MICROBI - Introducere

Stadiul principal 2 /
Ştiinţe
1
Clasa a V-a şi a VI-a
Cuprinsul pachetului e-Bug ŞTIINŢE EDUCAŢIE PENTRU
SĂNĂTATE
1. Microbii
Trimitere la Trimitere la
Curriculumul naţional
1.1 Introducere Curriculumul naţional
1. Microorganisme
Curriculumul naţional Curriculumul naţional
1.2 Microbi folositori
omului
1. Microorganisme
1.3 Microbi dăunători
omului
2. Răspândirea infecţiei
2.1 Igiena mâinilor
2.2 Igiena respiraţiei
2.3 Igiena alimentaţiei
2. Răspândirea infecției Trimitere la Trimitere la

2.4 Igiena în fermă
3. Prevenirea infecţiei
3.1 Sistemul natural
de apărare al
organismului
3.2 Vaccinarea
4. Tratarea infecţiei
4.1 Folosirea
antibioticelor şi a
medicamentelor
Trimiterile la Curriculumul naţional sunt cele corecte la data tipăririi. Modificările aduse
Curriculumului naţional pot fi consultate pe situl e-Bug www.e-bug.eu
2
Bine aţi venit la e-Bug
E-Bug a fost creat pentru a aduce Lumea microbilor la viaţă, în sala de clasă, pentru a fi prezentată copiilor.
Această resursă educaţională este distribuită gratuit cadrelor didactice din Regatuol Unit şi din alte ţări europene
de către Agenţia pentru Protecţia Sănătăţii (Health Protection Agency) şi Ministerul Sănătăţii (Department of
Health) pentru a îmbunătăţi cunoştinţele elevilor în materie de sănătate publică şi a cultiva interesul acestora
pentru ştiinţă. Aceste instrumente pot fi copiate pentru a fi folosite la clasă, dar nu pot fi vândute.
E-bug reprezintă o nouă şi incitantă iniţiativă a Comisiei Europene de a crea materiale didactice auxiliare (stadiul
principal 2 şi stadiul principal 3) care să fie conforme cu standardele educaţionale ale Ministerului Educaţiei din
Regatul Unit şi ale Autorităţii pentru Calificări şi Curriculum (Qualifications and Curriculum Authority, QCA)
pentru şcolile primare şi gimnaziale. Principalul său obiectiv este de oferi tinerilor informaţii cu privire la microbi,
folosirea corectă a antibioticelor şi felul în care infecţiile microbiene pot fi prevenite printr-o igienă mai bună şi
prin vaccinare. Pachetele îi învaţă că antibioticele reprezintă o resursă valoroasă care nu trebuie folosită în
exces. Peste 19 ţări europene s-au implicat în crearea e-Bug, care a fost evaluat în cazul a peste 3000 de copii
din Anglia, Franţa şi Republica Cehă. Pachetul e-Bug este disponibil pe un sit internet de unde pot fi descărcate
toate materialele, fişierele video cu demonstraţii ale activităţilor şi activităţile suplimentare. Situl internet conţine
jocuri interactive complementare care le permit copiilor să înveţe informaţiile cheie distrându-se.
Pachetul cuprinde 9 subiecte împărţite în patru secţiuni principale care pot fi folosite alternativ sau sub forma
unor activităţi individuale create pentru cursuri de 45 de minute.
Fiecare secţiune conţine informaţii generale destinate profesorilor, planuri de lecţie detaliate, fişe de lucru pentru
elevi care pot fi modificate şi fişe de prezentare. La acestea se adaugă
 activităţi bazate pe gândire creativă în scopul încurajării învăţării active,

 obiective ale lecţiei care le permit elevilor să înţeleagă în profunzime importanţa microbilor, sănătăţii
şi medicamentelor,
 activităţi care încurajează elevii să devină responsabili pentru propria lor sănătate,
 informaţii care atrag atenţia asupra importanţei folosirii corecte a antibioticelor.
Pachetul poate fi folosit separat sau împreună cu prezentările, imaginile şi fişierele video de pe situl e-Bug.
Dorim să le mulţumim tuturor celor implicaţi în crearea acestui material didactic care va ajuta următoarea
generaţie de adulţi să folosească antibioticele mai raţional şi, în special, cadrelor didactice şi elevilor din Marea
Britanie, Franţa şi Republica Cehă care au participat la grupe-ţintă şi la procesul de evaluare şi ne-au ajutat să
ne asigurăm că aceste materiale nu sunt doar distractive şi incitante, ci au şi efectul scontat!
În calitate de cadre didactice, feedback-ul dumneavoastră este de nepreţuit pentru noi. Sugestiile
dumneavoastră ne vor ajuta să îmbunătăţim şi să dezvoltăm resursele educaţionale e-Bug. Vă rugăm să trimiteţi
toate comentariile, solicitările şi sugestiile dumneavoastră la
Unitatea pentru Îngrijire Primară (Primary Care Unit)

Public Health England
Departamentul de Microbiologie (Microbiology Department)
Gloucester Royal Hospital
Great Western Road
Gloucestershire
GL1 3NN
Puteţi vizita situl www.e-bug.eu sau ne puteţi trimite un e-mail la e-Bug@phe.gov.uk
Sperăm să utilizaţi e-Bug cu plăcere şi să-l consideraţi o resursă auxiliară preţioasă pentru orele
dumneavoastră.
Dr. Cliodna AM McNulty

Directorul Unităţii pentru Îngrijire Primară (Primary Care Unit)
Public Health England
Anglia
3
4
e-Bug
O resursă educaţională despre lumea microbilor şi a bolilor
disponibilă în toată Europa
Coordonatorul echipei din Regatul Unit

Dr Cliodna AM McNulty, MB BS FRCPath
Creatorul resurselor educaţionale

Dr Donna M. Lecky, BSc MRes
Creatorul paginii internet şi al jocurilor

Dl David Farrell
În asociere şi în colaborare cu
Belgia Prof. Herman Goossens / Dr. Niels Adriaenssens / Dr. Stijn De Corte
Republica Cehă Prof. Jiri Benes / Dr. Tereza Kopřivová Herotová
Danemarca Dr. Jette Holt / Dna Marianne Noer
Anglia Dr. Cliodna McNulty / Prof. Julius Weinberg / Dr. Patty Kostkova
Franţa Prof. Pierre Dellamonica / Dr. Pia Touboul / Dr. Brigitte Dunais
Grecia Prof. Jenny Kremastinou / Dr. Koula Merakou / Dr. Dimitra Gennimata
Italia Prof. Guiseppe Cornaglia / Dr. Raffaella Koncan
Polonia Prof. Pawel Grzesiowski / Dr. Anna Olczak-Pienkowska
Portugalia Dr. Antonio Brito Avo
Spania Dr. José Campos
Croaţia Dr. Arjana Tambic Andrasevic
Finlanda Prof. Pentti Huovinen
Ungaria Dr. Gabor Ternak
Irlanda Dr. Robert Cunney
Letonia Dr. Sandra Berzina
Lituania Dr. Rolanda Valinteliene
Slovacia Dr. Helena Hupkova
Slovenia Dr. Marko Pokorn
Realizat cu sprijinul DG Sanco din cadrul Comisiei Europene
5
6
Cuprinsul pachetului
1. Microorganisme
1.1 Introducere Elevii învaţă despre diferitele tipuri de microbi – bacterii, virusuri şi
ciuperci. Aceştia descoperă că microbii au diferite forme şi că există
peste tot.
1.2 Microbi folositori omului Un concurs denumit „Întrecerea drojdiei" este folosit pentru a le
demonstra elevilor că microbii pot fi benefici.
1.3 Microbi dăunători omului O analiză atentă a mai multor boli le arată elevilor felul în care
microbii dăunători pot cauza probleme de sănătate oamenilor. Elevii
îşi testează cunoştinţele legate de microbii dăunători omului prin
dezlegarea unui joc de cuvinte încrucişate şi a unui joc „găseşte
cuvintele".
2.1 Igiena mâinilor Printr-o experienţă în clasă, elevii învaţă despre modul în care
microbii se pot răspândi de la o persoană la alta prin atingere şi de ce
este important să îşi spele mâinile corect.
2.2 Igiena respiraţiei În această experienţă amuzantă, prin recrearea unui strănut gigant,
elevii află cât de repede se pot răspândi microbii prin tuse şi strănut.
2.3 Igiena alimentaţiei Elevii prepară un sandviş de pui pentru colegii lor şi observă cât de
departe au răspândit microbii dăunători.
2.4 Igiena în fermă Secţiunea „Igiena în fermă” îşi propune să îi înveţe pe elevi că în mediul
dintr-o fermă există atât microbi folositori, cât și microbi dăunători.Elevii
învață despre riscurile și beneficiile diferiților microbi din fermă, cu ajutorul
discuțiilor de grup, ”rețelelor sociale”, sau printr-o călătorie la fermă pe o
tabla de joc.
3. Prevenirea infecţiei
3.1 Sistemul natural de apărare al organismului O prezentare detaliată şi o serie de animaţii ilustrează
felul în care organismul luptă cu microbii zi de zi. Această secţiune
oferă cunoştinţe de bază pentru abordarea ultimelor două secţiuni ale
acestui material didactic.
3.2 Vaccinarea Elevii îşi folosesc capacităţile de lectură, înţelegere şi cele creative
pentru a răspunde la întrebări despre descoperirea vaccinării şi
pentru a juca o scenetă.
.
4. Tratarea infecţiei
4.1 Folosirea antibioticelor şi a medicamentelor Printr-o discuţie şi o dezbatere, elevii învaţă despre
importanţa folosirii corecte a antibioticelor şi a altor medicamente.
7
8
9
Timp estimat pentru predare
50 de minute
În această secţiune, elevilor li se prezintă lumea

microbilor, mai întâi prin explorarea diferitelor tipuri şi
forme de microbi şi, mai apoi, prin analizarea
îndeaproape a microbilor benefici şi a celor dăunători.
Activitatea introductivă le permite elevilor să îmbine
spiritul de observaţie cu creativitatea pentru a desena un
microb la alegere, fixând astfel cunoştinţele dobândite cu
privire la diferitele tipuri şi forme de microbi.
Activitatea complementară Microbo Mania fixează lecţia
predată şi le permite elevilor să decidă dacă microbul
despre care este vorba este o bacterie, un virus sau o
ciupercă!
Obiectivele lecţiei
Toţi elevii:
 vor şti că bacteriile, virusurile şi ciupercile reprezintă trei tipuri diferite
de microbi;
 vor înţelege că microbii există peste tot.
Elevii cu capacităţi deosebite:
 vor şti că microbii sunt de diferite forme şi mărimi.
10
1.1 Microorganisme
Introducere
Informaţii generale
Cuvinte cheie Microorganismele, cunoscute şi sub numele de germeni sau
microbi, sunt organisme vii prea mici pentru a le vedea cu ochiul
bacterii
microb liber. Ei se găsesc aproape oriunde pe pământ. Unii microbi sunt
celulă benefici, iar alţii pot fi dăunători oamenilor (acest subiect va fi
boală studiat în secţiunile următoare). Deşi sunt extrem de mici,
ciuperci microbii sunt de diferite forme şi mărimi. Există trei tipuri
germen principale de microbi:
microb
microorganism Virusurile sunt cei mai mici dintre microbi şi, în general,
microscop dăunează oamenilor. Virusurile nu pot supravieţui de unele
patogen singure, ci au nevoie de o celulă „gazdă” pentru a supravieţui şi
probiotic
a se reproduce. Odată ajunse în interiorul celulei gazdă, acestea
virusuri
se înmulţesc rapid şi distrug celula!
Ciupercile sunt organisme multicelulare care pot fi atât

Materiale necesare benefice, cât şi dăunătoare oamenilor. Ciupercile îşi obţin hrana
fie descompunând o materie organică moartă, fie trăind ca
Pentru fiecare elev: parazit pe o gazdă. Ciupercile pot fi dăunătoare, cauzând infecţii
 Un exemplar din SH 1 sau fiind otrăvitoare atunci când sunt mâncate. Unele pot fi
 Un exemplar din SW 1 benefice sau inofensive, de exemplu Penicillium, din care se
 Un exemplar din SW 2
fabrică antibioticul numit penicilină. Există şi ciuperci care nu
 Vas Petri (opţional)
 Ilustraţii cu microbi de
sunt microbi, unele putând fi mâncate, ca de exemplu Agaricus,
pe www.e-bug.eu cunoscută sub numele de ciupercă champignon.
Pentru grupuri: Bacteriile sunt organisme unicelulare care se pot înmulţi

 Plastilină în diferite exponenţial o dată la 20 de minute. În timpul creşterii lor
culori (consultaţi reţeta normale, unele produc substanţe (toxine) care sunt extrem de
din TS 4) dăunătoare omului şi ne îmbolnăvesc (Staphylococcus). Unele
bacterii sunt complet inofensive pentru oameni, iar altele ne pot
fi extrem de folositoare (Lactobacillus în industria alimentară).
Există chiar bacterii necesare în viaţa oamenilor, precum cele
Materiale didactice
care ajută plantele să crească (Rhizobacterium). Bacteriile
disponibile
inofensive sunt denumite nepatogene, iar cele dăunătoare se
pe Internet
numesc patogene. Peste 70% din bacterii sunt nepatogene.
 Un film demonstrativ al
activităţii Bacteriile pot fi simplu grupate în trei categorii, în funcţie de
forma lor - coci (bile), bacili (bastonaşe) şi spirale. De
 Diverse fotografii cu asemenea, cocii pot fi împărţiţi în trei categorii în funcţie de felul
microbi în care sunt aranjaţi: stafilococi (ciorchine), streptococi (lanţuri)
şi diplococi (perechi). Oamenii de ştiinţă folosesc aceste forme
pentru a-şi da seama de ce tip de infecţie suferă un pacient.
FAPT SURPRINZĂTOR
Anthony van Leewenhoek
a creat în 1676 primul Pregătire
microscop din lume. El l-a
folosit pentru a examina  Pregătiţi un exemplar din SW 1 şi SW 2 pentru fiecare elev.
diferite lucruri din casa lui şi  Pregătiţi afişul SH 1 pentru a-l arăta întregii clase sau pentru
a numit „creaturile vii” a-l expune pe tabla albă magnetică.
(bacteriile), pe care le-a
 Achiziţionaţi plastilină în diverse culori sau urmaţi
descoperit curăţându-şi
dinţii, „animalicule”.
instrucţiunile din reţeta TS 4 pentru a o prepara.
 Descărcaţi diverse imagini ale microbilor de pe www.e-
bug.eu pentru a le arăta elevilor.
11
1.1 Microorganisme
Introducere
Introducere
1. Începeţi lecţia întrebându-i pe copii dacă ştiu deja ceva despre germeni sau microbi.
Întrebaţi-i pe copii dacă este cineva bolnav, sau a fost cineva bolnav, în familia lor? Despre ce
boală a fost vorba şi ce anume cred ei că a provocat-o?
2. Explicaţi-le copiilor că anumite boli, numite infecţii, sunt cauzate de germeni şi că ei sunt
organisme vii foarte mici, denumite microbi. Arătaţi-le copiilor că există trei tipuri de microbi:
bacterii, virusuri şi ciuperci. Folosiţi posterul colorat furnizat (SH 1), care poate fi găsit şi pe
situl e-Bug (www.e-bug.eu), pentru prezentarea la tablă.
3. Explicaţi-le că microbii sunt atât de mici încât pot fi văzuţi doar la microscop. Folosiţi
activitatea de pe situl internet sau oferiţi-le elevilor un SH 2 pentru a ilustra diferitele mărimi
ale microbilor.
4. Atrageţi atenţia asupra faptului că deşi unii microbi cauzează boli, există şi microbi benefici.
Cereţi-le copiilor să identifice câţiva microbi benefici. Dacă nu pot, oferiţi-le exemple cum ar fi
Lactobacillus din lapte şi băuturi probiotice, penicilina din ciuperci etc.
5. Atrageţi atenţia clasei asupra faptului că microbii există PESTE TOT: plutind în aerul pe care
îl respirăm, pe alimentele pe care le mâncăm, pe suprafaţa corpurilor noastre, în gura, nasul,
intestinele noastre.
Activitate principală
1. Această activitate se poate desfăşura individual sau în grupuri.
2. Oferiţi fiecărui grup fie o fişă colorată (SH 1), reprezentând diferite tipuri de bacterii, sau
puneţi diferite postere colorate, disponibile pe situl www.e-bug.eu, pe pereţii sălii de clasă.
Aceste fişe vor prezenta microbi de diferite tipuri şi mărimi, împreună cu numele lor,
precizând dacă este vorba despre microbi benefici sau dăunători.
3. Oferiţi fiecărui grup plastilină în diverse culori, vase Petri şi un exemplar din SW 1.
4. Cereţi fiecărui copil/grup să creeze, pe baza imaginilor, un microb sau un grup de microbi în
vasele lor Petri.
5. Fiecare copil trebuie să hotărască dacă microbul său este benefic sau dăunător şi să
precizeze numele acestuia. Este important să le permiteţi copiilor să fie cât se poate de
creativi, luând în acelaşi timp în considerare structura microbilor.
6. Reamintiţi clasei că ciupercile sunt microbii cei mai mari, iar virusurile sunt cei mai mici.
7. Dacă timpul vă permite, elevii pot să prezinte microbii creaţi în faţa clasei.
12
1.1 Microorganisme
Introducere
Recapitulare
Verificaţi dacă elevii au înţeles punându-le următoarele întrebări:
1. Care sunt cele mai cunoscute tipuri de microbi?

