Sunteți pe pagina 1din 10

MIHAI EMINESCU

15 ianuarie 1850, Ipoteşti – 15 iunie 1889, Bucureşti

Mihai Eminescu, născut ca Mihail Eminovici, a fost poet,


prozator şi jurnalist. Este “cel mai mare poet, pe care l-a ivit şi-l va
ivi vreodată, poate, pământul românesc”. (George Călinescu)
Manuscrisele sale, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost
dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu la 25 ianuarie 1902.
S- S-a născut la Botoşani, fiind al şaptelea fiu dintre cei unsprezece
ai căminarului Gheorghe Eminovici şi ai Ralucăi Juraşcu. Copilăria
şi-a petrecut-o la Ipoteşti, în judeţul Botoşani, în mijlocul naturii pe
care o evocă în mod deosebit în multe poezii ale sale.
Revedere
Codrule, codruţule,
Ce mai faci, drăguţule,
Că de când nu ne-am văzut
Multă vreme au trecut
Şi de când m-am depărtat,
Multă lume am îmblat.

OPERE:
Luceafărul (1883),
Sara pe deal (1885),
Scrisoarea III (1881),
 Floare albastră (1884),
Somnoroase păsărele (1883)
ION CREANGĂ
1 martie 1837, Humuleşti – 31 decembrie 1889, Iaşi

Ion Creangă a fost un scriitor român recunoscut datorită


măiestriei basmelor, poveştilor şi povestirilor sale.
A fost întâiul dintre cei opt copii ai lui Ştefan a Petrii Ciubotariul
şi ai Smarandei Creangă, "răzeşi fără pământuri" din satul Humuleşti,
ţinutul Neamţ.
Amintiri din copilărie
Şi mama, care era vestită pentru năzdrăvăniile sale, îmi zicea cu
zâmbet uneori, când începea a se ivi soarele dintre nori după o ploaie
îndelungată: “Ieşi, copile cu părul bălan, afară şi râde la soare, doar s-o
îndrepta vremea!”, şi vremea se îndrepta după râsul meu...

OPERE:
Romanul
Amintiri din copilărie(1879),
Poveşti
Povestea lui Harap-Alb
(1877),
 Dănilă Prepeleac (1876),
Ivan Turbincă (1878),
Capra cu trei iezi (1875),
Punguţa cu doi bani (1875),
Povestea unui om leneş (1878),

Povestiri
Păcală (1880),
Ursul păcălit de vulpe (1880),
Moş Ion Roată şi Unirea (1880)
GEORGE COŞBUC
20 septembrie 1866, Hordou (Bistriţa-Năsăud) –9 mai 1918, Bucureşti

George Coşbuc a fost un poet român din Transilvania.


S-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului Sebastian
Coşbuc şi ai Mariei. Copilăria şi-a petrecut-o la Hordou, în orizontul
mitic al lumii satului, în tovărăşia basmelor povestite de mama sa.

Concertul
primăverii

Chiar acum din crâng venii


- Şi c-o veste bună!
Iarăşi e concert, copii;
Merg şi eu, şi tu să vii,
Mergem împreună.

Vrei programă, lămurit?


Stai puţin să caut.
Cucul, un solist vestit,
De printr-alte ţări venit
Va cânta din flaut.

OPERE:
Vol. Balade şi idile:
 Noapte de vară (1893),
 La oglindă (1890),
 Duşmancele (1893),
Vol. Fire de tort (1896):
 Iarna pe uliţă,
 Vestitorii primăverii,
Vol.Cântece de vitejie(1894)
 Cântecul redutei,
 Paşa Hassan.
ION .LUCA .CARAGIALE
1 februarie 1852, lângă Ploieşti – 9 iunie 1912, Berlin (Germania)

Ion Luca Caragiale este considerat a fi cel mai mare


dramaturg român şi unul dintre cei mai importanţi scriitori români.
S-a născut la 1 februarie 1852, în satul Haimanale, care îi
poartă numele, fiind primul născut al lui Luca Caragiale şi al
Ecaterinei.

