este procedeul probatoriu ce constă în cercetarea locuinței unei

persoane fizice, a sediului unei persoane juridice sau a oricărui alt spațiu, delimitat în orice mod,
care aparține sau este folosit de o persoană fizică sau juridică pentru descoperirea și strângerea
probelor cu privire la infracțiunea pentru care s-a început urmărirea penală, la conservarea
urmelor săvârșirii infracțiunii sau la prinderea suspectului ori inculpatului.
Percheziția domiciliară poate fi efectuată în domiciliul sau reședința suspectului sau
inculpatului, dar și în alte locuințe sau spații aparținând unor alte persoane, cum ar fi rudele
suspectului/inculpatului, martori.
Prin domiciliu se înțelege o locuință sau orice spațiu delimitat în orice mod ce aparține
ori este folosit de o persoană fizică sau juridică.
În art. 27 alin.2 din Constituția României sunt prevăzute situațiile în care este permisă
pătrunderea în domiciliul persoanei fără acordul acestora, acestea fiind:
1. Pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătorești;
2. În caz de necesitate, pentru înlaturarea unei primejdii privind viața, integritatea
fizică sau bunurile unei persoane;
3. Pentru executarea unor activități prin care se realizează apărarea securității
naționale sau a ordinii publice;
4. Când se impune luarea unor măsuri necesare pentru prevenirea răspândirii unei
epidemii.
În aceste cazuri nu se pot efectua actele specifice unei percheziții domiciliare de către
organele de urmărire penală deoarece acestea, prin pătrunderea în locuința unei persoane
constată existența unor obiecte sau înscrisuri ce au legătura cu urmărirea penală.
Nu constituie percheziție domiciliară nici ridicarea unor obiecte conținând droguri care
au fost descoperite de către lucrătorii de poliție într-o locuință în urma unei sesizări pentru
tulburarea liniștii publice.
Autorizarea percheziției domiciliare
Este necesară autorizația judecătorului pentru efectuarea unei percheziții domiciliare,
indiferent dacă persoana în al cărei domiciliu urmează a fi efectuat procedeul probatoriu este de
acord sau nu cu desfășurarea percheziției.
Cazurile și condițiile în care se poate dispune percheziția domiciliară sunt cele care se
regăsesc la art. 157 din Codul de procedură penală:
  Dacă există suspiciunea rezonabilă cu privire la săvârșirea unei infracțiuni (pentru
care s-a început urmărirea penală) de către o persoană (identificată, identificabilă
sau neidentificată);
 Dacă există o suspiciune rezonabilă cu privire la deținerea unor obiecte sau
înscrisuri ce au legătură cu o infracțiune pentru care a fost începută urmărirea
penală.
În ambele cazuri se presupune că percheziția poate conduce la descoperirea și strângerea
de probe cu privire la infracțiunea săvârșită, la conservarea urmelor săvârșirii infracțiunii sau la
prinderea suspectului sau inculpatului. Obținerea acestor probe trebuie să fie necesară pentru
buna desfășurare a procesului penal.
Nu se poate dispune percheziția domiciliară înainte de începerea urmăririi penale sau în
faza camerei preliminare. Pentru dispunerea percheziției domiciliare nu este, în principiu,
necesar ca organul de urmărire penală să fi dispus în prealabil continuarea urmăririi penale față
de suspect sau punerea în mișcare a acțiunii penale.
Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptată de Adunarea Generală a
Organizației Națiunilor Unite la data de 10.12.1948, a recomandat tuturor statelor membre să
consfințească toate mijloacele care stau la dispoziție pentru recunoașterea și apărarea drepturilor
și libertăților fundamentale ale omului. Acest act normativ consfințește faptul că „nimeni nu va fi
supus imixtiunii arbitrare în viața sa personală, în ființa sa, în domiciliul său, în corespondența
sa, nici la atingeri aduse onoarei și reputației sale.”
România este membră a Organizației Națiunilor Unite, iar Constituția României
legiferează prin art. 27 inviolabilitatea domiciliului, consacrând faptul că „domiciliul și reședința
sunt inviolabile și că nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul ori reședința unei
persoane fără consimțământul acesteia.”
Dreptul la inviolabilitatea domiciliului izvorăște din respectul față de personalitatea
umană, care include și respectul ce trebuie acordat și mediului în care acesta își desfășoară viața
de zi cu zi, domiciliul său.
Infracțiunea de violare de domiciliu este stabilită de către legiuitor prin art. 224 din Codul
Penal pentru a pedepsi persoanele care încalcă această prevedere. Acest articol stabilește faptul
că pătrunderea fără drept, în orice mod într-o locuință, încăpere, dependință sau loc împrejmuit
ținând de acesta, fără acordul persoanei care le folosește, ori refuzul de a le părăsi la cererea
acesteia, constituie infracțiunea de violare de domiciliu și se sancționează cu închisoare de la 3
luni la 2 ani sau cu amendă.
Legea prevede și forme agravante ale acestei infracțiuni atunci când fapta se săvârșește
de o persoană înarmată, în timpul nopții ori prin folosirea de calități mincinoase, cazuri în care
pedeapsa aplicată este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă.
 Conform art. 27 alin. 3 din Constituția României, revizuită, percheziția domiciliară poate
fi ordonată exclusiv de magistrat și se poate efectua numai în formele prevăzute de Codul de
Procedură Penală.
În actele normative anterioare era prevăzut faptul că percheziția domiciliară putea fi
efectuată atât cu autorizarea organului competent ( procuror, judecător), cât și cu acordul
persoanei ori în cazul infracțiunilor flagrante fără consimțământul persoanei și fără autorizarea
organului competent.
Prin restricțiile impuse de normele legale în vigoare, legiuitorul a urmărit să întărească
dreptul persoanei privind inviolabilitatea domiciliului, obligând astfel organele judiciare să
cântărească mai bine luarea deciziei de efectuare a percheziției domiciliare.
Prin aceste restricții s-a urmărit și prevenirea unor abuzuri sau comiterea altor fapte, la
care recurgeau uneori organele judiciare. Practica judiciară a scos în evidență ca astfel de
percheziții s-au executat fără temei, constituind acte de abuz prin care se aduceau atingere
onoarei și demnității persoanei percheziționate.
Potrivit art. 158 din Codul de Procedură Penală, percheziția domiciliară poate fi dispusă
în timpul urmăririi penale, la cererea procurorului, de judecătorul de drepturi și libertăți de la
instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță sau de la instanța
corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripție se află sediul parchetului din care face
parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.
În cursul judecății, percheziția se dispune din oficiu sau la cererea procurorului, de către
instanța învestită cu judecarea cauzei.
Percheziția domiciliară prin natura, împrejurările și conținutul său constituie o activitate
complexă cu un rol deosebit în activitatea judiciară și este caracterizată cu ajutorul următoarelor
trăsaturi principale:

 Este un act cu caracter judiciar care constă în restrângerea dreptului la inviolabilitatea

domiciliului persoanei. Deoarece se efectuează fără a ține cont de acordul persoanei,
percheziția domiciliară este considerată un act de constrângere socială;
 Are la bază respectarea principiului legalității și al aflării adevărului. Prin intermediul
percheziției domiciliare se pot descoperi probe care să contribuie hotărâtor la soluționarea
cauzei penale;
 Este un act de urmărire penală și constituie un procedeu probator, în sensul că se execută
doar în cadrul procesului penal, în legătură cu o cauza penală;
 Este o activitate de teren a organelor judiciare și cuprinde activități de căutare și cercetare
a obiectelor și înscrisurilor care au legătură cu o cauză penală. Din punct de vedere
criminalistic, percheziția domiciliară este considerată un procedeu probator, alături de
alte activități specifice cum ar fi: cercetarea la fața locului, percheziția corporală;
  Are un caracter relativ ceea ce înseamnă că nu se va executa în mod obligatoriu în toate
cauzele penale, ci numai în anumite cauze penale și atunci când se refuză predarea ori se
tăgăduiește existența sau deținerea unor obiecte sau înscrisuri, a căror prezentare și
predare a fost cerută în mod expres de organele judiciare, acestea putând servi ca mijloc
de probă.
Prin urmare, percheziția domiciliară nu se va mai dispune atunci când persoana în cauză
consimte de bunăvoie să predea, sub luare de dovadă, obiectele și înscrisurile care au legatură cu
cauza cercetată la cererea expresă a organelor judiciare.
Efectuarea percheziției domiciliare
În faza urmăririi penale percheziția domiciliară se efectuează de procuror sau de organul
de cercetare penală, însoțit de lucrători operativi. Procurorul poate delega activitățile necesare
punerii în executare a mandatului de percheziție domiciliară organelor de cercetare penală.
În faza de judecată, în cazul în care instanța de judecată a dispus efectuarea percheziției,
mandatul este trimis procurorului pentru a lua măsuri în vederea efectuării percheziției. Instanța
de judecată poate efectua personal percheziția domiciliară doar cu ocazia efectuării unei cercetări
la fața locului.
Mandatul de percheziție domiciliară trebuie să cuprindă:
 Denumirea instanței;
 Data, ora și locul emiterii;
 Numele, prenumele și calitatea persoanei care a emis mandatul de percheziție;
 Perioada pentru care s-a emis mandatul, care nu poate depăși 15 zile;
 Scopul pentru care a fost emis;
 Descrierea locului unde urmează a se efectua percheziția sau și a locurilor învecinate
acestuia;
 Numele sau denumirea persoanei la domiciliul, reședința ori sediu căreia se efectuează
percheziția, dacă este cunoscută;
 Numele făptuitorului, suspectului sau inculpatului, dacă este cunoscut;
 Descrierea făptuitorului, suspectului sau inculpatului despre care se bănuiește ca se află
în locul unde se efectuează percheziția, indicarea urmelor săvârșirii infracțiunii sau a altor
obiecte despre care se presupune că există în locul unde urmează să se efectueze
percheziția;
 Mențiunea că mandatul de percheziție poate fi folosit o singură dată;
 Semnătura judecatorului și ștampila instanței.
Înainte de începerea percheziției, organul judiciar se legitimează și înmânează o copie a
mandatului emis de judecător persoanei la care se efectuează percheziția, reprezentantului
acesteia sau unui membru al familiei. În lipsa acestor persoane, copia mandatului se poate
înmâna oricărei persoane cu capacitate deplină de exercițiu care cunoaște persoana la care se