Există trei tipuri principale de microbi: bacterii, viruşi şi ciuperci.
2. Ce sunt germenii?
Germenul este o altă denumire folosită pentru a descrie un microb dăunător.
3. Unde poate fi găsit un microb?
Microbii există PESTE TOT, plutind în aerul pe care îl respirăm, pe alimentele pe care le
mâncăm, pe suprafaţa corpurilor noastre, în gura, nasul, intestinele noastre.
4. Toţi microbii sunt dăunători?
Nu, deşi există microbi care ne pot dăuna, există şi o mulţime de microbi care sunt foarte
folositori şi pe care îi folosim în fiecare zi, ca de exemplu Saccharomyces (ciuperci) care
ajută pâinea să crească, Lactobacillus (bacterie) care ajută la transformarea iaurtului în
brânză.
5. Care sunt formele pe care le poate avea o bacterie?
Spirale (Campylobacter), bastonaşe (Lactobacilli) şi sfere (Staphylococcus).
Activitate complementară
1. Oferiţi fiecărui elev un exemplar din SW 2 şi unul din SH 1.
2. Citind descrierile şi folosind informaţiile incluse în fişele lor de lucru, elevii trebuie să
stabilească dacă microbii respectivi sunt bacterii, virusuri sau ciuperci.
a. Staphylococcus este o bacterie.
b. Lactobacillus este o bacterie.
c. Dermatofitele sunt ciuperci.
d. Influenza este un virus.
e. Penicillium este o ciupercă.
f. Campylobacter este o bacterie.
13
1.1 Microorganisme
Introducere
Plastilina este un material moale, maleabil care îi poate ţine pe copii ocupaţi pentru perioade de
timp considerabile. Plastilina este disponibilă în comerţ într-o varietate de mărci, însă poate fi
foarte convenabil să o fabricaţi chiar dumneavoastră. Ea vă oferă şi avantajul de a putea alege
paleta de culori preferată. Plastilina făcută în casă nu este toxică, este viu colorată şi se
modelează uşor, ceea ce o transformă într-un instrument creativ pentru joacă şi pentru această
activitate.
Ingrediente
 1 cană de făină simplă
 1 cană de apă
 1/2 cană de sare
 2 linguri de cremă tartar
 2 linguri de ulei
 colorant alimentar
Metodă
Amestecaţi împreună ingredientele uscate
Adăugaţi apa şi amestecaţi până se obţine
o pastă moale
Adăugaţi colorantul alimentar şi, mai apoi, uleiul
Gătiţi la foc mediu, amestecând continuu, până

când aluatul se desprinde de marginile tigăii formând un
cocoloş
Lăsaţi-l la răcit înainte de a-l folosi
14
 Microbii sunt organisme vii  Ei există PESTE TOT!
 Ei sunt atât de mici încât avem nevoie de un microscop  Unii microbi sunt folositori şi chiar ne fac bine
pentru a-i vedea  Unii microbi ne pot îmbolnăvi
 Sunt de diferite forme şi mărimi
Există 3 tipuri de microbi:
Influenza Penicillium Dermatofite
 Există trei tipuri de bacterii. Acestea arata ca nişte:
spirale bastonaşe sfere

(Campylobacter) (Lactobacillus) (Staphylococcus)
 Virusurile sunt chiar mai mici decât bacteriile şi,

uneori, pot trăi ÎNĂUNTRUL bacteriilor!
 Unele virusuri ne pot îmbolnăvi.
 Boli ca VARICELA sau GRIPA sunt cauzate de

virusuri.
 Virusurile se pot transmite de la o persoană la

alta, însă acest lucru depinde de tipul virusului.
 Ciupercile sunt cei mai mari dintre microbi.
 Acestea sunt atât de mici încât mii de bacterii ar putea  Ciupercile se găsesc în aer, pe plante sau
să încapă pe punctul de la sfârşitul acestei fraze. în apă.
 Unele bacterii pot ajuta la pregătirea mâncării, de  Mucegaiul care creşte pe pâine este un tip
exemplu la prepararea iaurtului şi a brânzei. de ciupercă.
 Unele bacterii sunt dăunătoare şi pot cauza infecţii.  Unele antibiotice sunt făcute din ciuperci!
15
1. Dacă eu aş fi cât EUROPA de mare... 2. O CIUPERCă ar fi cât un teren de fotbal!
3. O BACTERIE ar fi cât UN AUTOBUZ! 4. UN VIRUS ar fi cât O MINGE DE FOTBAL!
16
Creează-ţi propriul microb!
Desenează un microb, la alegere, fie el o bacterie, un virus sau o ciupercă,
folosind materiale pe care le-ai primit.
Înainte de a începe, hotărăşte-te dacă microbul tău va fi benefic sau dăunător!
Iată nişte imagini care te-ar putea ajuta!
Bacterii Virusuri Ciuperci
Truc
Bacteriile sunt de
diferite forme şi
mărimi - unele sunt
rotunde ca nişte
bile, unele seamănă
cu nişte spirale, iar
altele sunt lungi ca
nişte bastonaşe.
Unele au chiar un
fel de coadă care le
ajută să înoate şi să
se mişte!
1. Este un microb
dăunător sau benefic?
______________________
2. Dă-i un nume
microbului tău.
______________________
Fapt surprinzător
TU adăposteşti 1000 de Acesta este un desen cu _________________________
milioane de microbi! meu/mea
17
Numele meu este Numele meu este Numele meu este Dermatofit şi
Staphylococcus. Sunt rotund Lactobacillus. Oamenii spun îmi place să trăiesc pe pielea
şi îmi place să trăiesc în nasul că sunt „prietenos” deoarece ta. Cel mai mult îmi place să
sau la subraţul tău! Dacă stau transform laptele în iaurt! Atunci stau în locuri umede, cum ar fi
pe pielea ta pot să fac să îţi când mă mănânci în iaurt, eu între degetele de la picioarele
apară pete. Dacă pătrund în trăiesc în intestinele tale şi te transpirate! Atunci când mă
sângele tău, pot să te ajut să digeri alte mâncăruri. Ce instalez acolo, se cheamă ca ai
îmbolnăvesc! Ce sunt eu? sunt eu? picior de atlet! Ce sunt eu?
Staphylococcus este un/o: Lactobacillus este un/o: Dermatofitele sunt:
___________ ___________ ___________
Există trei tipuri de

microbi - bacterii, virusuri
şi ciuperci.
Pornind de la imagini şi
descrieri, poţi să ghiceşti Numele meu este Influenza, Numele meu este Penicillium Numele meu este
despre ce fel de microb dar prietenii îmi spun „gripă”. şi mă poţi vedea pe portocalele Campylobacter. Am o formă
este vorba? Sunt foarte generos; îmi place stricate sau pe pâinea drăguţă de spirală şi îmi place
Indiciu să le fac cadou oamenilor dureri învechită, făcându-le să arate să trăiesc în corpul găinilor, dar
Ţine minte că există trei de cap şi febră. Mă răspândesc mucegăite. Oamenii mă dacă ajung în burtica ta pot să
tipuri de bacterii. uşor, de la om la om, prin tuse folosesc pentru a fabrica un te îmbolnăvesc foarte tare - pot
- bastonaşe şi strănut. Ce sunt eu? antibiotic cunoscut sub numele să îţi provoc diaree. Ce sunt
- spirale de penicilină, care îi poate eu?
- sfere Influenza este un/o: vindeca doar de infecţii cu
bacterii. Ce sunt eu?
___________ Penicillium este un/o: Campylobacter este un/o:
___________ ___________
18
19
50 de minute
Secţiunea 1.2, „Microbi folositori omului”, le atrage

elevilor atenţia asupra faptului că nu toţi microbii sunt
dăunători, prin intermediul analizei diferitelor metode şi
moduri în care folosim anumite organisme în beneficiul
nostru.
În cadrul activităţii Întrecerea drojdiei, elevii observă
direct felul în care microbii pot fi folosiţi cât mai bine în
industria alimentară, observând felul în care drojdia ajută
aluatul să crească prin procesul de fermentaţie.
Toţi elevii:
 vor înţelege că unii microbi ne pot ajuta să rămânem sănătoşi;
 vor şti că anumiţi microbe pot fi utilizaţi în beneficiul nostru.
20
1.2 Microorganisme
Microbi folositori omului
Microbii sunt organisme unicelulare. Chiar dacă unii ne pot

îmbolnăvi, majoritatea ne ajută sau ne fac bine. Unul dintre cele
Cuvinte cheie mai importante feluri prin care microbii sunt benefici omului
poate fi observat în industria alimentară. Brânza, pâinea, iaurtul,
cultură ciocolata, oţetul şi alcoolul sunt fabricate prin înmulţirea unor
fermentaţie microbi. Microbii folosiţi pentru a prepara aceste produse
incubaţie provoacă o transformare chimică denumită fermentaţie –
microorganisme proces prin care microbii descompun zaharurile complexe în
probiotice compuşi simpli cum ar fi dioxidul de carbon şi alcoolul.
Fermentaţia transformă produsul dintr-un aliment în altul.
Atunci când bacteriile Streptococcus thermophilous sau
Materiale necesare Lactobacillus bulgaricus sunt adăugate în lapte, acestea
consumă zaharurile în timp ce se dezvoltă, transformând laptele
Pentru fiecare elev în iaurt. În produsele din lapte fermentat se formează atât de
 un exemplar din SW 1 mult acid încât puţini microbi care ne-ar putea dăuna pot
 un exemplar din SH 1 supravieţui.
Pentru grup
 2 pahare din plastic Lactobacillus este, în general, considerat o bacterie bună sau
 făină „prietenoasă”. Bacteriile prietenoase care ne ajută să digerăm
 soluţie de drojdie mâncarea au fost numite bacterii probiotice, adică „pentru viaţă”.
 zahăr Acestea sunt bacteriile pe care le găsim în iaurturile şi în
 2 cilindri gradaţi (sau băuturile probiotice pe care le consumăm.
orice alt vas gradat)
 bol
Drojdia, Saccharomyces cerevisiae, este folosită pentru a
 apă fierbinte
fabrica pâine şi produse de panificaţie prin fermentaţie. Pentru a
se înmulţi şi dezvolta, drojdia are nevoie de un mediu prielnic,
din care să nu lipsească umiditatea, hrana (sub formă de zahăr
sau amidon) şi o temperatură caldă (între 20° şi 30°C este
ideal). În timp ce drojdia fermentează, ea emană gaze care
rămân blocate în aluat, iar acesta creşte.
FAPT SURPRINZĂTOR
Ilia Mecinicov a primit
premiul Nobel în 1908
pentru „descoperirea” Pregătire prealabilă
probioticelor. El era convins
că ţăranii bulgari trăiesc 1. Exemplar din SW 1 şi unul din SH 1 pentru fiecare elev.
mai mult decât alţi oameni 2. Cumpăraţi făină, zahăr şi drojdie uscată.
datorită microbilor din
laptele acru pe care 3. Înainte de începerea activităţii, preparaţi o soluţie de drojdie
obişnuiau să-l bea! Mai conform indicaţiilor de pe pachetul cumpărat. Acestea pot fi
târziu, microbii respectivi diferite în funcţie de marcă. Dacă este pregătită cu prea
au fost denumiţi mult timp înainte, drojdia va începe să fermenteze.
Lactobacillus bulgaricus.
NB: preparaţi soluţia de drojdie conform instrucţiunilor, cu
apă şi drojdie uscată, şi NU adăugaţi zahăr înainte de
momentul precizat în activitatea principală.
Materiale didactice
disponibile
pe internet Sugestie alternativă:
 O demonstraţie a Dacă nu aveţi la dispoziţie cilindri gradaţi, puteţi folosi pahare
acestei activităţi înalte, marcând cu o linie, pe partea exterioară a paharului,
 O activitate alternativă nivelul de pornire şi apoi, după fiecare perioadă de timp, nivelul
de „preparare a la care s-a ajuns. La final, se va măsura distanţa dintre linii.
iaurtului”
21
1.2 Microorganisme
Microbi folositori omului
Introducere
1. Începeţi lecţia explicând că microbii pot avea atât efecte dăunătoare, cât şi efecte benefice
pentru sănătatea noastră. Întrebaţi elevii ce ştiu despre bacteriile benefice sau „prietenoase”.
Mulţi copii au auzit probabil despre bacteriile probiotice din iaurturi.
2. Explicaţi-le că microbii contribuie la descompunerea animalelor şi plantelor moarte, ajută
animalele şi oamenii să digere hrana şi fac posibilă transformarea laptelui în iaurt, brânză şi
unt.
3. Subliniaţi faptul că aluatul de pâine creşte datorită acţiunii unei ciuperci benefice numită
drojdie. Drojdia se hrăneşte cu zaharurile din alimente şi produce acizi. Aceşti acizi modifică
gustul, mirosul şi forma alimentelor.
4. Spuneţi elevilor că în timpul acestei activităţi vor vedea exact cum putem folosi microbii
benefici pentru a face pâinea să crească.
1. Această activitate trebuie desfăşurată în grupuri de câte 2 – 5 elevi.
2. Subliniaţi faptul că o ciupercă benefică, numită drojdie, este folosită pentru prepararea pâinii.
Drojdia ajută pâinea să crească printr-un proces denumit fermentaţie.
3. Oferiţi clasei sau fiecărui grup Reţeta pentru Întrecerea drojdiei (SH 1). Reţeta poate fi găsită
şi pe situl nostru, www.e-bug.eu, pentru a o putea afişa pe tablă.
4. Rugaţi elevii să desfăşoare această activitate în grupuri. Atunci când reţeta este gata, elevii ar
trebui să observe drojdia şi să îşi noteze observaţiile în fişa de activităţi a elevului (SW 1).
5. Poate clasa să explice de ce soluţia din drojdie şi zahăr a fost mai rapidă decât doar drojdia
singură? Fermentaţia a fost mai rapidă în prezenţa zahărului.
Recapitulare
1. Verificaţi dacă elevii au înţeles, punându-le următoarele întrebări:
a. Cum se numeşte procesul care a făcut ca amestecul de drojdie să crească?
Drojdia creşte şi utilizează zaharurile pentru a obţine energie; drojdia produce bule de gaz
care fac aluatul să crească.
b. Ce s-ar fi întâmplat dacă amestecul nu ar fi conţinut deloc drojdie?
Nimic, drojdia este cea care, crescând, provoacă descompunerea zaharurilor şi face
aluatul să crească.
c. De ce a fost ţinut amestecul într-un bol cu apă caldă?
Cei mai mulţi microbi preferă să crească la 37oC şi se înmulţesc mai repede la această
temperatură. Cu cât microbii cresc mai repede, cu atât mai multe zaharuri sunt
descompuse iar aluatul se va ridica mai rapid în cilindru.
d. Ce alte produse alimentare sunt preparate folosind bacterii sau ciuperci?
Brânza, pâinea, vinul, berea, smântâna.
Fiecare dintre elevi trebuie să meargă acasă şi să caute, în bucătărie, alimentele care cred ei că
ar putea conţine microbi. Ei trebuie să identifice dacă alimentele respective trebuie păstrate în
dulap sau în frigider pentru a încetini creşterea microbilor răi care ar putea fi prezenţi în acestea.
22
Marchează cu litera A unul dintre
paharele de plastic, iar celălalt cu litera B
Adăugă 4 linguriţe de făină în

fiecare dintre cele două pahare
Adăugă suficientă soluţie de drojdie în

paharul de plastic A până când se obţine
consistenţa unui iaurt gros.
Adăugă suficientă soluţie de drojdie şi zahăr în

paharul de plastic B până când se obţine
consistenţa unui iaurt gros.
Toarnă conţinutul paharului A în cilindrul

gradat A până la aproximativ 30 ml
Toarnă conţinutul paharului B în cilindrul

gradat B până la aproximativ 30 ml
Notează înălţimea exactă a aluatului din

fiecare
Pune ambii cilindri de măsurare într-

un bol cu apă fierbinte
Măsoară înălţimea aluatului la fiecare 5 minute,

timp de 30 de minute
23
1. Urmează instrucţiunile din Reţeta pentru Întrecerea Drojdiei.
DOAR DROJDIE DROJDIE ŞI ZAHĂR