D-l Goe
Ca să nu mai rămâie repetent şi anul acesta, mam’mare,
mamiţica şi tanti Miţa au promis tânărului Goe să-l ducă-n Bucureşti de
10 mai.
– Mam’mare, de ce nu mai vine? Eu vreau sa vie!
– Vine, vine acuma, puişorul mamii! răspunde cucoana.

OPERE:
Vol. Momente şi schiţe:
D-l Goe (1900),
Bubico (1901),
Vizită (1901),
Vol. Teatru:
D-ale carnavalului (1885).
O scrisoare pierdută (1884),
O noapte furtunoasă (1879),
Nuvele şi povestiri:
Leac de criză (1900),
O făclie de Paşte (1899),
Versuri:
arna,
Primăvara.

VASILE ALECSANDRI
21 iulie 1821, Bacău – 22 august 1890, Mirceşti (Vaslui)

Vasile Alecsandri, numit „bardul de la Mirceşti”, a fost un poet,


dramaturg, folclorist, om politic, ministru, academician român,
membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc
şi al literaturii dramatice în România, creator al pastelului ca specie
literară .
A fost fiul medelnicerului Vasile Alecsandri şi al Elenei Cozoni.

Hora Unirii

Hai să dăm mână cu mână


Cei cu inima română,
Să-nvârtim hora frăţiei
Pe pământul României!

Iarba rea din holde piară!


Piară duşmănia-n ţară!
Între noi să nu mai fie
Decât flori şi omenie!

OPERE:
Vol. Doine şi lăcrimioare:
Crai nou, Lăcrimioare (1853)
Vol. Pasteluri (1868):
Iarna, Oaspeţii primăverii,
Vol. Ostaşii noştri (1877):
Odă ostaşilor români,
Vol. Teatru:
Chiriţa în provincie (1855)
Despot-Vodă (1879).

MIHAIL SADOVEANU
5 noiembrie 1880, Paşcani – 19 octombrie 1961, Vânători-Neamț
Mihail Sadoveanu este considerat cel mai mare prozator român
din toate timpurile, fiind numit “Ceahlăul literaturii române” de Geo
Bogza şi "Ştefan cel Mare al literaturii româneşti" de George
Călinescu.
Părinţii săi au fost avocatul Alexandru Sadoveanu din Oltenia şi
Profira Ursache, fată de răzeşi. În şcoala primară îl are ca dascăl pe
Mihai Busuioc, nimeni altul decât domnul Trandafir din scrierile sale.
Opera sa monumentală se concretizează în peste 100 de volume.
Dumbrava minunată
– Ce mai faci mata, Sora-Soarelui?
Floarea cu coroana aurie se clătina lin spre copilă, la adierea vântului.
Oooo– Îmi pare bine că te găsesc înaltă şi frumoasă, urmă Lizuca,

OPERE:
Romane
Bordeenii (1912),
 Baltagul (1930),
 Fraţii Jderi (1935-1943),
Nicoară Potcoavă (1952),
eamul Şoimăreştilor(1914)
Măria Sa, puiul pădurii(1930)
Povestiri
Hanul Ancuţei (1928),
Dumbrava minunată (1926),
Povestiri alese (1935)
Povestiri pentru copii (1935)