efectuează percheziția. În cazul percheziției efectuate la sediul unei persoane juridice, copia
mandatului de percheziție se înmânează reprezentantului acesteia, sau în lipsa lui, oricărei
persoane cu capacitate deplină de exercițiu care se află în sediu sau este angajat al persoanei
juridice respective.
În mod excepțional, percheziția poate începe fără înmânarea copiei mandatului de
percheziției, fără solicitarea prealabilă de predare a persoanei sau a obiectelor, precum și fără
informarea prealabilă privind posibilitatea solicitării prezenței unui avocat, în cazurile următoare:
a) Când este evident faptul că se fac pregătiri pentru acoperirea urmelor sau distrugerea
probelor ce prezintă importanță pentru cauză;
b) Dacă există suspiciunea că în spațiul în care urmează să se efectueze percheziția se află o
persoană a cărei viață sau integritate fizică este pusă în pericol;
c) Dacă există suspiciunea că persoana căutată s-ar putea sustrage procedurii.
În toate aceste cazuri, copia mandatului de percheziție se înmânează de îndată ce este
posibil.
Organele judiciare care efectuează percheziția domiciliară pot folosi forța pentru a
pătrunde într-un domiciliu:

 Dacă există motive temeinice pentru a anticipa rezistență armată sau alte tipuri de
violență sau există un pericol cu privire la distrugerea probelor;
 Atunci când inculpatul refuză să permită accesul organelor judiciare în imobil sau dacă
nu a fost primit niciun răspuns la solicitările organelor judiciare de a pătrunde în
domiciliu. În acest caz nu se poate reține comportamentul abuziv al organelor de urmărire
penală aflate în posesia autorizației de percheziție.
Percheziția domiciliară nu poate fi efectuată în timpul nopții. Organele de urmărire
penală pot efectua percheziția între orele 06:00-20:00, excepție făcând situația în care
infracțiunea este flagrantă sau percheziția urmează să se efectueze într-un local public deschis la
ora efectuării percheziției.
Percheziția care este începută între orele 06:00-20:00 poate fi continuată și în timpul
nopții.
Atunci când este necesar, organele judiciare pot restricționa libertatea de mișcare a
persoanelor prezente sau accesul altor persoane în locul unde se efectuează percheziția, pe durata
efectuării acesteia.
Percheziția domiciliară se efectuează în prezența persoanei de la care se ridică obiectele
sau înscrisurile sau a reprezentantului său legal, membru de familie sau vecin cu capacitate de
exercițiu. Persoana percheziționată are dreptul să asiste la toate acțiunile percheziției, ocazie cu
care poate lua la cunoștință despre toate obiectele descoperite și ridicate.
 În timpul efectuării percheziției, organele judiciare au dreptul să deschidă, prin folosirea
forței, toate încăperile sau alte mijloace de păstrare în care s-ar putea găsi obiecte sau înscrisuri
căutate dacă cel îndreptățit refuză acest lucru.
Se va proceda în așa fel încât pe timpul percheziției să nu se provoace distrugerea
bunurilor de orice fel iar dacă se produc astfel de urmări, ele vor fi descrise în procesul-verbal
din oficiu sau la cererea persoanei percheziționate.
Obiectele și înscrisurile descoperite și ridicate se vor prezenta celor care asistă, pentru a fi
recunoscute și a fi însemnate de către aceștia, după care se etichetează și se sigilează.
Modul de efectuare a percheziției domiciliare, rezultatul constatărilor făcute și măsurile
luate, vor fi consemnate într-un proces-verbal care va fi semnat pe fiecare pagină de către toți
participanții la percheziția domiciliară efectuată. În momentul încheierii procesului-verbal se
finalizează percheziția domiciliară.
Acest proces-verbal trebuie să cuprindă:

 Numele, prenumele și calitatea celui care îl încheie;

 Numărul și data mandatului de percheziție;
 Locul unde este încheiat;
 Data și ora la care a început și ora la care s-a terminat efectuarea percheziției;
 Numele, prenumele, ocupația și adresa persoanelor care au fost prezente la efectuarea
percheziției, menționându-se calitatea acestora;
 Efectuarea informării persoanei la care se va efectua percheziția că are dreptul la un
avocat care să participe la percheziție;
 Descrierea amănunțită a locului și condițiilor în care înscrisurile, obiectele sau urmele
infracțiunii au fost descoperite și ridicate, enumerarea și descrierea lor;
 Obiecțiile și explicațiile persoanelor care au participat la efectuarea percheziției,
precum și mențiunile referitoare la înregistrarea audiovideo sau fotografiilor
efectuate;
 Mențiuni despre obiectele care nu au fost ridicate, dar au fost lăsate în păstrare;
 Mențiuni prevăzute de lege pentru cazurile speciale.

Procesul-verbal prin care se fixează modul de desfășurare și rezultatul percheziției

domiciliare constituie mijloc de probă în procesul penal.
Măsuri cu privire la bunurile ridicate în urma percheziției domiciliare:
 Obiectele sau înscrisurile ridicate sunt atașate la dosar sau păstrate în alt mod, iar urmele
săvârșirii infracțiunii se ridică și sunt conservate. Obiectele, înscrisurile și urmele ridicate
care nu sunt atașate la dosar pot fi fotografiate iar fotogragiile se atașează la dosar, fiind
mijloc de probă;
 Mijloacele materiale de probă se păstrează de organul de urmărire penală sau de instanța
de judecată la care se găsește dosarul până la soluționarea definitivă a cauzei;
 Asupra bunurilor ridicate cu ocazia efectuării unei percheziții domiciliare pot fi instituite
măsurii asigurătorii;
 Metalele sau pietrele prețioase și obiectele confecționate cu acestea se depun la cea mai
apropiată unitate bancară competentă;
 Titlurile de valoare interne, obiectele de artă și de muzeu, colecțiile de valoare se predau
spre păstrare instituțiilor de specialitate;
 Sumele de bani ridicate se consemnează la o unitate bancară pe numele suspectului,
inculpatului sau al părții responsabile civilmente sau al persoanei de care au fost ridicate
la dispoziția organului de urmărire penală sau a instanței;
 Obiectele care nu au legatură cu cauza se restituie persoanei căreia îi aparțin, cu excepția
celor care sunt supuse confiscării;
 Obiectele ce servesc ca mijloc de probă, dacă nu sunt supuse confiscării, pot fi restituite
chiar înainte de soluționarea definitivă a procesului.
 Model mandat de percheziţie domiciliară

ROMÂNIA
(INSTANŢA) .....................................
Sediul …
Dosar nr. .......... /...../..........
 
 
MANDAT DE PERCHEZIŢIE DOMICILIARĂ NR. .....
Emis azi, ..............., ora ..........., în ................
 
JUDECĂTOR DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI .......... de la Judecătoria .....................