Timp Modificarea Modificarea
Volumul volumului Volumul volumului
aluatului aluatului / ml aluatului aluatului / ml
0 0 0 0 0
10
15
20
25
30
Ştiaţi că?
Un adult mediu
adăposteşte în intestinele
sale aproximativ 2 kg de
microbi buni - cât 2
pachete de zahăr!
1. Ce a făcut ca aluatul să crească în vas?
_________________________
2. Cum se numeşte acest proces?
_________________________ Fapt surprinzător

În intestinul unui om,
3. De ce a crescut aluatul din vasul B mai repede decât cel din vasul
există mii de miliarde
A? de bacterii prietenoase.
_________________________
4. Ce alte produse alimentare rezultă atunci când bacteriile sau
ciupercile se dezvoltă şi transformă anumite substanţe?
__________________________
24
25
50 de minute
Secţiunea 1.3, „Microbi dăunători omului”, le prezintă

elevilor o serie de probleme de sănătate cauzate de
microbi dăunători.
Elevii sunt încurajaţi să discute în clasă despre felul
în care microbii pot fi dăunători şi despre ce pot face
pentru a nu se îmbolnăvi. De asemenea, această
lecţie scoate în evidenţă faptul că nu toate bolile sunt
cauzate de microbi.
Jocurile „Găseşte cuvintele” şi „Cuvinte încrucişate”
din cadrul activităţii complementare ajută la fixarea
cuvintelor care fac referire la microbi dăunători şi
boli.
Toţi elevii:
 vor şti că, uneori, microbii ne pot îmbolnăvi.
26
1.3 Microorganisme
Microbi dăunători omului
Cuvinte cheie
Unii microbi pot fi dăunători oamenilor şi îi pot îmbolnăvi: virusul
bacterii Influenza poate cauza gripă, bacteria Campylobacter poate
coloniza (a) provoca toxiinfecţii alimentare, iar ciupercile dermatofite, precum
dermatofite Trichophyton, pot cauza boli cum ar fi piciorul de atlet şi
floră herpesul. Microbii de acest fel se numesc patogeni sau
ciuperci germeni. Unii microbi ne pot îmbolnăvi în diferite feluri.
germeni
igienă Dacă microbii dăunători se înmulţesc în corpul nostru, pot
infectat,-ă produce substanţe nocive, numite toxine, care ne pot face să
infecţios,-oasă ne simţim rău sau, în cel mai rău caz, ne pot afecta organele şi
patogeni ţesuturile.
toxină
virus Virusurile se comportă asemenea paraziţilor. Atunci când ajung
în corpul nostru, au nevoie de o celulă gazdă pentru a
supravieţui. O dată ajunse în interiorul unei celule, acestea se
înmulţesc, iar când ajung la maturitate se eliberează şi distrug
celula!
Materiale necesare
Ciupercile nu îşi ucid gazda, de obicei. Dermatofitele preferă să
Pentru fiecare elev: crească sau să formeze colonii sub piele. Substanţele pe care le
 Un exemplar din SW 1 produc în timp ce se hrănesc provoacă umflături şi mâncărime.
Spunem despre o persoană că este infectată atunci când are în
corp microbi care au îmbolnăvit-o. Mulţi microbi dăunători pot fi
Pentru clasă/grupuri:
 Un exemplar din SH 1 transmişi de la o persoană la alta pe diferite căi – aer, contact,
 Un exemplar din SH 2 apă, alimente, suspensii în aer, animale etc. Bolile provocate de
acest tip de microbi se numesc boli infecţioase.
De multe ori, flora normală din corpul nostru (microbii) poate
ajuta la prevenirea dezvoltării microbilor dăunători fie prin
colonizarea unei zone astfel încât nu mai rămâne spaţiu pentru
Materiale didactice dezvoltarea microbilor dăunători, fie prin modificarea mediului.
disponibile De exemplu, flora noastră intestinală ne menţine sănătoşi
pe internet deoarece împiedică bacteriile dăunătoare, precum Clostridium
difficile, să se înmulţească. Atunci când flora normală a corpului
 Ilustraţii cu microbi din nostru este afectată, Clostridium difficile se poate dezvolta şi
secţiunea 1.1 poate provoca diaree, iar în situaţii foarte grave poate cauza
 SH 1 şi SH 2 perforarea (ruperea sau găurirea) intestinului.
disponibile în format
MS PowerPoint.
Pregătire
1. Pentru fiecare elev, pregătiţi un exemplar din SW 1 şi unul

din SW 2.
2. Descărcaţi SH 1 şi SH 2 de pe situl www.e-bug.eu sau
copiaţi aceste fişe pentru oră.
27
1.3 Microorganisme
Introducere
1. Începeţi lecţia explicându-le elevilor că, uneori, microbii pot fi dăunători oamenilor.
Întrebaţi-i dacă ştiu ce îi poate îmbolnăvi. Aflaţi câte cuvinte diferite folosesc pentru a se
referi la microbi - germeni, microorganisme etc.
2. Explicaţi elevilor că „germen” este un cuvânt pe care îl folosim, în viaţa de zi cu zi, pentru a
vorbi despre bacteriile, virusurile şi ciupercile care ne îmbolnăvesc. Discutaţi împreună cu
clasa despre diferitele tipuri de microbi şi despre bolile pe care aceştia le provoacă. Ilustraţiile
cu microbi, disponibile pe situl www.e-bug.eu în secţiunea 1.1, pot ajuta elevii să vizualizeze
microbii dăunători.
3. Atrageţi atenţia clasei asupra faptului că microbii s-au adaptat pentru a trăi peste tot: în săli
de clasă, în case, în dormitoare, peste tot în corpul nostru. Microbii se pot dezvolta cu
uşurinţă în alimente!
4. Explicaţi-le copiilor că bolile cauzate de aceşti microbi dăunători care se pot răspândi cu
uşurinţă, de la o persoană la alta, se numesc boli infecţioase deoarece pot provoca o infecţie.
1. Această activitate se pretează cel mai bine pentru o discuţie frontală, urmată de o activitate
individuală.
2. Arătaţi clasei fiecare dintre ilustraţiile scenariilor (1-6) din secţiunea SH 1 şi SH 2. Fişele pot fi
arătate clasei sau fotocopiate pentru fiecare elev în parte, pot fi imprimate pe folii transparente
pentru a fi proiectate sau pot fi afişate pe tabla albă magnetică. Ilustraţiile se găsesc pe situl
e-Bug (www.e-bug.eu).
3. Pentru fiecare scenariu în parte, întrebaţi elevii dacă ei cred că Ana sau Horea se simt rău din
cauza unui microb. Relataţi clasei fiecare dintre poveşti, aşa cum este explicat în TS 3.
Continuaţi discuţia întrebându-i pe elevi dacă vreunul dintre ei a suferit vreodată de
simptomele Anei sau ale lui Horea şi, dacă a fost aşa, ce fel de tratament au primit.
4. Reţineţi: În secţiunile următoare ale materialelor didactice e-Bug există activităţi legate de
spălarea mâinilor, igiena respiraţiei şi a alimentaţiei, care vor detalia aceste subiecte.
5. Dacă timpul vă permite, oferiţi clasei un exemplar din SW 1 şi unul dinSW 2. Jocurile „găseşte
cuvintele” şi „cuvintele încrucişate” conţin o listă de cuvinte referitoare la microbi dăunători şi
boli. Rezolvarea acestora contribuie la realizarea obiectivelor acestei lecţii.
Recapitulare
a. Ce a cauzat infecţia?
Vorbim despre o infecţie atunci când microbi dăunători intră în corpul nostru, se
dezvoltă şi îmbolnăvesc persoana infectată.
b. Durerea în gât este cauzată întotdeauna de microbi?
Nu întotdeauna durerea în gât este cauzată de microbi dăunători. Uneori şi tusea
poate irita sau înroşi gâtul.
c. Toate bolile sunt provocate de microbi?
Nu, boli precum astmul sau febra fânului nu sunt cauzate de microbi.
d. Puteţi să vă gândiţi la câteva infecţii cauzate de microbi dăunători?
Picior de atlet, gripă, pojar.
28
1.3 Microorganisme
Anei îi place să aibă întotdeauna mâinile şi unghiile curate.

Dacă ne uitam mai îndeaproape la mâinile Anei, putem
observa că sunt acoperite de o mulţime de microbi minusculi.
Aceşti microbi sunt sunt microbi buni, care trăiesc pe pielea
noastră şi ne ajută să fim sănătoşi.
Horea este întotdeauna pe afară, joacă fotbal şi se distrează

cu prietenii lui. El nu are însă întotdeauna grijă să se spele pe
mâini. Dacă ne uitam mai îndeaproape la mâinile lui Horea,
putem observa că şi ele sunt acoperite de o mulţime de
microbi minusculi. Unii dintre aceştia însă l-ar putea îmbolnăvi
dacă ar pătrunde în corpul lui.
Ana nu se simte prea bine, o doare foarte rău în gât.

Câteodată, durerea în gât este cauzată de tuse şi rinită.
Acestea pot face gâtul să se umfle şi să doară. Dacă Anei i se
întâmplă acest lucru, ea va trebui să bea multe lichide şi să ia
analgezice. Câteodată, bacteriile (de exemplu Streptococcus)
şi virusurile ne pot provoca şi ele dureri în gât.
Credeţi că Horea s-a îmbolnăvit din cauza microbilor?

Răspunsul este nu. Horea suferă de o boală numită astm, din
cauza căreia îi este greu să respire. Astmul este o boală a
plămânilor şi căilor respiratorii şi nu este cauzată de microbi.
Este important să reţinem că nu toate bolile sunt cauzate de
microbi.
Ce credeţi că i s-a întâmplat lui Horea în această imagine?

Bietul Horea a mâncat la un picnic carne de pui care nu a fost
prăjită îndeajuns. A făcut toxiinfecţie alimentară din cauza
bacteriei Campylobacter. Pe carne există o mulţime de microbi
care, deşi nu fac rău animalelor, pe noi ne pot îmbolnăvi foarte
rău! Este important să gătim foarte bine mâncarea pentru a
ucide toţi microbii dăunători care ar putea exista.
Ana joacă tenis şi picioarele ei sunt transpirate şi urât

mirositoare. Ea este tot timpul grăbită şi nu se spală pe picioare
aşa cum trebuie. Picioarele ei miros, iar zona dintre degete este
umflată şi o mănâncă. De vină sunt ciupercile numite dermatofite
cărora le place să se instaleze între degete, în special dacă
acestea sunt umede! Ele provoacă o boală numită picior de atlet.
Degetele de la picioare se umflă, pielea dintre ele crapă şi
provoacă mâncărimi şi, uneori, miros urât.
29
ORIZONTALĂ
1. Ceea ce eu îţi pot provoca, atunci când eşti
răcit, gâdilându-ţi gâtul şi făcându-te să
răspândeşti microbi.
4. Sunt o boală virală care îţi poate provoca
apariţia unor pete roşii şi a unor mâncărimi
F C E A R T M Y Y U A N S D F pe pielea de pe întreg corpul. C O U G H
6. Sunt o parte din corpul tău cu care tu A
F O M G B F L U M B H N H J K răspândeşti microbi. Dacă mă speli, ai S Y
Z L O N Z R W K A Y E A E A L scăpat! (2 cuvinte).
7. Sunt o boală virală care te face să îţi fie L F
F D S D H G D A S T H M A T A foarte cald şi să transpiri. M E A S L E S
9. Poţi să te pricopseşti cu mine dacă nu
E V A
V B H N P H N J O H D D D G T găteşti mâncarea aşa cum trebuie sau dacă
nu îţi speli mâinile după ce atingi carnea P E T
S V V A C O U G H N C I A B H crudă. Eu sunt o toxiinfecţie ...! Y D I R T Y H A N D S
12. Sunt o alergie, însă nu una cauzată de
M S O S X J I D F B G R C G L microbi. Te fac să te sufoci atât de tare încât L
ai nevoie de un inhalator! I N F L U E N Z A
E T G M Z U N S A M A T H A E 13. Sunt un alt nume pentru durerea de cap. S T
A N M D I A R H O E A Y E J T P E
VERTICALĂ
S Z X C V T B G T N D H J H E 2. Din cauza mea ţi se umflă ochii şi ai F O O D P O I S O N I N G
mâncărimi. Nu sunt provocată de un microb, T I F
L R T A Y U N I A O I A F G S ci de polenul florilor.
A O V
3. Aşa te simţi atunci când corpul tău luptă cu o
E Q W E R I N F L U E N Z A F infecţie. R O O
5. Sunt o infecţie provocată de o ciupercă de R A S T H M A
S P O T I O P L B K J D G G O pe piciorul tău. Te fac să te mănânce
degetele. Mă răspândesc dacă nu îți speli şi H I
A S D M S L E E P Y E S S F O
usuci bine picioarele! (2 cuvinte). O T
H A Y F E V E R N F G N H K T 8. De obicei, apar pe faţa adolescenţilor. Sunt E
acolo din cauza microbilor.
10. Microbii răi din burtica ta îţi pot face asta H E A D A C H E
uneori. Dacă nu îţi speli mâinile după ce
mergi la toaletă, pot să mă răspândesc în
toată şcoala ta.
11. Atenţie! Uneori, microbii răi din burtica ta te
pot lua prin surprindere şi te fac să ai o stare
de ... ?
30
31
32
Poţi să găseşti toate cuvintele care fac referire la microbi dăunători? Ţine minte că poţi
găsi cuvintele pe orizontală (în linie), pe verticală (în jos) sau pe diagonală (din stânga
sus la dreapta jos).
F C E A R T M Y Y U A N S D F
F O M G B F L U M B H N H J K
Z L O N Z R W K A Y E A E A L
F D S D H G D A S T H M A T A
V B H N P H N J O H D D D G T
S V V A C O U G H N C I A B H
M S O S X J I D F B G R C G L
E T G M Z U N S A M A T H A E
A N M D I A R H O E A Y E J T
S Z X C V T B G T N D H J H E
L R T A Y U N I A O I A F G S
E Q W E R I N F L U E N Z A F
S P O T I O P L B K J D G G O
H A Y F E V E R N F G N H K T
TUSE FEBRA FÂNULUI PICIOR DE ATLET RĂCEALĂ
ASTM SOMNOROS INFECŢIE COŞ
POJAR MÂINI MURDARE GRIPĂ VOMĂ MIGRENĂ
INFLUENZA
33
ORIZONTALĂ
4. Ceea ce eu îţi pot provoca, atunci când eşti
răcit, gâdilându-ţi gâtul şi făcându-te să
răspândeşti microbi.
6. Sunt o boală virală care îţi poate provoca
apariţia unor pete roşii şi a unor mâncărimi
F C E A R T M Y Y U A N S D F pe pielea de pe întreg corpul. C O U G H
9. Sunt o parte din corpul tău cu care tu A
F O M G B F L U M B H N H J K răspândeşti microbi. Dacă mă speli, ai S Y
Z L O N Z R W K A Y E A E A L scăpat! (2 cuvinte).
10. Sunt o boală virală care te face să îţi fie L F
F D S D H G D A S T H M A T A foarte cald şi să transpiri. M E A S L E S
12. Poţi să te pricopseşti cu mine dacă nu
E V A
V B H N P H N J O H D D D G T găteşti mâncarea aşa cum trebuie sau dacă
nu îţi speli mâinile după ce atingi carnea P E T
S V V A C O U G H N C I A B H crudă. Eu sunt o toxiinfecţie ...! Y D I R T Y H A N D S
14. Sunt o alergie, însă nu una cauzată de
M S O S X J I D F B G R C G L microbi. Te fac să te sufoci atât de tare încât L
ai nevoie de un inhalator! I N F L U E N Z A
E T G M Z U N S A M A T H A E 15. Sunt un alt nume pentru durerea de cap. S T
A N M D I A R H O E A Y E J T P E
VERTICALĂ
S Z X C V T B G T N D H J H E 5. Din cauza mea ţi se umflă ochii şi ai F O O D P O I S O N I N G
mâncărimi. Nu sunt provocată de un microb, T I F
L R T A Y U N I A O I A F G S ci de polenul florilor.
A O V
6. Aşa te simţi atunci când corpul tău luptă cu o
E Q W E R I N F L U E N Z A F infecţie. R O O
7. Sunt o infecţie provocată de o ciupercă de R A S T H M A
S P O T I O P L B K J D G G O pe piciorul tău. Te fac să te mănânce
degetele. Mă răspândesc dacă nu îți speli şi H I
usuci bine picioarele! (2 cuvinte). O T
H A Y F E V E R N F G N H K T 11. De obicei, apar pe faţa adolescenţilor. Sunt E
acolo din cauza microbilor.
13. Microbii răi din burtica ta îţi pot face asta H E A D A C H E
uneori. Dacă nu îţi speli mâinile după ce
mergi la toaletă, pot să mă răspândesc în
toată şcoala ta.
14. Atenţie! Uneori, microbii răi din burtica ta te
pot lua prin surprindere şi te fac să ai o stare
de ... ?
34
35
50 de minute
Secţiunea „Răspândirea infecţiei” îşi propune să îi înveţe

