Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mari Scriitori Romani
Mari Scriitori Romani
OPERE:
Luceafărul (1883),
Sara pe deal (1885),
Scrisoarea III (1881),
Floare albastră (1884),
Somnoroase păsărele (1883)
ION CREANGĂ
1 martie 1837, Humuleşti – 31 decembrie 1889, Iaşi
OPERE:
Romanul
Amintiri din copilărie(1879),
Poveşti
Povestea lui Harap-Alb
(1877),
Dănilă Prepeleac (1876),
Ivan Turbincă (1878),
Capra cu trei iezi (1875),
Punguţa cu doi bani (1875),
Povestea unui om leneş (1878),
Povestiri
Păcală (1880),
Ursul păcălit de vulpe (1880),
Moş Ion Roată şi Unirea (1880)
GEORGE COŞBUC
20 septembrie 1866, Hordou (Bistriţa-Năsăud) –9 mai 1918, Bucureşti
Concertul
primăverii
OPERE:
Vol. Balade şi idile:
Noapte de vară (1893),
La oglindă (1890),
Duşmancele (1893),
Vol. Fire de tort (1896):
Iarna pe uliţă,
Vestitorii primăverii,
Vol.Cântece de vitejie(1894)
Cântecul redutei,
Paşa Hassan.
ION .LUCA .CARAGIALE
1 februarie 1852, lângă Ploieşti – 9 iunie 1912, Berlin (Germania)
D-l Goe
Ca să nu mai rămâie repetent şi anul acesta, mam’mare,
mamiţica şi tanti Miţa au promis tânărului Goe să-l ducă-n Bucureşti de
10 mai.
– Mam’mare, de ce nu mai vine? Eu vreau sa vie!
– Vine, vine acuma, puişorul mamii! răspunde cucoana.
OPERE:
Vol. Momente şi schiţe:
D-l Goe (1900),
Bubico (1901),
Vizită (1901),
Vol. Teatru:
D-ale carnavalului (1885).
O scrisoare pierdută (1884),
O noapte furtunoasă (1879),
Nuvele şi povestiri:
Leac de criză (1900),
O făclie de Paşte (1899),
Versuri:
arna,
Primăvara.
VASILE ALECSANDRI
21 iulie 1821, Bacău – 22 august 1890, Mirceşti (Vaslui)
Hora Unirii
OPERE:
Vol. Doine şi lăcrimioare:
Crai nou, Lăcrimioare (1853)
Vol. Pasteluri (1868):
Iarna, Oaspeţii primăverii,
Vol. Ostaşii noştri (1877):
Odă ostaşilor români,
Vol. Teatru:
Chiriţa în provincie (1855)
Despot-Vodă (1879).
MIHAIL SADOVEANU
5 noiembrie 1880, Paşcani – 19 octombrie 1961, Vânători-Neamț
Mihail Sadoveanu este considerat cel mai mare prozator român
din toate timpurile, fiind numit “Ceahlăul literaturii române” de Geo
Bogza şi "Ştefan cel Mare al literaturii româneşti" de George
Călinescu.
Părinţii săi au fost avocatul Alexandru Sadoveanu din Oltenia şi
Profira Ursache, fată de răzeşi. În şcoala primară îl are ca dascăl pe
Mihai Busuioc, nimeni altul decât domnul Trandafir din scrierile sale.
Opera sa monumentală se concretizează în peste 100 de volume.
Dumbrava minunată
– Ce mai faci mata, Sora-Soarelui?
Floarea cu coroana aurie se clătina lin spre copilă, la adierea vântului.
Oooo– Îmi pare bine că te găsesc înaltă şi frumoasă, urmă Lizuca,
OPERE:
Romane
Bordeenii (1912),
Baltagul (1930),
Fraţii Jderi (1935-1943),
Nicoară Potcoavă (1952),
eamul Şoimăreştilor(1914)
Măria Sa, puiul pădurii(1930)
Povestiri
Hanul Ancuţei (1928),
Dumbrava minunată (1926),
Povestiri alese (1935)
Povestiri pentru copii (1935)
TUDOR ARGHEZI
21 mai 1880, Bucureşti – 14 iulie 1967, Bucureşti
Tudor Arghezi (Ion N. Theodorescu) a fost un scriitor român
cunoscut pentru contribuţia sa la dezvoltarea liricii româneşti şi a
literaturii pentru copii. A scris poezii, proză, teatru şi articole.
Este fiul lui Nae Theodorescu şi al Mariei. Pseudonimul său,
Arghezi, provine, explică poetul, din Argesis–vechiul nume al
Argeşului.
O furnică
O furnică mică, mică,
Dar înfiptă, va să zică,
Ieri, la prânz, mi s-a urcat
De pe vişinul uscat,
Pe picioare, pentru căci
Mi le-a luat drept nişte crăci.
Mărunţica de făptură
Duse, harnică, la gură
O fărâmă de ceva,
Care-acasă trebuia
Aşezat ın magazie
Pentru iarna ce-o să vie.
OPERE:
Vol. Prisaca (1948):
Zdreanţă,
Tâlharul pedepsit,
Vol. Cartea cu jucării (1931):
Cheile,
Furnicile,
Vol. Cuvinte potrivite (1927)
GEORGE .TOPÎRCEANU
20 martie 1886, Bucureşti – 7 mai 1937, Iaşi
OPERE:
GOGA
1 aprilie 1881, Răşinari (Sibiu) – 7 mai 1938, Ciucea (Cluj-
Napoca)
Toamna
IOAN SLAVICI
18 ianuarie 1848, Şiria (Arad) – 17 august 1925, Panciu..
(Vrancea)
Boierul şi Păcală
Nuvele
Romane
Mara (1894),
Din 2 lumi (1920),
Poveşti