Având în vederea încheierea din camera de consiliu din data de ..........., pronunţată în
dosarul nr. ....../..../.... , al ........................... , prin care s-a admis cererea nr. ..../P/....., din data
de ............. formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria ..................
În baza art. 158 alin.(7) C. proc. pen.,
 
DISPUN:
 
Autorizez efectuarea percheziţiei domiciliare la adresa din comuna ..................
satul .............. str. .................. nr. ............ judeţul/ oraşul/municipiul ...............................
str. ........................, nr. ......, bl. ......, sc. ....., et. ....., ap. ....., judeţul/sectorul ..............,
domiciliul/reşedinţa/locuinţa fără forme legale a numitului/suspectului/inculpatului .................
/sediul social/secundar/ punct de lucru al SC …
Mandatul de percheziţie va fi valabil şi pentru spaţiile învecinate, în condițiile art. 158
alin. (3) C. proc. pen[1].
- scopul emiterii: …
- descrierea făptuitorului, suspectului sau inculpatului despre care se bănuieşte că se află în
locul unde se efectuează percheziţia: ...
- indicarea urmelor săvârşirii infracţiunii sau a altor obiecte despre care se presupune că există
în locul ce urmează a fi percheziţionat: ...
Percheziţia se va efectua cu respectarea dispoziţiilor art. 159 – 163 C. proc. pen. Prezentul
mandat de percheziţie domiciliară este valabil .......zile[2]începând cu data emiterii şi poate fi
folosit o singură dată.
 
JUDECĂTOR DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI,
(semnătura judecătorului de drepturi şi libertăţi şi ştampila instanţei)

Model proces-verbal
 PROCES-VERBAL
Anul ... luna ...ziua ...

Procuror ... din cadrul Parchetului de pe lângă ...

Azi, data de mai sus, împreună cu (denumirea organului judiciar care a participat, alături
de procuror, la efectuarea actului), în baza mandatului de percheziţie domiciliară din data de...,
emis de către judecătorul şi drepturi şi libertăţi de la ...(denumirea instanţei).
În temeiul art. 159 şi urm. din C. proc. pen. ... am procedat la efectuarea percheziţiei la
domiciliul... din ..., în prezenţa ... (datele de identificare ale persoanelor ce au fost prezente la
efectuarea percheziţiei, cu menţionarea calităţii acestora)
După ce ne-am legitimat, am înmânat o copie a mandatului emis de judecător persoanei
la care se va efectua percheziţia/ reprezentantului acesteia........ şi am informat-o cu privire la
dreptul de a contacta un avocat care să participe la percheziţie. Aceasta a declarat că doreşte/nu
doreşte să fie asistată de un avocat14 .
S-a solicitat celui în cauză predarea de bunăvoie a bunurile/ persoanei căutate, solicitare
care a fost respinsă.
Procedând la efectuarea percheziţiei, am constatat următoarele:
Domiciliul percheziţionat este situate: (indicarea adresei si descrierea locului)
Cu acest prilej au fost identificate si ridicate: (descrierea amănunţită a locului şi
condiţiilor în care au fost ridicate înscrisurile, obiectele sau urmele infracţiunii au fost
descoperite şi ridicate, enumerarea şi descrierea lor amănunţită, pentru a putea fi recunoscute;
menţiuni asupra locului şi condiţiilor în care suspectul sau inculpatul a fost prins). În situaţia în
care percheziţia se efectuează fără îndeplinirea acestor formalităţi prealabile se va consemna în
procesul verbal privind efectuarea percheziţiei motivul pentru care nu fost respectate.
Alte obiecte /persoane de natură să intereseze cercetarea nu au fost găsite.
La faţa locului au fost efectuate fotografii judiciare operative de orientare, schiţă şi
detaliu cu cameră foto (dacă au fost efectuate) iar principalele momente ale operaţiunii de
percheziţie au fost filmate video (dacă este cazul).
Persoanele care au participat la percheziţie au făcut /nu au făcut obiecţiuni cu privire la
modul în care s-a desfăşurat operaţiunea de percheziţie.
Percheziţia a început la ora..... şi a fost terminată la ora........

Procuror, Organ de politie, Avocat,

Persoană percheziţionată/reprezentant, Persoane ce au participat la percheziţie,

Martor asistent,
BIBLIOGRAFIE:
1. https://lege5.ro/Gratuit/geztkobvha/perchezitia-domiciliara-codul-de-procedura-penala?
dp=gqztimjqgizti

2. https://legeaz.net/modele/mandat-perchezitie-domiciliara

3. http://portal.just.ro/Ghiduri/Ghid%20practicieni%20-modele%20de%20acte
%20procedurale%20in%20materie%20penala%20parchete.pdf

4. Procedură penală. Partea generală – Ediția 3 revizuită și adaugită ( Mihail Udroiu)

5. Procedură penală. Partea generală. Noul cod de procedură penală -curs universitar-
( Marian Alexandru)