pe elevi despre felul în care o igienă precară a mâinilor, a
respiraţiei şi a alimentaţiei poate duce la răspândirea
microbilor şi la îmbolnăvire.
În secţiunea 2.1 „Igiena mâinilor”, elevii realizează un

experiment pentru a observa modul în care microbii se
pot răspândi, de la o persoană la alta, doar prin
strângerea mâinii. Ei trebuie, de asemenea, să decidă
care este cea mai bună metodă de spălare a mâinilor.
Toţi elevii:
 vor înţelege că infecţia se poate răspândi foarte uşor prin
mâini murdare;
 vor şti că spălarea mâinilor poate preveni răspândirea
infecţiilor.
36
2.1 Răspândirea infecţiei
Igiena mâinilor
Şcolile sunt raiul pe pământ pentru microbii dăunători care se
Cuvinte cheie răspândesc rapid, de la un copil la altul, prin atingere. Spălarea
mâinilor este cea mai bună metodă de a OPRI răspândirea
Săpun antibacterian
microbilor şi de a evita îmbolnăvirea.
Contagios,-oasă
Igienă Mâinile noastre secretă, în mod natural, uleiuri care ajută la
Infecţie hidratarea pielii şi împiedică uscarea acesteia. Aceste uleiuri
Infecţios,-oasă sunt însă un loc perfect pentru dezvoltarea şi înmulţirea
Transfer microbilor, ajutându-i, de asemenea, să se „lipească” de pielea
ta. Mâinile noastre sunt, în mod natural, acoperite de bacterii
benefice – de obicei, specii inofensive de Staphylococcus.
Materiale necesare Spălarea regulată pe mâini ne ajută să înlăturăm ceilalţi microbi
pe care îi luăm din jurul nostru (de exemplu, din casă, din
Pentru fiecare elev grădină, de pe animale, de pe alimente). Unii microbi ne pot
 Un exemplar din SW 1 îmbolnăvi dacă îi înghiţim sau îi inspirăm.
Spălarea pe mâini doar cu apă sau cu apă rece elimină praful şi
Pentru grup
 Un exemplar din SH 1 murdăria vizibilă. Însă, pentru a elimina stratul de ulei, de pe
 Bol suprafaţa mâinilor, în care s-au fixat microbii, săpunul este
 Săpun de mâini absolut necesar.
 Prosoape din hârtie
Trebuie să ne spălăm pe mâini:
 Apă rece sau caldă
 Gel fosforescent pe - înainte, în timpul şi după prepararea alimentelor
bază de ulei şi lampă - după ce am folosit toaleta
UV sau ulei de gătit şi - după ce am intrat în contact cu animale sau cu
scorţişoară dejecţiile acestora
- după ce tuşim, strănutăm sau ne suflăm nasul
- dacă suntem bolnavi sau ne-am aflat în preajma unor
oameni bolnavi
Măsuri
de precauţie
 Dacă folosiţi Pregătire
scorţişoară, aveţi grijă
de copiii cu afecţiuni 1. Un exemplar din SW 1 şi din SW 2 pentru fiecare elev.
cutanate. 2. Un exemplar din SH 1 pentru fiecare grup.
 Asiguraţi-vă că primii 3. Aranjaţi patru bănci una lângă alta. Pe fiecare bancă trebuie
elevi din şir nu au să se afle unul dintre următoarele seturi de obiecte:
alergie la săpun sau
nu suferă de afecţiuni a. un cartonaş pe care să scrie „Mâini nespălate”
cutanate.
b. un bol cu apă rece, prosoape din hârtie şi un cartonaş
pe care să scrie „Spălare cu apă rece”
Materiale didactice c. un bol cu apă caldă, prosoape din hârtie şi un cartonaş
disponibile pe care să scrie „Spălare cu apă caldă”
pe internet d. un bol cu apă caldă, săpun de mâini, prosoape din
hârtie şi un cartonaş pe care să scrie „Spălare cu apă
 O demonstraţie a
caldă şi săpun”
acestei activităţi
 Un poster care
ilustrează metoda
Sugestie alternativă:
recomandată de
spălare a mâinilor Dacă nu aveţi la dispoziţie gel fosforescent şi lampă UV, cereţi-i
primului elev din şir să îşi ungă mâinile cu ulei de gătit sau cu
alt tip de ulei care nu este dăunător şi să presare peste ele
scorţişoară sau37sclipici.
Igiena mâinilor
Introducere
1. Începeţi lecţia întrebându-i pe elevi câţi dintre ei s-au spălat pe mâini azi? Întrebaţi-i de ce se
spală pe mâini (pentru a scăpa de microbii care se pot afla pe mâini) şi ce s-ar întâmpla dacă
nu ar putea scăpa, prin spălare, de microbi (s-ar putea îmbolnăvi deoarece ar mânca sau ar
inspira microbii dăunători de pe mâinile lor murdare).
2. Spuneţi-le elevilor că ne folosim mâinile tot timpul şi că, în fiecare zi, ele „culeg” milioane de
microbi şi, deşi mulţi dintre aceştia sunt inofensivi, unii pot fi dăunători. Explicaţi-le elevilor că
noi transmitem microbi prietenilor şi celor din jur prin atingere şi că, de aceea, ne spălăm pe
mâini.
3. Explicaţi-le elevilor că vor lua parte la o activitate care le va arăta cum să se spele cel mai
bine pe mâini pentru a înlătura toţi microbii dăunători care se află pe acestea.
1. Împărţiţi clasa în 4 grupuri cu număr egal de elevi

2. Cereţi-le elevilor să se alinieze în rânduri, unul în spatele celuilalt, şi daţi-le următoarele
sarcini:
a. Să nu se spele pe mâini b. Să se spele pe mâini cu apă rece
c. Să se spele pe mâini cu apă caldă d. Să se spele pe mâini cu apă caldă şi
săpun
3. Legaţi la ochi prima persoană din fiecare grup şi acoperiţi-i mâinile cu gel fosforescent.
Astfel, aceasta nu îşi va spăla mâinile mai bine decât o face în mod normal. Cereţi fiecăreia
dintre primele persoane din şir să se spele pe mâini conform indicaţiei pentru grupul din care
face parte.
4. După ce au terminat, se pot dezlega la ochi, se pot întoarce şi strânge mâna colegului din
spatele lor. Este important să îşi strângă mâinile cu putere. A doua persoană va strânge
mâna următoarei şi tot aşa mai departe, până când fiecare elev a strâns mâna persoanei din
faţa sa.
5. Când sarcina este îndeplinită, stingeţi luminile şi treceţi lampa UV peste mâinile tuturor,
începând cu grupul A.
6. Cereţi elevilor să completeze fişele de răspuns (SW 1 şi SW 2).
Recapitulare
1. Discutaţi cu elevii pe marginea rezultatelor obţinute. Care dintre rezultate li s-a părut cel mai
surprinzător? Explicaţi-le că săpunul înlătură stratul natural de ulei de pe piele, de care se
lipesc şi în care se ascund microbii.
2. Discutaţi despre originea microbilor de pe mâinile lor. Atrageţi atenţia elevilor asupra faptului
că nu toţi microbii de pe mâini sunt dăunători, pot exista şi microbi folositori!
3. Atrageţi atenţia elevilor că trebuie să se spele pe mâini corect. Subliniaţi faptul că bacteriilor
le place să se ascundă între degete şi sub unghii! Este important să ştim CÂND şi CUM să
ne spălăm corect pe mâini pentru a preveni răspândirea microbilor şi apariţia unei posibile
infecţii. Nu este întotdeauna simplu să te speli pe mâini la şcoală; o soluţie ar fi să strănuţi în
mânecă.
38
39
După încheierea activităţii, scrie rezultatele observate în căsuţa
corespunzătoare, respectând indicaţiile de mai jos, pentru a vedea cât de
departe s-au răspândit microbii!
Care este cea mai bună

metodă de spălare pe
mâini pentru a scăpa de
murdară
murdară
Murdară
Curată
Foarte
Puţin
microbi?
După ce v-aţi spălat (sau nu v-aţi spălat) şi strâns mâinile
Elevul 1 Elevul 2 Elevul 3 Elevul 4 Elevul 5
Fără spălare (control)
Apă rece
Apă caldă
Apă caldă şi săpun
1. Pe pagina următoare, desenează unde ai văzut microbii după ce ţi-ai spălat mâinile şi ai strâns
mâinile altor colegi, doar pentru grupul tău.
2. Metoda de spălare a mâinilor (fără control) care a îndepărtat cei mai mulţi microbi de pe mâna
primei persoane din şir a fost:
 Apă rece  Apă caldă  Apa caldă şi săpun
3. Metoda de spălare a mâinilor (fără control) care a îndepărtat cei mai puţini microbi de pe mâna
primei persoane din şir a fost:
 Apă rece  Apă caldă  Apă caldă şi săpun
4. Metoda de spălare a mâinilor care a răspândit cei mai mulţi microbi de-a lungul lanţului:
5. Metoda de spălare a mâinilor care a răspândit cei mai puţini microbi de-a lungul lanţului a fost?

6. Desenaţi un grafic pentru a arăta cât de departe s-au răspândit microbii în toate grupurile (inclusiv
controlul).
Fapt
1. Care este cea mai bună metodă de a scăpa de microbii de pe mâini? surprinzător
_______________________________________________________ 90% din
germenii care
2. Care este diferenţa atunci când folosim săpun? există pe
_______________________________________________________ mâini se află
sub unghii!
3. Când trebuie să ne spălăm pe mâini?
_________________________________________________________
________________________________ 40
Pe mâinile de mai jos, desenează unde ai văzut microbii după ce spălarea şi strângerea mâinilor:
41
50 de minute

În secţiunea 2.2., „Igiena respiraţiei”, elevii observă, la

scară mare şi într-un mod amuzant, cât de departe pot fi
proiectaţi microbii atunci când strănută. Prin intermediul
unei serii de experimente, elevii învaţă că acoperirea gurii
cu o batistă, atunci când tuşesc sau strănută, îi ajută să
împiedice răspândirea infecţiei.
Toţi elevii:
 vor învăţa că infecţia se poate răspândi prin strănut şi tuse;
 vor înţelege că acoperirea gurii, atunci când strănută sau tuşesc, îi
ajută să împiedice răspândirea infecţiei.
Elevii cu capacităţi deosebite:

 vor şti că, deşi îşi acoperă gura cu mâna atunci când tuşesc sau
strănută, pot totuşi răspândi infecţia.
42
Igiena respiraţiei
Cuvinte cheie
Formă cea mai frecventă de răspândire a unei infecţii este prin
Contagios,-oasă suspensiile din aer, cum ar fi strănutul şi tusea. Infecţiile se pot
Experiment răspândi şi pe o cale mai directă, de exemplu prin contact uman
Predicţie (atingere, sărut, mâini murdare, folosirea aceleiaşi periuţe de
Rezultate dinţi, a aceleiaşi căni etc.) şi consum de alimente contaminate.
Simptom
Transmitere Răceala şi gripa sunt cele mai frecvente boli în clasă şi, poate,
printre cele mai contagioase. Sunt provocate de viruşi şi, în
consecinţă, nu pot fi vindecate cu antibiotice. În general, se
Materiale necesare
recomandă odihna la pat şi consumul ridicat de lichide. Totuşi,
Pentru fiecare elev:
dacă simptomele persistă, trebuie consultat medicul de familie.
 Un exemplar din SW 1 Simptomele răcelii şi gripei includ dureri de cap, dureri de gât şi
febră. Persoanelor răcite le poate curge nasul! Multe dintre
Pentru grupuri: durerile în gât care apar atunci când suntem răciţi sunt cauzate
 O pistă de aterizare de viruşi care se află în gât, făcându-ne să îl simţim dureros.
pentru strănut Respiratul pe gură îl usucă, iar tusea continuă cauzează o
 Vaporizator cu lichid senzaţie de usturime.
albastru
 Vaporizator cu lichid Strănutul este o metodă prin care corpul nostru încearcă să
roşu scape de praful şi microbii pe care care îi inhalăm. Praful şi
 Vaporizator cu lichid microbii dăunători rămân pe firele de păr din nas şi îi gâdilă.
verde Nasul trimite un mesaj creierului care trimite înapoi un mesaj
 Metru flexibil
 Palmă foarte mare sau
nasului, gurii, plămânilor şi pieptului spunându-le să dea iritaţia
mână acoperită cu o afară. În cazul răcelii şi al gripei, milioane de particule virale
mănuşă năvălesc afară şi contaminează suprafeţele pe care ajung;
 Batistă foarte mare acestea pot fi alimentele pe care le consumăm sau mâinile
noastre.
Măsuri
de precauţie
 Elevii pot avea nevoie Pregătire prealabilă
de şorţuri şi mănuşi.
1. Creaţi o pistă de aterizare pentru strănut aliniind 3-4 bănci şi
 Asiguraţi-vă că diliuaţi plasând-o pe ultima pe verticală. Acoperiţi băncile cu hârtie
FOARTE BINE
albă (tapetul alb este o variantă mai puţin costisitoare) ca
colorantul alimentar.
mai jos.
 Asiguraţi-vă că toate
vaporizatoarele au fost 2. Pentru fiecare grup, umpleţi câte un vaporizator cu apă şi
curăţate şi clătite colorant alimentar. Puteţi oferi fiecărui grup o culoare diferită
corespunzător înainte pentru a face activitatea mai interesantă.
de utilizare
3. Pentru fiecare grup, tăiaţi o bucată de carton în forma unei
 Este posibil să fie palme mari, cu un braţ mai lung pentru a putea fi manevrată,
nevoie ca elevii să sau acoperiţi pe rând mâna unui elev cu o mănuşă.
poarte ochelari de
protecţie 4. Creaţi o batistă mare dintr-o rolă de prosoape de bucătărie.
Materiale didactice
disponibile
pe Internet
 O demonstraţie a
acestei activităţi
43
Igiena respiraţiei
Introducere
1. Începeţi lecţia explicându-le elevilor că vor afla cum se pot răspândi microbii dăunători de
la o persoană la alta prin strănut şi tuse. Întrebaţi elevii ce vor să spună persoanele care
afirmă: „Mi-ai dat răceala” sau „Am luat gripa de la tine”.
2. Explicaţi-le elevilor că multe boli sunt purtate de aer şi se răspândesc în picături mici de
mucozităţi şi apă care sunt tuşite sau strănutate în aer de oameni. Spuneţi-le că bolile care se
răspândesc altfel variază de la răceală obişnuită sau gripă la infecţii mai rare şi mai grave, ca
meningita sau tuberculoza (TB) care ne pot îmbolnăvi foarte tare. Imaginile cu microbi
disponibile pe site-ul www.e-bug.eu, la secţiunea 1.1, pot ajuta elevii să vizualizeze aceşti
microbi dăunători.
3. Continuaţi discuţia despre răceală şi gripă, explicând că ele sunt cauzate de viruşi, nu de
bacterii. Explicaţi-le elevilor că este important pentru sănătatea tuturor să ne acoperim gura şi
nasul când tuşim sau strănutăm. Uneori, există epidemii mari de gripă, atunci când sunt
infectate mii de persoane dintr-o ţară.
4. Cereţi-le elevilor să îşi amintească când au fost răciţi sau gripaţi ultima dată. Rugaţi-i să
noteze numele tuturor persoanelor cunoscute care au fost răcite sau gripate atunci. Cereţi-le
să numească, dacă îşi amintesc, prima persoană care a avut simptome. Cred ei că ar fi putut
lua răceala sau gripa de la aceste persoane?
1. Împărţiţi clasa în grupuri de câte 4 – 5 elevi
2. Fiecare grup trebuie să aibă la dispoziţie o pistă de aterizare pentru strănut, un vaporizator,
un metru flexibil sau o riglă, o palmă uriaşă sau o mănuşă şi o batistă uriaşă. Oferiţi fiecărui
elev fişa SW 1. Înainte de începerea activităţii, asiguraţi-vă că au citit şi înţeles instrucţiunile.
3. Pentru a demonstra care este distanţa pe care o parcurge un strănut şi microbii din acesta,
elevii din fiecare grup trebuie să ţină, pe rând, pulverizatorul la capătul pistei şi să simuleze un
strănut pulverizând o dată peste hârtie. Înainte de a „strănuta” (pulveriza) elevii trebuie să
prevadă cât de departe, în lungime şi în lăţime, va ajunge strănutul. Apoi, îşi vor înscrie
observaţiile în fişa de rezultate (SW 1). După ce „strănută” elevii trebuie să măsoare şi să
noteze, în fişa de rezultate, cât de departe, în lungime şi în lăţime, s-a răspândit strănutul
fiecărui elev.
4. Pasul următor constă în a observa ce se întâmplă când ne acoperim gura cu mâna când
strănutăm. Microbii rămân pe mâinile noastre şi pot ajunge pe tot ce atingem. Un elev din
fiecare grup trebuie să fie „cel care strănută”, iar un altul trebuie să ţină palma uriaşă sau
mâna acoperită cu o mânuşă la o distanţă de aproximativ 2 – 5 cm de pulverizator. Elevii vor
nota atât efectele prevăzute, cât şi cele reale pe fişa lor de rezultate.
5. În final, se va observa ce se întâmplă când ne acoperim gura cu o batistă în timpul strănutului.
Cereţi unui alt elev din fiecare grup să fie „cel care strănută”, iar altuia să ţină batista direct în
faţa duzei pulverizatorului. Elevii trebuie să noteze atât efectele prevăzute, cât şi cele reale pe
fişa SW 1 şi să deseneze un grafic al acestora.
44
2.2 Transmiterea infecţiei
Igiena respiraţiei
Recapitulare
1. Discutaţi împreună cu elevii despre concluziile rezultatelor obţinute. Cereţi-le să privească
palma şi să observe că „microbii” pulverizaţi încă se află pe ea.
2. Arătaţi-le că atunci când pun palma pe hârtie, cu partea pulverizată în jos, microbii ajung pe
hârtie. Explicaţi-le că, dacă ne acoperim gura cu mâna când strănutăm, microbii se vor
răspândi pe obiectele pe care le atingem. Deci, este mai bine să strănutăm într-o batistă pe
care, mai apoi, să o aruncăm şi să ne spălăm pe mâini cât mai curând posibil.
3. Discutaţi împreună cu elevii de ce unele ţări folosesc expresia „strănută în mânecă”.
Aşa cum s-a putut observa în urma activităţii desfăşurate, microbii se pot răspândi de la o
persoană la alta prin atingere dacă, atunci când strănutăm sau tuşim, ne acoperim gura cu
mâna. Centrul pentru Controlul Bolilor (Center for Disease Control, CDC) din SUA a
recomandat ca, în lipsa unei batiste, să strănutăm în mânecă deoarece reducem astfel
posibilitatea de a transmite microbii dăunători la alte persoane.
1. Elevii trebuie să creeze câteva reguli simple sau un scurt mesaj pentru a reduce răspândirea
tusei, răcelii şi gripei în şcoala lor, ca de exemplu:
- De strănuţi sau tuşeşti, pe alţii îi îmbolnăveşti
- Tuşeşti sau strănuţi? Acoperă-ţi gura!
2. Transpuneţi aceste imagini în postere simple şi de efect pe care să le afişaţi în şcoală sau în
clasă.
45
Cât de departe a ajuns strănutul tău?
Elevul 1 Elevul 2 Elevul 3 Elevul 4 Elevul 5
Lungime
(cm)
Strănut
Lăţime
(cm)
Lungime
Strănut (cm)
cu
mâna Lăţime
(cm)
Lungime
Strănut (cm)
cu
batista Lăţime
(cm)
Mâna în faţa strănutului