TUDOR ARGHEZI
21 mai 1880, Bucureşti – 14 iulie 1967, Bucureşti
Tudor Arghezi (Ion N. Theodorescu) a fost un scriitor român
cunoscut pentru contribuţia sa la dezvoltarea liricii româneşti şi a
literaturii pentru copii. A scris poezii, proză, teatru şi articole.
Este fiul lui Nae Theodorescu şi al Mariei. Pseudonimul său,
Arghezi, provine, explică poetul, din Argesis–vechiul nume al
Argeşului.
O furnică
O furnică mică, mică,
Dar înfiptă, va să zică,
Ieri, la prânz, mi s-a urcat
De pe vişinul uscat,
Pe picioare, pentru căci
Mi le-a luat drept nişte crăci.
Mărunţica de făptură
Duse, harnică, la gură
O fărâmă de ceva,
Care-acasă trebuia
Aşezat ın magazie
Pentru iarna ce-o să vie.
OPERE:
Vol. Prisaca (1948):
Zdreanţă,
Tâlharul pedepsit,
Vol. Cartea cu jucării (1931):
Cheile,
Furnicile,
Vol. Cuvinte potrivite (1927)

GEORGE .TOPÎRCEANU
20 martie 1886, Bucureşti – 7 mai 1937, Iaşi

George Topîrceanu a fost poet, prozator şi publicist român.


A fost cel de-al doilea copil al cojocarului Gheorghe Topîrceanu
şi al Paraschivei, meşteră în arta ţesăturilor naţionale, originari din
părţile Sibiului.
Balada unui greier mic
– Cri-cri-cri,
Toamnă gri,
Nu credeam c-o să mai vii
Înainte de Crăciun,
Că puteam şi eu s-adun
O grăunţă cât de mică,
Ca să nu cer împrumut
La vecina mea furnică,

Fiindcă nu-mi dă niciodată,


Şi-apoi umple lumea toată
Că m-am dus şi i-am cerut
Dar de-acuş,
Zise el cu glas sfârşit
Ridicând un picioruş,
Dar de-acuş s-a isprăvit...

Cri - cri - cri,


Toamnă gri,
Tare-s mic şi necăjit!




OPERE:

Vol. Balade vesele şi triste(1920):

OCTAVIAN  Rapsodii de primăvară,


Rapsodii de toamnă.

GOGA
1 aprilie 1881, Răşinari (Sibiu) – 7 mai 1938, Ciucea (Cluj-
Napoca)

Octavian Goga a fost un poet, publicist, academician şi


politician român, întâiul mare poet al generaţiei Unirii de la 1918.
A fost fiul preotului Iosif Goga şi al învăţătoarei Aurelia Bratu.
La 1 decembrie 1918, a participat la Marea Adunare Naţională
de la Alba-Iulia.

Toamna

Văl de brumă argintie


Mi-a împodobit grădina,
Firelor de lămâiţă
Li se uscă rădăcina.

Peste creştet de dumbravă


Norii suri îşi poartă plumbul,
Cu podoaba zdrenţuită
Tremură peOPERE:
câmp porumbul.

Vol. Poezii (1905):


Dăscăliţa,
Toamnă,
Vol. Din umbra zidurilor:
Moş Crăciun (1913),
Teatru:
 Meşterul Manole (1928).

IOAN SLAVICI
18 ianuarie 1848, Şiria (Arad) – 17 august 1925, Panciu..
(Vrancea)

Ioan Slavici a fost un scriitor şi jurnalist român.


A fost al doilea copil al cojocarului Sava Slavici şi al Elenei
Borlea..
Este întemeietor al realismului nostru modern. Eminescu spunea
că: ,,Această lume a lui Slavici seamănă nu numai in exterior cu
ţăranul român, în port şi vorbă, ci cu fondul sufletesc al poporului.”

Boierul şi Păcală

Când boierul ţinea cât putea trunchiul să nu se clatine, Păcală se


sui în trăsură şi plecă. Se face noapte, şi Păcală nu mai vine. Stătu aşa
toată noaptea şi a doua zi după-amiaza.
OPERE:

Nuvele

 Popa Tanda (1873),


 Gura satului,
 Budulea Taichii,
 Moara cu noroc
(1881),

Romane

 Mara (1894),
 Din 2 lumi (1920),

Poveşti

 Zâna Zorilor (1908),


 Păcală în satul lui,
 Boierul şi Păcală,
 Doi feţi cu stea în
frunte. (1908)

S-ar putea să vă placă și