1. Ce crezi că se întâmplă când strănuţi şi îţi acoperi gura cu mâna?
_________________________________________________________
2. Ce s-a întâmplat de fapt? (Unde şi cât de departe a ajuns strănutul?)
_________________________________________________________
Batista în faţa strănutului
3. Ce crezi că se întâmplă atunci când strănuţi şi îţi acoperi gura cu batista?
_________________________________________________________
4. Ce s-a întâmplat de fapt? (Unde şi cât de departe a ajuns strănutul?)
_________________________________________________________
1. Ce se întâmplă dacă îţi acoperi gura cu mâna când strănuţi şi apoi nu îţi speli mâinile?
____________________________________________
2. Ce trebuie să facem cu batista după ce strănutăm în ea?
____________________________________________
3. Care este cea mai bună metodă de a împiedica răspândirea infecţiei, acoperirea gurii cu mâna sau cu
o batistă atunci când strănutăm? De ce?
____________________________________________
46
47
50 de minute

Secţiunea 2.3, „Igiena alimentaţiei”, le demonstrează

elevilor cât de uşor pot ajunge microbii dăunători de pe
hrana crudă în corpul oamenilor. Elevii joacă rolul unor
bucătari şi se prefac că prepară un sandviş. Prin
intermediul acestei activităţi, elevii observă literalmente
cât de departe au răspândit microbii!
Toţi elevii vor învăţa că:
 microbii se pot afla pe hrana noastră şi pot ajunge în organismul
oamenilor;
 gătirea corectă a alimentelor poate ucide microbii dăunători;
 bacteriile se înmulţesc foarte repede.
Elevii cu capacităţi deosebite vor învăţa că:

 păstrarea la frigider a alimentelor doar opreşte dezvoltarea
microbilor, dar nu îi ucide.
48
Igiena alimentaţiei
Cuvinte cheie
Microbii dăunători care se găsesc în alimente pot provoca
Contaminare încrucişată toxiinfecţie alimentară, care poate fi foarte periculoasă şi poate chiar
Microorganism ucide – însă, acest lucru se întâmplă rar. Simptomele toxiinfecţiei
Patogen alimentare pot dura zile întregi, printre acestea numărându-se dureri
de stomac, diaree, stări de vomă, ameţeli şi febră. De cele mai multe
Materiale necesare ori, simptomele apar brusc, dar se pot ivi şi la câteva zile după ce
am mâncat hrană contaminată. De obicei, acestea trec de la sine.
Pentru fiecare elev:
 Un exemplar din SW 1 Nu toţi microbii din sau de pe alimente sunt dăunători, iată câteva
exemple de microbi benefici şi microbi dăunători:
SAU SW 3
Microbii benefici pot fi folosiţi pentru a prepara alimente şi băuturi.
Pentru grupuri:
 Un exemplar din SH 1 De exemplu, drojdia Saccharomyces cerevisiae intră în compoziţia
 Un exemplar din SH 2 drojdiei şi a berii. Bacteriile Lactobacilli sunt folosite la prepararea
 Pudră sau gel iaurtului şi a brânzei.
fosforescent
 Lampă UV Microbii dăunători pot provoca toxiinfecţii alimentare. De exemplu,
 Bucăţile de carne de bacteriile Salmonella, E. coli şiCampylobacter se află, adeseori, pe
pui pot fi făcute din carnea crudă şi pot provoca oamenilor diaree şi stări de vomă, iar,
plastilină (puteţi găsi uneori, chiar decesul.
reţeta în secţiunea
1.1)
Microbii care provoacă alterarea alimentelor nu dăunează, de
 Hârtie creponată
(verde şi roşie) sau obicei, oamenilor. În general, aceştia sunt mucegaiuri sau bacterii.
alimente de jucărie din De exemplu, ciuperca Rhizopus stolonifer este responsabilă de
plastic mucegaiul apărut pe pâine, iar bacteriile Pseudomonas poate cauza
 Farfurii din hârtie înverzirea slăninii sau a altor tipuri de carne.
 Cuţite din plastic
 O zonă reprezentând Cum putem preveni toxiinfecţiile alimentare şi întârzia alterarea
cuptorul alimentelor?
Majoritatea microbilor care se dezvoltă pe alimente preferă o
Măsuri de precauţie temperatură între 5oC şi 40oC şi locurile călduroase şi umede. De
 Aveţi grijă ca gelul
obicei, aceştia nu suportă locurile prea calde, iar la temperaturi de
fosforescent să nu fie
ingerat de către elevi
peste 70oC mor. La temperaturi foarte joase, sub 5oC, majoritatea
bacteriilor se dezvoltă foarte lent sau chiar deloc. Unele bacterii vor
 Nu priviţi direct spre muri, însă multe supravieţuiesc şi pot începe să se dezvolte din nou
lampa UV când ajung la căldură. Iată de ce păstrăm hrana la frigider şi gătim
 Fiţi atent,-ă la elevii care foarte bine carnea înainte de a o mânca.
ar putea avea pielea Uneori, microbii dăunători aflaţi pe anumite alimente se pot răspândi
sensibilă şi pe altele, de exemplu prin mâini sau ustensile de bucătărie ,şi pot
provoca boli atunci când acele alimente sunt consumate. Acest
fenomen este cunoscut sub numele de contaminare încrucişată.
Sugestie alternativă:
 Sclipiciul fin sau gelul de păr Pregătire prealabilă
cu sclipici poate înlocui gelul
fosforescent. Este important 1. Un exemplar din SW 1 şi SW2 SAU un exemplar din SW 3
ca sclipiciul să se
răspândească uşor de la o
pentru fiecare elev.
persoană la alta. Puteţi folosi 2. Pentru fiecare grup, modelaţi un file de piept de pui din
sclipici în mai multe culori plastilină şi acoperiţi-l cu gel sau pudră fosforescentă.
pentru a reprezenta tipuri 3. Pentru fiecare grup, stabiliţi o zonă care va reprezenta
diferite de microbi. cuptorul. Acesta poate fi un cuptor de jucărie sau o foaie A4
pe care aţi scris cuvântul „cuptor”.
De asemenea, puteţi
folosi scorţişoară şi 4. Tăiaţi hârtia creponată în fâşii pentru a reprezenta salata
ulei. verde şi roşiile sau achiziţionaţi alimente de jucărie din
plastic.
49
Introducere
1. Explicaţi-le elevilor că unor microbi le place să se dezvolte în locuri calde şi umede (cum ar fi
în interiorul corpului nostru), iar atunci când găsesc un loc prielnic, se dezvoltă şi se
înmulţesc. Totuşi, nu le plac locurile prea călduroase sau prea răcoroase. Spuneţi-le elevilor
că în această lecţie vor putea observa felul în care microbii ajung în corpul nostru prin
alimentele pe care le mâncăm.
2. Întrebaţi elevii dacă ştiu de ce gătim alimentele sau de ce le păstrăm la frigider. Explicaţi-le că
păstrarea alimentelor la frigider doar opreşte dezvoltarea microbilor, dar nu îi ucide. Odată scoşi
din frigider, microbii se vor dezvolta din nou. Singura metodă de a ucide microbii este să gătim
foarte bine alimentele, să le fierbem, să le coacem sau să le prăjim îndeajuns. Acest lucru se
întâmplă deoarece temperaturile ridicate ucid microbii dăunători.
3. Discutaţi împreună cu clasa despre alimentele care conţin cele mai multe bacterii dăunătoare.
Arătaţi copiilor imagini cu diferite tipuri de alimente (SH 1) şi întrebaţi-i care sunt, după părerea
lor, alimentele care conţin bacterii folositoare/inofensive şi care sunt cele care conţin bacterii
dăunătoare.
Răspunsuri
Fructe şi legume: Microbi folositori/inofensivi – în sol există mulţi microbi care ajută recoltele să
crească, dar nu au efecte dăunătoare asupra oamenilor.
Lapte: Microbi folositori – laptele proaspăt conţine bacterii Lactobacillus care ne ajută să digerăm
hrana.
Iaurt: Microbi folositori – iaurtul conţine, de asemenea, bacterii Lactobacillus care ne ajută să
digerăm hrana.
Pâine: Microbi folositori/inofensivi – drojdia Saccharomyces cerevisiae ajută pâinea să crească.
Carne de pui crudă: Microbi dăunători – carnea de pui crudă poate conţine bacterii Salmonella, E.
coli sau Campylobacter, toate putând provoca toxiinfecţii alimentare oamenilor.
Cârnăciori cruzi: Microbi dăunători – carnea crudă conţine bacterii Salmonella sau E. coli care pot
provoca toxiinfecţii alimentare oamenilor.
4. Arătaţi-le elevilor cum ar trebui păstrate, în frigider, aceste alimente. De exemplu, carnea crudă
trebuie păstrată pe raftul de jos. Pe siteul www.e-bug.eu, puteţi găsi un joc care îi va ajuta pe
elevi să reţină aceste informaţii.
1. Această activitate se desfăşoară în grupuri de câte 2 – 3 elevi. Spuneţi-le elevilor că se vor
preface că prepară un sandviş de pui. Arătaţi-le care va fi zona de gătit.
2. Înainte de începerea activităţii, întrebaţi elevii cum cred ei că ar trebui să prepare sandvişul de pui,
pe baza lucrurilor pe care le-au învăţat în timpul lecţiei. Îi puteţi îndruma să utilizeze instrucţiunile
din SH 2.
3. Atunci când sarcina este îndeplinită, întrebaţi elevii din fiecare grup cât de bine au reuşit să îşi
păstreze bucătăria curată. Explicaţi-le elevilor că un gel special reprezentând bacteriile
dăunătoare a fost utilizat pentru a unge „carnea de pui crudă”. Elevii nu au putut vedea gelul
deoarece, în viaţa reală, nu putem vedea nici bacteriile dăunătoare.
4. Treceţi lampa UV peste mâna dumneavoastră acoperită cu gel fosforescent pentru a le demonstra
cum funcţionează. Apoi treceţi pe la fiecare grup şi observaţi cât de multe bacterii dăunătoare au
răspândit în bucătăriile lor şi pe hrana pe care urmează să o consume.
5. Întrebaţi elevii ce ar fi trebuit să facă pentru a se asigura că bacteriile dăunătoare nu ajung pe
sandviş sau pe ingrediente. De exemplu, ar fi trebuit să se-şi spele mâinile şi băncile după
ce au atins carnea de pui crudă.
50
Recapitulare
1. Oferiţi elevilor o fişă SW 1 pentru a o completa.
2. Verificaţi dacă elevii au înţeles punându-le următoarele întrebări:
a. De ce au fost răspândite bacteriile dăunătoare peste tot în bucătărie?
Bacteriile dăunătoare sunt răspândite atât în toată zona de preparare a hranei, cât şi pe
mâinile elevilor deoarece aceştia nu s-au spălat pe mâini după ce au atins carnea crudă.
b. De ce este important să ne spălăm pe mâini înainte şi după ce gătim?
Pe mâinile noastre, există mulţi microbi dăunători, iar pe suprafaţa cărnii crude există
bacterii dintre care multe pot provoca toxiinfecţii alimentare.
c. Cum putem preveni răspândirea bacteriilor dăunătoare?
Există multe feluri în care putem preveni răspândirea microbilor dăunători, atunci când
preparăm hrana.
i. Spălarea regulată pe mâini atunci când preparăm mâncarea, în special după ce
am lucrat cu carne crudă sau am atins alimente care trebuie consumate crude, ca
de exemplu legumele din salată.
ii. Folosirea unor planşe de tăiat separate pentru carne crudă, carne gătită, legume,
pâine etc.
iii. Folosirea unor cuţite separate pentru carnea crudă şi carnea gătită.
d. Ce s-ar putea întâmpla dacă cineva ar mânca sandvişul de pui contaminat?
Este posibil ca persoana respectivă să sufere o toxiinfecţie alimentară.
e. De ce nu se găsesc, de obicei, bacterii dăunătoare pe carnea de pui gătită?
Gătim carnea de pui foarte bine pentru a ucide bacteriile dăunătoare care există pe ea.
Temperaturile foarte ridicate la care se găteşte ucid bacteriile dăunătoare.
f. De ce păstrăm alimentele la frigider?
Frigiderul este un mediu destul de rece (4 oC). La temperaturi foarte joase, sub 5 oC,
majoritatea bacteriilor se dezvoltă foarte lent sau chiar deloc. Unele bacterii vor muri, însă
multe supravieţuiesc şi pot începe să se dezvolte din nou atunci când ajung la căldură.
3. Întrebaţi elevii dacă au fost surprinşi de cât de multe obiecte din bucătărie au atins în timp ce
preparau sandvişul de pui. Reamintiţi-le că, dacă hrana ar fi fost contaminată cu microbi
dăunători, ei i-ar fi răspândit în toată bucătăria.
1. Această activitate poate fi desfăşurată fie individual, fie în grupuri de câte 2 – 4 elevi.
2. Oferiţi-le elevilor un exemplar din SW 3.
3. Elevii trebuie să identifice 9 situaţii în care nu sunt atenţi să nu răspândească infecţia şi să
ofere o explicaţie pentru fiecare.
51
Rezultat
e
2
5
3
7 1
8
4
Explicarea rezultatelor
1. Carnea crudă trebuie păstrată pe raftul de jos al frigiderului sau pe o farfurie pentru a preveni
scurgerea sângelui şi microbilor dăunători care ar contamina celelalte alimente din frigider.
2. Temperatura normală din frigider (2–5 oC) opreşte dezvoltarea şi înmulţirea microbilor. Dacă
lăsăm uşile frigiderului deschise, acesta se va încălzi, iar microbii se vor dezvolta şi se vor
înmulţi până când vor deveni suficient de periculoşi.
3. Lingerea lingurii poate răspândi microbii dăunători din gură în mâncare sau vice-versa, microbii
dăunători pot ajunge de pe hrana crudă în gură.
4. Acoperirea gurii atunci când strănutăm sau tuşim ne ajută să împiedicăm răspândirea infecţiei.
5. Părul şi mucozităţile din nas capturează microbii dăunători pe care îi putem inspira.
Mucozităţile scoase din nas pot conţine mulţi microbi dăunători care se pot răspândi, de pe
mâinile noastre, pe hrană sau la alte persoane.
6. Se ştie că ouăle crude conţin bacterii dăunătoare, precum Salmonella, care, dacă sunt ingerate
pot provoca infecţii ale intestinului.
7. Toate tăieturile şi petele trebuie acoperite, atunci când gătim, pentru a împiedica răspândirea
microbilor din sânge în mâncare.
8. Creionul ar fi putut intra în contact cu microbi dăunători din sală. Dacă îl introducem în gură,
aceşti microbi se pot răspândi în gură şi în intestine.
9. Se ştie că muştele transmit microbi care pot fi dăunători de la o sursă la alta.
9. Insectele pot răspândi infecţia pe hrana pe care o consumăm. Dacă musca s-a hrănit
dintr-un tomberon, atunci microbii dăunători pot rămâne în gura muştei şi pot ajunge pe
alimentele pe care se aşează aceasta!
52
Care dintre următoarele alimente conţin microbi
folositori/inofensivi şi care conţin microbi dăunători?
Fructe şi legume Lapte
Iaurt Pâine
Carne de pui Cârnăciori

53
Tăiaţi carnea de pui în bucăţi
mai mici şi aşezaţi-le pe o farfurie.
Puneţi carnea de pui în cuptor la copt.
Tăiaţi salata verde, roşiile şi

castraveţii şi începeţi să preparaţi
sandvişul.
Pregătiţi pâinea pentru sandviş, iar atunci
când este gata carnea de pui, scoateţi-o din
cuptor.
. Puneţi între feliile de pâine ingredientele de
salată şi carnea de pui, iar apoi serviţi
sandvişurile pe farfurii.
Aşezaţi-vă cu toţii în bănci pregătiţi

pentru a mânca.
54
După ce am pregătit sandvişul, am observat bacterii în următoarele
Spală-te locuri:
întotdeauna pe
mâini după ce ai
 pe sandviş
atins carnea  pe carnea de pui
crudă  în zona de preparare
 pe mâinile mele
 în alte locuri
1. Imaginează-ţi că
bacteriile de pe
mâna ta sunt
colorate cu
albastru, iar tu vei
lăsa o urmă
albastră de fiecare
dată când atingi
ceva.
2. Desenează în
acest chenar un
plan al bucătăriei
tale. Marchează cu
albastru tot ceea
ce atingi în timp ce
prepari un sandviş.
1. Ce s-ar putea întâmpla dacă nu te speli pe mâini după ce ai atins carnea de pui crudă?
______________________________________
2. Cum putem împiedica răspândirea microbilor de pe carnea de pui crudă în alte zone?
______________________________________
3. Ce s-ar fi putut întâmpla dacă cineva ar fi mâncat sandvişul cu microbi pe el?
______________________________________
55
Poţi încercui 9 lucruri pe care le fac elevii în timpul acestei lecţii de gătit şi pe care nu ar trebui să le facă?
Motivează-ţi alegerile!
56
Poţi încercui 9 lucruri pe care le fac elevii în timpul acestei lecţii de gătit şi pe care nu ar trebui să le facă?
Motivează-ţi alegerile!
57
58
50 minute

Secţiunea „Igiena în fermă” îşi propune să îi înveţe pe

elevi că în mediul dintr-o fermă există atât microbi
folositori, cât și microbi dăunători.Elevii învață despre
riscurile și beneficiile diferiților microbi din fermă, cu
ajutorul discuțiilor de grup, ”rețelelor sociale”, sau printr-
o călătorie la fermă pe o tabla de joc.
 Microbii folositori din fermă ajută agricultorul în producția alimentară
 Microbii dăunători îi putem găsi în fermă și aceștia se pot răspândi
oamenilor
 Prin spălarea măinilor noastre și prin urmarea unor reguli de bază putem
reduce șansa de a lua o infecșie din fermă.
Elevii cu capacităţi deosebite vor învăţa:

 Unde se pot găsi în fermă microbii specifici dăunători
 Unde se pot găsi în fermă microbii specifici folositori și modul în care
aceștia sunt utilizați în industria alimentară.
59
2.4 Răspândirea infecției
Igiena în fermă
Cuvinte cheie: Mediul din fermă este un loc de distracției și de educație pentru
Fermă persoanele de toate vârstele. Cu toate acestea, este esențial ca
Igienă aceștia să fie conștienți de microbii existenți într-o fermă (unii
E. coli dintre microbi pot fi nocivi pentru oameni), pentru a se asigura
Salmonella că vizitele la ferme sunt plăcute și sigure. Animalele din fermă,
Campylobacter chiar și cele care par curate și sănătoase, pot transporta
Microbi utili microbi, care sunt utili și inofensivi pentru animale, dar care ne
Rhizobia
Thermophiles
pot face rău, dacă ajung în interiorul corpului nostru.
Lactobacilli Escherichia coli, Salmonella și Campylobacter sunt câteva
exemple de bacterii, care pot fi o cauză de infecție pentru toate
vârstele, dar simptomele pot fi deosebit de grave pentru copiii
Materiale necesare mici. Aceste bacterii se găsesc, în mod normal, în excrementele
Pentru grupuri: animalelor. Așadar, microbii dăunători se pot întâlni oriunde în
 Un exemplar din SW 2 fermă, de exemplu: pe porți, pe garduri, pe fața animalelor, etc.
- SW 8 Observație: este nevoie doar de un număr mic de bacterii
 Joc Călătorie prin pentru a provoca o infecție.
fermă: tablă de joc,
personaje de joc, Simptomele fiecărei infecții microbiene pot varia, dar în general
zaruri și cărți cuprind pierderea rapidă de lichide, din cauza diareei și a
Pentru clasă: vărsăturilor, iar în cazuri foarte grave se poate ajunge la deces.
 Pentru fiecare elev
Cu toate acestea, în fermă, există mai mulți microbi folositori
câte un exemplar din
SW 1 sau slide-uri decât microbi dăunători. Printre aceștia se numără Lactobacilli
Power Point care fermentează furajele din siloz și transformă laptele în iaurt;
thermophiles care descompun materia vegetală într-un
compost; și rhizobia care transformă nitrogenul gazos în
Materiale didactice
disponibile pe Internet amoniacul din sol. Acest plan de lecție are drept scop să-i
învețe pe elevi despre microbii utili și cei dăunători, prezenți în
 O lecție demonstrativă mediul dintr-o fermă.
a acestei activități Elevii vor învăța câțiva pași simpli pe care îi pot face pentru a
reduce riscul de a contacta o infecție, atunci când vizitează o
 Slide-uri PowerPoint
fermă. De asemenea, ei vor învăța mai multe despre modul în
pentru activitatea
principală care microbii se pot răspândi, în diferite medii.
Iată câțiva dintre acești pași simpli:
 Joc interactiv ‘Distracție
la fermă’ pe site-ul  Spălarea mâinilor cu apă și săpun după atingerea
”Elev începător” pentru animalelor și înainte de a mânca sau a bea ceva. (gelul
consolidarea mesajului antibacterian sau șervețelele umede nu vor elimina
din această lecție eficient acești microbi).
 Un film pe site-ul ”Elev  Evitați să pupați animalele sau să vă apropiați fața de

începător” care arată fața lor. Și evitați să vă atingeți fața sau gura cu mâinile.
metoda spălatului pe
 Mâncați în locuri special amenajate.
mâini cu apă și săpun
 Nu mâncați nimic în timp ce mergeți prin fermă, sau
ceva care a căzut pe jos.
Sugestie alternativă
 Spălați bine încălțămintea murdară și apoi spălați-vă
Dacă prezentarea
bine mâinile cu apă și săpun.
PowerPoint nu este
disponibilă, atunci poate
fi copiat fiecare slide in Pregătire prealabilă
variantă PDF.
Câte o copie din exemplarele SW 2 - SW 8 pentru fiecare grup de
elevi (4-5 elevi în fiecare grup). Slide-urile PowerPoint
descărcate sau câte un exemplar SW 1 pentru fiecare elev/
60
grup
Tablă de joc laminată pentru fiecare grup de elevi.
Igiena în fermă
Introducere
4. Începeți lecția cerându-le elevilor să identifice câteva riscuri, atunci când vizitează o fermă, de
exemplu: accidentarea pe terenurile denivelate sau lucrul cu mașinile agricole. Apoi, întrebați
elevii, dacă ei cred că există ceva în fermă care să nu le poată face rău, de exemplu: dacă ar
mânca din hrana animalelor! Terminați lecția întrebând elevii dacă ar putea exista, în fermă, vreun
microb care să-i poată îmbolnăvi.
5. Explicați elevilor că unele animale din fermă (care par curate și sănătoase), pot fi purtătoare de
microbi. Aceștia nu pot fi văzuți și nu prezintă nici un pericol pentru animale, dar ne pot îmbolnăvi
dacă îi contactăm.
6. Explicați-le că acești microbi trăiesc, în mod normal, în excrementele animalelor , iar acestea,
uneori, ajung pe diverse lucruri. Cereți elevilor să-și imagineze o vacuță, care își freacă posteriorul
de un gard, apoi își freacă fața în același loc pe gard. Unde credeți că sunt toți microbii dăunători,
din excrementele lor, acum? Pe posteriorul vacuței și pe fața sa, dar și pe gard! Spuneți-le că
atunci când atingem aceste animale sau locurile în care au fost acestea, putem transfera microbii
dăunători pe mâinile noastre, iar dacă acești microbi ajung în corpul nostru ne pot îmbolnăvi,
producând vărsături și diaree.
7. Spuneți elevilor că vor învăța despre unii microbi dăunători din fermă, dar și despre cum se pot
proteja, cu ușurință, împotriva acestora, atunci când vizitează ferma sau ating animalele. De
asemenea, vor învăța și despre unii microbi folositori care pot fi găsiți în fermă, și despre modul în
care aceștia ajută la producerea alimentelor.
7. Prezentați elevilor fiecare dintre imaginile cu animale. (Slide-urile PowerPoint sau PDF-urile pot fi
descărcate de pe site-ul www.e-bug.eu).
8. Pentru fiecare animal, cereți elevilor să răspundă la întrebare și să discute. (elementele de predare
sunt detaliate în TS 4).
9. Apoi întrebați elevii în ce locuri din fermă pot exista microbi folositori oamenilor.
10. Întrebați elevii din clasă, dacă au vreo idee, cum ar putea fi denumiți microbii dăunători și cei
folositori, dintr-o fermă. Oferiți elevilor cîte un exemplar din SW 1 – SW 6.
11. Rugați elevii să discute despre profilul caracteristic fiecărui microb, în funcție de riscurile și
beneficiile acestuia. Întrebați elevii dacă vor să-i adauge la ”prietenii” lor. Discutați despre ceea ce
ce au observat în profilul fiecăruia, care ar putea ajuta la prevenirea răspândirii microbilor
dăunători în rândul oamenilor.
Acest joc ”Distracție la fermă” va evidenția măsurile de precauție necesare pentru a preveni
răspândirea infecției în fermă.
1. Împărțiți elevii în grupuri de câte 6 și oferiți fiecărui grup câte o tablă de joc, personaje preferate de
joc, zaruri și cărți de joc.
2. Elevii încep jocul rostogolind zarurile și mutând piesele de-a lungul tablei de joc. În cazul în care
trebuie să mute pe un microb dăunător sau pe unul folsitor, jucătorul din stânga trebuie să ridice
cartea și să citească întrebarea de pe aceasta. Apoi, cartea utilizată este pusă în partea de jos a
pachetului de cărți, iar următorul jucător dă cu zarurile. Câștigător este cel care termină primul
tabla de joc.
Acest joc poate fi jucat, de asemenea, înainte de excursia cu școala la o fermă. Scenariile pot fi legate
de ceea ce urmează să facă elevii, cum ar fi: o plimbare cu tractorul prin fermă. Sau poate fi jucat, așa
cum este descris mai sus, înainte de a începe turul61fermei.
Igiena în fermă
Recapitulare (după activitatea în clasă SAU vizita la fermă)

4. Discutați cu elevii despre importanța noțiunilor învățate:
Este important să conștientizeze că animalele pot transporta microbi dăunători și de aceea o
igienă corespunzătoare îi poate proteja împotriva bolilor.
De asemenea, este important să rețină că în fermă există mulți microbi folositori care îi ajută
pe fermieri la producerea alimentelor, în fiecare zi.
5. Cereți elevilor să aleagă anumite lucruri pe care le pot face pentru a se proteja, în cazul în
care vizitează o fermă. De exemplu:
a. Spălați-vă mâinile cu apă și săpun după ce ați atins animalele și înainte de a mânca
sau a bea ceva
b. Mâncați într-o zonă special amenajată
c. Nu mâncați nimic din ce a cazut pe jos
6. Folosiți această discuție pentru a consolida principalele mesajele despre sănătate:
 Animalele din fermă pot transporta microbi dăunători, cum ar fi: Salmonella, E. coli și
Campylobacter, care ne pot îmbolnăvi.
 Spălarea mâinilor cu apă și săpun este foarte importantă, în special după atingerea
animalelor și înainte de a mânca sau a bea ceva.
 Animalele nu trebuie pupate și nici atinse pe gură, pe partea din spate și pe picioare.
Copiii nu trebuie să-și atingă fața sau gura în timpul vizitei la ferma de animale.
 În cazul în care copiii se îmbolnăvesc, după o vizită la fermă, părinții ar trebui să
contacteze medicul, iar copiii trebuie să stea acasă și să revină la școală după 2 zile
de când nu mai prezintă semne de boală și diaree, pentru a limita răspândirea infecției
în rândul colegilor.
Activitate extinsă
Vizitați sectiunea ”Elev începător” de pe site-ul e-Bug, www.e-bug.eu, pentru a accesa
activitatea de învățare interactivă ‘Ferma veselă’. Această animație interactivă permite elevilor
să identifice lucrurile pe care micii vizitatori le fac greșit în fermă și explică de ce o anumită
acțiune le poate face rău.
62
Igiena în fermă
În ce locuri, pe corpul unei văcuțe, ai putea găsi microbi

dăunători?
Microbii tind să se concentreze în anumite zone, pe corpul unei
văcuțe, cum ar fi: gura, partea dorsală, coada și picioarele, iar
elevii ar trebui să evite să atingă animalele în aceste zone, în
caz contrar fiind expuşi infectării. E.Coli trăiește în intestinul
animalului, unde ajută la digerarea alimentelor, şi este, prin
urmare, mult mai probabil să se concentreze pe traiectoria
cavitate bucală – rect, dar şi pe solul unde există excrementele
animalului. Întrebați elevii unde cred că este cel mai potrivit loc
pentru a mângâia sau atinge un animal (răspunsul ar trebui să
fie: pe porţiunile laterale ale peretelui abdominal, pe gât sau pe
trunchi / spate).
În ce locuri din fermă s-ar putea răspândi microbii pe care

aceste capre îi poartă ?
Caprele pot răspândi microbi dăunători pe orice teren din fermă
pe care merg, pe gardurile pe care le pot atinge, pe instalaţiile
furajere de unde mănâncă, ori pe animalele sau oamenii cu care
intră în contact. Amintiți-vă că animalele transportă microbi care
le mențin starea de sănătate, dar în cazul în care acești microbi
sunt transmiși la oameni îi pot îmbolnăvi (de exemplu E. coli din
intestinul animalelor le ajută să digere hrana, dar dacă ajung în
corpul uman provoacă diaree). Deci, ar trebui să ne spălăm pe
mâini, după contactul cu animalele de la fermă, inclusiv căţei şi
pisici.
De ce trebuie să te speli pe mâini, după ce ai ţinut în brațe acest

pui?
Puişorii sunt drăguţi şi e amuzant să-i iei in braţe, dar ei pot fi
purtători de microbi dăunători, aşa că ar trebui să eviţi să calci în
excrementele lor, şi să te asiguri că te-ai spălat bine pe mâini, cu
apă şi săpun, după ce i-ai atins.
Horea a contactat o infecţie la stomac, după ce a vizitat o fermă

– ştii de ce ?
Există o mulțime de microbi folositori și dăunători pe animale și
pe suprafețele din jurul fermei. Unii dintre acești microbi nu
dăunează animalelor, dar în cazul în care ajung la oameni îi pot
îmbolnăvi! Este important să ne spălăm bine pe mâini, după ce
am atins animalele, și mai ales înainte de a mânca sau a bea
ceva, pentru a înlătura orice microb dăunător pe care l-am
putea lua de la ele. În cazul în care te vei simţi rău, ar trebui să
stai acasă și să nu mai mergi la şcoală, să bei multe lichide şi
să anunţi medicul de familie că ai fost în vizită la o fermă.
63
64
Schimbă locul cu persoana de pe Schimbă locul cu persoana din
Mută-te înapoi 3 căsuţe ultima poziţie spatele tău
Dar rămâi unde eşti dacă poţi să Dar rămâi unde eşti dacă poţi să răspunzi Dar rămâi unde eşti dacă poţi să răspunzi
răspunzi la întrebare la întrebare la întrebare
De ce nu ar trebui să mănânci De ce ar trebui să consumăm
De ce ar trebui să ne spălam pe alimente doar în locurile unde ne
dulciuri în ţarcul animalelor? mâini după ce ne jucăm cu spun fermierii?
animalele?
Fermierii îţi vor spune să mănânci într-o zonă unde te poti
Când mănânci, bacteriile dăunătoare pot Animalele sunt purtătoare de microbi dăunători, care te pot spăla pe mâini şi unde animalele nu au acces, deci în
îmbolnăvi. Poţi să iei aceşti microbi, dacă le atingi.
ajunge în gură şi te pot îmbolnăvi . locurile unde există puţine ocazii de a contacta microbi.
Mută-te înapoi 5 căsuţe Mută-te înapoi 4 căsuţe Mută-te înapoi 1 căsuţă pentru
Dar rămâi unde eşti dacă poţi să răspunzi Dar rămâi unde eşti dacă poţi să răspunzi fiecare răspuns greşit
la întrebare la întrebare
Numeşte 3 locuri din fermă, unde ar
De ce ar putea exista microbi Sunt doar microbi dăunători la putea exista microbi dăunători?
dăunători pe garduri ? fermă. Este adevărat sau fals ?
Animalele sunt purtătoare de microbi dăunători și îi pot

transmite, când trec pe lângă garduri sau se scarpină de Fals: sunt mulți microbi folositori la fermă, ce ajută fermierii Trei, la alegere: pe corpul animalelor, în ţarcul animalelor, în
ele, sau când le ling. să producă hrana noastră pentru consum . reziduurile animaliere, pe garduri, pe pământul unde stau
animalele .
Mută-te înapoi la căsuţa numărul Mută-te înapoi 2 căsuţe Mută-te înapoi 1 căsuţă
2 Dar rămâi unde eşti dacă poţi să răspunzi Dar rămâi unde eşti dacă poţi să
la întrebare răspunzi la întrebare
Dar rămâi unde eşti dacă poţi să Profesorul te-a prins cu degetul în Folosirea săpunului şi a apei,
răspunzi la întrebare gură, atunci când te jucai cu un pentru a te spăla pe mâini, este o
viţeluş. De ce este acesta un lucru metodă mai bună decât folosirea
Poţi numi un microb dăunător, ce rău ? gelului de mâini.
se găseşte într-o fermă? Este adevărat sau fals?
Când stai cu degetul în gură, microbii dăunători pot
Fie : E. Coli, Salmonela, Campylobacter ajunge în gură și îți pot afecta starea de sănătate . Adevărat, deoarece înlătură mai multe bacterii dăunătoare.
65
66
Ai înlăturat câțiva microbi Ai văzut un animal scărpinându-se L-ai ajutat pe fermier să
dăunători, când te-ai spălat cu spatele de un gard şi ai stat la demonstreze că utilizează
pe mâini, după ce te-ai jucat distanţă de el, deoarece ar putea fi microbi folositori pentru a
cu animalele. contaminat cu microbi dăunători. face nutreţ.
Înaintează 3 căsuţe Înaintează 5 căsuţe Schimbă locul cu
persoana care
conduce
Fermierul crede că eşti foarte isteţ, Dacă poţi, numeşte un loc din
deoarece ai ştiut că există microbi Ai ajutat câţiva copii mici să fermă, unde sunt microbi
folositori la fermă care ajută la se spele pe mâini, înainte să folositori.
creşterea recoltelor. servească masa de prânz. Schimbă locul cu
persoana din faţa ta
Înaintează 4 căsuţe Înaintează 4 căsuţe
Unul dintre: recipientul de îngrășământ, în sol, în rezervorul
cu lapte, rezervorul cu furaj, în bucătăria fermei, nodozitatea
rădăcinilor.
Dacă poţi spune de ce ar Dacă poţi, numeşte 3 locuri

Ai curăţat cizmele de cauciuc, trebui să te speli pe mâini cu din fermă, unde ar putea fi
înainte de a fi plecat de la fermă, apă şi săpun şi nu doar cu gel microbi dăunători.
înlăturând orice microb care ar sau şerveţele umede.
putea fi pe ele. Schimbă locul cu
Înaintează 8 căsuţe persoana care
Înaintează 1 căsuţă
conduce
Săpunul dispersează grăsimea în care se fixează microbii
pe mâini, iar apa o înlătură. Gelul de mâini nu înlătură Trei la alegere: pe corpul animalelor, în ţarcul animalelor, în
microbii de pe mâini, deci săpunul şi apa sunt mai bune. reziduurile animaliere , pe garduri , pe pământul unde
stau animalele.
67
68
Schimbă locul cu persoana de Schimbă locul cu persoana din
Mută-te înapoi 3 căsuţe spatele tău
Dar rămâi unde eşti dacă poți să
pe ultimul loc Dar rămâi unde eşti dacă poți să
răspunzi la întrebare Dar rămâi unde eşti dacă poți să
răspunzi la întrebare
răspunzi la întrebare
Ce ar trebui să faci dacă te doare Dă un exemplu
burtica, la câteva zile, după vizita de microb dăunător ce
Sunt animalele de casă purtătoare
la fermă ? se poate găsi la fermă.
de microbi dăunători?
Nu mergi la şcoală, bei multe lichide, le spui părinţii tăi că Da, animalele de companie pot fi purtătoare de microbi
trebuie să informeze medicul de familie că ai vizitat ferma. nocivi care te pot îmbolnăvi, asa că, spală-te pe mâini E. Coli, Salmonela, Campylobacter
după ce te joci cu ele.
Mută-te înapoi 5 căsuţe Mută-te înapoi 4 căsuţe Mută-te înapoi 1 căsuţă pentru
Dar rămâi unde eşti dacă poți să Dar rămâi unde eşti dacă poți să fiecare răspuns greşit
răspunzi la întrebare răspunzi la întrebare
De ce este de preferat să porţi Numeşte 3 lucruri pe care nu ar
Mai poți mânca un sandwich dacă cizme de cauciuc, în locul trebui să le faci într-o vizită,
ți-a căzut pe jos, la fermă ? adidaşilor, în timp ce în ţarcul animalelor.
vizitezi ferma ?
Trei din: să mănânci, să bagi degetele în gură, să te lingi pe

Nu, microbii dăunători l-ar putea infecta. În cazul în care îl Cizmele sunt mai uşor de curăţat la sfârşitul vizitei şi au mai degete, să atingi excrementele animalelor, să stai pe jos, să
mănânci, te-ai putea îmbolnăvi. puţine striaţii unde bacteriile se pot infiltra şi se pot ascunde. pupi animalele, să-ţi atingi faţa.
Mută-te înapoi la căsuţa Mută-te înapoi 2 căsuţe Mută-te înapoi 1 căsuţă

numărul 2 Dar rămâi unde eşti dacă ştii să răspunzi Dar rămâi unde eşti dacă ştii să
Dar rămâi unde eşti dacă ştii să răspunzi la întrebare răspunzi la întrebare.
la întrebare Vezi un măr ce a căzut din copac Cum este mai bine: să te speli pe
În ce locuri, pe corpul unui animal, pe terenul de păşunat şi ţi-e foame. mâini sub un jet de apă potabilă
este de aşteptat să existe mulți De ce ar trebui să nu îl mănânci? de la robinet sau să te speli
microbi dăunători? într-un vas cu apă?
Mărul ar putea fi infectat cu microbii nocivi care se găsesc pe Sub un jet de apă potabilă, deoarece apa de la robinet
picioare, bot, parte dorsală, coadă. suprafața de pășunat. În cazul în care l-ai mânca, te-ai putea înlătură mai mulți microbi dăunători şi este mai curată.
îmbolnăvi.
69
70
Ţi-ai amintit să le dai Ai căzut şi te-ai murdărit pe mâini,
părinţilor tăi fişa cu Ţi-a căzut o bomboană pe jos şi ai aşa că te-ai spălat cu apă și săpun
instrucţiuni de la fermier, aruncat-o direct în coş. înainte să atingi alţi oameni.
despre ce să facă după vizita
la o fermă. Înaintează 5 căsuţe Schimbă locul cu persoana
care conduce.
Înaintează 3 căsuţe
Ţi-ai amintit să serveşti prânzul în Ţi-ai amintit că excrementele Există mai mulți microbi
spaţiul special amenajat pentru animalelor pot conţine microbi folositori decât microbi
picnic şi te-ai spălat pe mâini în dăunători, aşa că ai evitat să dăunători, într-o fermă.
drum spre acesta. calci în bălegar. Adevărat sau fals?
Mută-te în următorul pătrat Schimbă locul cu persoana
Înaintează 4 căsuţe din faţa ta .
Adevărat: mulți dintre acești microbi ajută fermierii să producă

hrană pentru consum.
Numeşte, dacă ştii, un aliment

Te-ai descălţat când ai ajuns Numeşte, dacă ştii, un microb sau o băutură care este
acasă de la fermă şi ţi-ai lăsat util benefic care poate fi găsit produs(ă) cu ajutorul unui
pantofii pe terasă pentru a fi la o fermă. microb folositor de la fermă.
curăţaţi de un adult. Schimbă locul cu
Înaintează 8 căsuţe. persoana care conduce.
Înaintează 1 căsuţă.
La alegere:bLactobacilli, Thermophilus, Rhizobia La alegere: iaurt, lapte, pâine, cereale sau orice alte culturi
sau legume, bere.
71
60 59 58 57 56 55 54 53 52 51
41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
40 39 38 37 36 35 34 33 32 31
21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
20 19 18 17 16 15 14 13 12 11
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
72
73
,
De ce trebuie să te speli pe mâini, după

În ce locuri, pe corpul unei văcuțe, ai ce ai ținut în brațe acest pui?
putea găsi microbi dăunători?
lots of harmful microbes?
În ce locuri din fermă s-ar putea

răspândi microbii pe care aceste capre Horea a contactat un microb în burtică
îi poartă? 74
după ce a vizitat o fermă – știi de ce?
Igiena în fermă
e-Bug Rețea de socializare
Poreclă: E. coli
Addresa: Viraj nr.1, Intestinul Tău, Corpul uman, N05E 2T0E

Sunt Afurisit, spre Adresă Alternativă: Limba Caprei nr.1, Aleea din spatele vacii,
deosebire de
Dealul Fermei, W00L 1EE
verişorii mei......ei
pot fi utili oamenilor,
în timp ce eu prefer Ador: Să-i îmbolnăvesc pe oameni (haha!). Excrementele de
să-i îmbolnăvesc ! animale – Delicios! Iubesc să transform intestinul uman într-un
traseu, pentru o călătorie sălbatică, ce se finalizează cu o
cădere liberă, pe canalizarea de la toaletă...vremuri bune! De
asemenea, spălarea mâinilor cu alcool şi şerveţelele
antibacteriene sunt preferatele mele, oamenii cred că sunt
Prieteni
foarte isteţi atunci când încearcă să mă înlăture, dar nu au
C. difficile
idee că aceste lucruri nu funcţionează. Sunt mai puternic
decât credeți!
Îmi displac: Antibioticele... Oribil! Și consumul de multe lichide

H. pylori
(îmi fac viaţa un coşmar, oftează). De asemenea, URĂSC
săpunul şi apa. Trebuie să mă agăţ cu mai multă forţă de
piele decât atunci când oamenii ar folosi doar apă, să se spele
Shigella pe mâini.
Context
Imagini Steve Mieluțul E. coli, îmi este dor de tine, de când m-ai
părăsit pentru a pleca în vacanţă în acel corp uman! Sper că
te distrezi, provocând probleme stomacului! Bee-hee- heee!
Agent Norovirus Hei, tocmai am văzut o reclamă la

Convenția de Vărsături şi Diaree, din acest an... vom putea
învăța noi modalități de a-i îmbolnăvi pe oameni! URAAA!
NE VEDEM ACOLO, N.
Doctorul Alan E. coli, ai fost alungat din corpul pacienţilor

mei, datorită sfaturilor mele isteţe de a bea multă apă şi de
a sta departe de alţi oameni până scapă de tine. De
asemenea, spălarea mâinilor cu săpun a făcut miracole!
Încearcă-ţi norocul altă dată! Poate o să ai mai mult succes!
Adaugi ca prieten?
Da Nu
75
Igiena în fermă
e-Bug Rețele de socializare
Loc de muncă: Sunt un mândru membru al Armatei Salmonella –

suntem peste 2500 de serotipuri diferite de luptători!
Adresă: Stomacul Gol, Organismul Uman, V0M1T5

Scopul meu în viață
este să mă Adresă Alternativă : 2 Ouă de Găină, cuibar, Iarba verde, 1CL
stabilesc undeva, UCK
dar acest lucru pare
să nu se întâmple Ador: Eu și frații mei de arme Salmonella adorăm să dăm
niciodată! Nu-i vina petreceri în stil rustic, la fermă...fiinţele acelea chiar ştiu cum să
mea că provoc ne facă să ne simţim bineveniţi! Dar mie îmi place şi să
infecții alimentare, călătoresc...IUBESC ţările calde! Dacă plănuieşti să pleci în vizită
nu-i așa?
undeva, curând, ai grijă că m-ai putea contacta acolo!
Detest: Oamenii care se spală pe mâini cu săpun..îmi strică
plăcerea oricărei vacanţe!
Prieteni
C. difficile
l
Context
H. pylori
Bob Ghidul Turistic: Acesta este un mesaj scurt pentru a-
ți mulţumi că ai ales să călătorești cu noi peste hotare! Cu
ajutorul tău putem ajunge în fiecare colţ al lumii! Data
Shigella
viitoare sper că îți vei aduce prietenii!
Răţuşca Daisy: Salmonella, te rog să-mi laşi ouăle în

pace! Nimeni nu mai vrea să le cumpere de când ai sosit şi
Imagini chiar am nevoie de bani! Am pus ochii pe un nou lac...şi tu
îmi distrugi planurile!!!
Doctorul Alan: Deci aşa – intestinul animalului nu-ţi mai

ajunge! Vrei să cucereşti chiar și proaspetele legume
pentru a-ţi satisface poftele infecţioase! Să n-ai grijă, o să
mă asigur că toţi pacienţii mei se spală şi işi prepară
corespunzător alimentele proaspete, doar ca să-ţi fac în
ciudă !
Mă adaugi ca Prieten?
Da Nu
76
Igiena la fermă
Adresă: Aleea din Jurul Stomacului, Corpul Uman, PA1N FUL

Specialitatea mea
este să provoc Adresă Alternativă: Necopt Numărul 1, Aleea Avicola, Piaţa
diaree cu sânge și Fermei, M3AT RAW
crampe dureroase
la stomac...oooh Ador: Să mă joc ”Tornada în intestine “! Deşi, chiar dacă
da, petrecerea pare că mă laud, mă pricep să provoc un vârtej de cramp!
începe abia când De asemenea, ador puiul crud şi laptele nepasteurizat...sunt
eu apar! locuri ideale pentru a-mi petrece timpul liber. Ai ceva carne
crudă în frigider? Nu-s pretenţios, dacă tot mi-ai pus-o la
dispoziţie mă voi caza acolo!
Prieteni Detest: Carnea bine prăjită şi temperaturile ridicate din
cuptor... aceştia sunt duşmanii mei reali!
C. difficile
H. pylori CONTEXT
Pacienta Amy: Eşti oribil Campylobacter, m-ai făcut să mă

Shigella
simt AȘA de rău!! Mi-aș fi dorit să nu mă fi împrietenit
niciodată cu tine!
Puiul Kevin: Salut amice, fii prudent şi poartă ochelari de

protecţie când vizitezi bucătăria săptămâna asta – e posibil
să dispari dacă temperatura din cuptor este prea ridicată!
Imagini
Doctor Alan: Campylobacter...Sunt cu ochii pe tine! Ştiu că
te ascunzi peste tot şi te poţi răspândi şi la alte persoane,
chiar şi după ce pacienţii mei încep să se simtă mai bine.
Dar să te păzeşti!... I-am avertizat despre avantajele de a
se spala pe mâini cu apă şi săpun!
Mă adaugi ca Prieten?
Da Nu
77
Igiena la fermă
Poreclă: Bacteria fixatoare de azot
Rhizobia sunt Adresa: Cartierul (domeniul) Rădăcini, Aleea Legumelor, Sub

minunate pentru un Pământul Satului , N1TR OG3N
singur lucru –
transformă azotul Preferinţe: Noi suntem genul de bacterii “domestice”, de
gazos într-o gustare îndată ce am găsit un loc perfect pe o rădăcină, ne petrecem
sănătoasă pentru tot timpul acolo! Asta nu înseamnă că suntem leneşe – ne
plante. Dar noi nu câştigăm existenţa fertilizând solul cu foarte mult amoniac de
facem acest lucru care plantele au nevoie pentru a creşte, folosind gazul natural
singure, ci trăim în care este în aer! Pare magie, dar totul ţine de secretele
interiorul unor plante,
meseriei...şi ne oferă un cămin adevărat!
cum ar fi: fasole,
mazăre, trifoi. Ele ne
ajută să facem Detestă: Prea mult oxigen – ştim că pentru oameni pare
această treabă stupid, dar pur şi simplu nu ne place, distruge cea mai
dificilă.! valoroasă capodoperă a noastră.
Prieteni
Context
L. acidophilus
(lactobacilul) Foaia de Trifoi Clive: Hei, ce faceţi acolo jos? Sunt multe
seminţe care stau să încolţească şi sunt de-a dreptul
S. cerevisiae pretenţioase, aşa că trebuie să muncim mai mult pentru a le
(Drojdia de bere pregăti solul. Nu putem face asta singuri. Trebuie să lucrăm
împreună pentru a reuşi!
Penicillium
(Penicilina) Fermierul David: Salut, băieți! M-am gândit că poate vreți
să știți: eu tocmai am câștigat un premiu pentru fantastica
mea cultură de cereale, la primărie. Voiam să vă spun că nu
aș fi reușit acest lucru fără ajutorul vostru – Vă mulțumesc
Imagini foarte mult!
Mă adaugi ca prieten?
Da Nu
78
Igiena la fermă
Poreclă: Iubitorii de căldură
Adresă: Ţinutul Mlăştinos, Lada de Îngrăşământ, Terenul din jurul

Hambarului TOAS T1E
Suntem termofile
Adresă Alternativă: Lanul de Cereale, Brazda de pământ, Câmpul
deoarece iubim
căldura! Încearcă o
Verde 1MEA DOW
călătorie în
paradisul numit Preferințe: IUBIM grămezile din resturi de plante – un amestec de
”îngrășământ” și vei iarbă proaspăt tăiată şi pământ - acestea fiind o masă copioasă
vedea cât de cald și pentru noi! Pentru a fi un membru al găștii noastre - fie că ești
plăcut este acolo! - bacterie sau mucegai nobil - tot ceea ce trebuie să faci este să
Ideal pentru noi! lucrezi la temperaturi înalte! Specialitatea noastră o reprezintă
Iar asta ne ajută plantele în descompunere – le sfărâmăm şi le reciclăm în nutrienţi
să fim mai delicioşi, totul în confortul unei călduri toride!
eficiente.
Detest: Știi că ne place căldura – deci, detestam frigul! Şi când
spunem frig ne referim la -20ºC. La acele temperaturi unele
Prieteni bacterii nu vor supraviețui! Brrr!
L. acidophilus
Lactobacil Context
S. cerevisiae Căpșuna Sally: Bună Thermophiles, îţi mulţumesc pentru

Drojdia de bere cina gustoasă pe care ai gătit-o, a fost grozavă! Am să-i
mai cer o porţie fermierului David pentru săptămâna
viitoare. Ține-o tot aşa, eşti pe calea cea bună!
Penicillium
Penicilina
Lactobacilul: Dragii mei, sper că veţi veni la petrecerea
mea, săptămâna viitoare – este o petrecere în aer liber
pentru a sărbători un an bogat în recolte, la fermă. Sper că
nu vor fi şi nepoftiţi la petrecere – N-aş vrea ca vreo
Imagini bacterie dăunătoare să îşi facă apariţia!
Ecologistu Edi: Felicitări, Thermophiles! Ai fost

nominalizat pentru un premiu Eco datorită tuturor eforturilor
tale de reciclare. Ai ajutat cu adevărat ecosistemul,
transformând toate acele resturi de plante în nutrienţi
pentru fermă. Bună treabă!
Da Nu
79
Igiena la fermă
Poreclă: Bacteria Probiotică
Adresă: Hanul cu Piscină, Lacul Laptele Vacii, Ferma

Lactate Proaspete, F3R M3NT
Ne place un meci Adresă Alternativă: Bacteria Benefică Nr.1, Colţul

bun de box,atunci Intestinul Mic, Burtică, PPL5 GUT
când ieşim la
plimbare prin Preferințe: Mâncarea noastră preferată este lactoza – e
intestinul uman. Aşa greu să te pui cu zaharurile din lapte! Ne dau foarte multă
că aveţi grijă, voi,
energie şi ştim că toată lumea este fericită atunci când
bacterii dăunătoare
– noi luptăm pentru
rezultatul fermentării noastre este un iaurt fin, numai bun,
sănătatea chiar și pentru un rege! De asemenea, unii dintre noi chiar
oamenilor! Ding - se pricep să facă nutreţul de siloz – iarba fermentată pe
Dong, începe prima care văcuţele şi oile o pot mânca tot timpul anului...Le
rundă! place la nebunie!
Detest: Bacteriile dăunătoare care sunt oribile cu oamenii -

Prieteni ce o fi in neregulă cu ele? Oamenii și Lactobacilli au fost
mereu buni prieteni - se ajută reciproc, nu-i așa?
L. acidophilus
Lactobacil
Context
S. cerevisiae
Drojdia de bere Societatea de Produse Lactate: Dragi membri Lactobacili,
dorim să susţinem o lecţie despre importanţa culturilor de
bacterii în produsele alimentare şi speram că puteți să ne
Penicillium faceţi o prezentare. Sunteţi, cu adevărat, unii dintre cei mai
Penicilina
buni în acest domeniu! Vă rugăm să ne contactaţi cât mai
curând!
Pacienta Amy: Vă mulţumesc mult, prieteni Lactobacilli!

Imagini După ce Campylobacter m-a vizitat, m-aţi ajutat să mă pun
pe picioare şi să mă simt, din nou, plină de sănătate. Cu
dragoste, Amy.
Văcuța Dorothy: Țineți-o tot așa, Lactobacilli! Datorită

vouă, laptele meu a devenit celebru şi se vinde rapid!
Curând, voi putea să-mi permit acea vacanță, la plajă, pe
care mi-am dorit-o întotdeauna. Abia aştept să simt nisipul
fin sub copite!
Da Nu
80
Igiena în fermă
Regulile jocului
Reguli
1. Rostogolește zarul pentru a vedea care dintre jucători începe jocul. Cel care
are cel mai mare rezultat, începe!
2. Rostogoleşte zarul în sensul acelor de ceasornic şi mută de-a lungul tablei de

joc.
3. Dacă muți pe un microb, persoana din stânga ta trebuie să ridice o carte din
pachet și să îți adreseze întrebarea corespunzătoare.
4. Cine ajunge primul la finalul jocului, câștigă!
81
82
50 de minute
Secţiunea 3.1 cuprinde subiectul prevenirii îmbolnăvirii

cu ajutorul mijloacelor naturale de apărare ale
organismului.
O prezentare detaliată şi o serie de animaţii ilustrează
felul în care organismul luptă, zi de zi, împotriva
microbilor dăunători. Această secţiune oferă cunoştinţe
de bază pentru abordarea ultimelor 2 secţiuni ale acestui
material didactic.
 organismul uman dispune de multe mijloace naturale de apărare
pentru a lupta împotriva infecţiilor;
 organismul nostru are 3 principale linii naturale de apărare;
 uneori, organismul nostru are nevoie de ajutor pentru a lupta
împotriva infecţiilor.
83
3.1 Prevenirea infecţiei
Sistemul natural de apărare al
organismului
Cuvinte cheie
Organismul are metode extrem de eficiente pentru a ne menţine
anticorpi sănătoşi. Acesta are trei linii principale de apărare:
antigen 1. Bariere în calea agenţilor patogeni
imun
inflamaţie Pielea reprezintă prima linie de apărare care împiedică
patogen mulţi microbi dăunători să intre în corpul nostru.
fagocite
fagocitoză Mucozităţile şi cilii (perişorii) din nas capturează microbii şi
plasmă opresc intrarea lor în plămâni.
globule albe Chiar şi lacrimile din ochi produc enzime (chiar dacă este
vorba despre o barieră chimică, şi nu fizică) care ucid
bacteriile.
2. Globulele albe (GA) nespecifice
Materiale
necesare Aceste GA se numesc fagocite şi sunt nespecifice
deoarece încearcă pur şi simplu să înghită şi să ucidă orice,
□ Descărcaţi ele nu fac mofturi! Acestea înghit şi digeră corpurile străine
prezentarea de pe situl printr-un proces denumit fagocitoză. De asemenea,
www.e-bug.eu provoacă un răspuns inflamatoriu determinând sângele
(care înroşeşte şi înfierbântă zona) şi plasma (care
Pentru fiecare elev
□ Un exemplar din SH 1
provoacă umflarea zonei) să curgă spre zona infectată.
Toate acestea permit globulelor necesare să ajungă în zona
respectivă şi să lupte împotriva infecţiei.
3. Globulele albe (GA) specifice
Materiale didactice Aceste GA sunt specifice deoarece vizează doar microbii.
disponibile Toţi microbii invadatori au o moleculă unică pe suprafaţa
pe internet lor, care se numeşte antigen. Atunci când aceste GA
întâlnesc un antigen pe care nu îl recunosc, ele încep să
 O prezentare MS producă proteine numite anticorpi. Mai apoi, anticorpii se
PowerPoint a SH 1 fixează pe antigeni, marcându-i pentru a fi distruşi de alte
GA. Anticorpul se va fixa DOAR pe un anumit antigen
 O animaţie care pentru care a fost creat. Anticorpii sunt creaţi rapid de către
ilustrează funcţionarea GA şi plutesc în sânge, fixându-se pe microbii invadatori
sistemului imunitar sau patogeni. Atunci când toţi patogenii sunt distruşi,
anticorpii rămân în sânge, pregătiţi să lupte împotriva bolii,
în cazul în care aceasta s-ar întoarce. Astfel, organismul
memorează boala şi ne face imuni la multe dintre bolile pe
care le-am avut deja. Dacă agentul patogen atacă din nou,
organismul este pregătit şi produce rapid anticorpi pentru a
ataca infecţia.
Pregătire prealabilă
1. Un exemplar din SH 1 pentru fiecare elev.

2. Descărcaţi animaţia care ilustrează funcţionarea sistemului
imunitar de pe situl www.e-bug.eu.
84
Sistemul de apărare al
organismului
Nu avem întotdeauna nevoie de medicamente pentru a lupta
împotriva infecţiilor. Ştiaţi că, zi de zi, organismul nostru
munceşte din greu pentru a lupta împotriva microbilor
dăunători, fără ca noi să ştim măcar? Organismul are trei linii de
apărare care opresc microbii ce ne pot îmbolnăvi.
Prima linie de apărare - împiedică intrarea microbilor în organism

1. Pielea
Pielea împiedică microbii să intre în organism, însă doar dacă nu este tăiată sau vătămată.
Chiar dacă pielea este vătămată, cheagurile de sânge acoperă imediat tăietura cu o scoarţă
şi împiedică intrarea microbilor.
2. Sistemul respirator
Mucozităţile şi perişorii din nas opresc intrarea microbilor în plămâni.
3. Ochii
Lacrimile produc substanţe chimice denumite enzime care ucid bacteriile de pe suprafaţa
ochiului.
A doua linie de apărare – globulele albe nespecifice

1. Globule albe numite fagocite
a. De obicei, acestea atacă orice
„substanţă străină” care trece de prima
linie de apărare
b. Înghit microbii şi îi digeră
c. Sunt cunoscute sub numele de
nespecifice deoarece atacă ORICE este
străin în organism.
d. De asemenea, acestea declanşează
umflături şi roşeaţă prin
i. Creşterea circulaţiei sanguine în
acea zonă
ii. Provocarea scurgerii fluidului către
zona afectată
A treia linie de apărare – globule albe specifice

1. Unele produc anticorpi
a. Toate celulele invadatoare au, pe suprafaţa lor, molecule
distinctive numite antigeni
b. Atunci când globulele albe specifice întâlnesc un antigen
străin, ele produc anticorpi care pătrund în celulele
invadatoare şi le „marchează” pentru a fi distruse. Aceşti
anticorpi vor viza DOAR respectivii antigeni, nu şi alte
celule.
c. O dată ce globulele albe ştiu care sunt anticorpii necesari,
acestea îi produc foarte rapid. Apoi aceşti anticorpi fie
i. încep imediat să marcheze microbii invadatori care
trebuie distruşi,
ii. fie rămân în sânge, după dispariţia infecţiei, pentru a
fi pregătiţi să înfrunte din nou infecţia în cazul în
care ea se întoarce. Iată de ce organismul nostru
este imun la majoritatea bolilor pe care le-am avut
deja – îşi aminteşte cum să producă anticorpi rapid
85
86
50 de minute
Secţiunea 3.2, „Vaccinarea”, oferă informaţii despre

inventatorul vaccinurilor şi despre modul în care au fost
descoperite.
Este vorba despre o activitate de lectură şi de înţelegere

a textului. Elevilor li se spune o poveste despre Edward
Jenner şi despre cum a descoperit el vaccinurile.
Povestea poate fi prezentată elevilor pe fişe individuale
sau poate fi citită întregii clase de către profesor. Pentru
a reţine informaţiile importante din poveste, elevii rezolvă
un exerciţiu de completare a spaţiilor libere şi răspund la
întrebări pe marginea textului.
Activitatea complementară încurajează elevii să recreeze,

printr-o scenetă amuzantă povestea lui Edward Jenner şi
a descoperirii vaccinului său.
 vaccinurile ajută la prevenirea unei serii de infecţii, inclusiv a gripei.
Elevii cu capacităţi deosebite vor înţelege că:

 nu există vaccinuri pentru toate infecţiile.
87
Vaccinarea
Cuvinte cheie Sistemul nostru imunitar luptă împotriva oricărui microb patogen
anticorp care ar putea pătrunde în organismul nostru. Dacă ne odihnim
antigen îndeajuns, mâncăm alimente sănătoase şi dormim mult, ajutăm
bacterii sistemul nostru imunitar să funcţioneze aşa cum trebuie pentru a
boală preveni infecţiile.
sistem imunitar
imuniza (a) O altă cale de a ajuta sistemul imunitar este prin vaccinare.
vaccinare Vaccinurile sunt folosite pentru a preveni, NU pentru a trata
vaccin infecţia. De obicei, un vaccin este creat din forme mai slabe sau
virus inactive ale aceloraşi microbi care ne îmbolnăvesc. În anumite
globulă albă (GA)
cazuri, vaccinurile sunt create din organisme asemănătoare
microbilor care ne îmbolnăvesc, însă nu copii exacte.
Atunci când vaccinul este injectat în corp, sistemul imunitar îl

atacă la fel cum ar ataca microbii dăunători pătrunşi în corp.
Materiale necesare Globulele albe creează o mulţime de anticorpi pentru a ataca
Pentru fiecare elev: antigenii specifici de pe suprafaţa organismelor din vaccin.
Deoarece vaccinul este o versiune extrem de slăbită a
 Un exemplar din SW 1 microbului, GA elimină cu succes toate celulele, iar acesta nu ne
 Un exemplar din SH 1 va îmbolnăvi. Eliminând cu succes tot vaccinul, sistemul
 O tablă albă imunitare îşi aminteşte cum să lupte împotriva acelor microbi.
magnetică (nu este Data viitoare când microbii care au acelaşi antigen întră în
absolut necesară) organism, sistemul imunitare este pregătit să lupte împotriva lor,
înainte ca ei să ne îmbolnăvească.
Materiale didactice În unele cazuri, sistemul imunitar are nevoie să i se

disponibile reamintească ceea ce a uitat şi de aceea în cazul unor vaccinări
pe internet sunt necesare injecţiile de rapel.
 O demonstraţie a Unii microbi, precum gripa, sunt foarte şmecheri. Ei evoluează

acestei activităţi rapid şi îşi modifică antigenii, ceea ce face ca sistemul imunitar
să nu îşi mai amintească cum să lupte împotriva lor. De aceea
au loc vaccinări anuale.
FAPT SURPRINZĂTOR
Cuvântul vaccin vine de la Pregătire prealabilă
cuvântul latin vacca
1. Un exemplar din SH 1 şi din SW 1 pentru fiecare elev
însemnând vacă. A primit
acest nume deoarece
primul vaccin a fost obţinut
cu ajutorul unei boli mai
puţin grave, numită
vaccina.
88
Vaccinarea
Introducere
1. Începeţi lecţia explicând clasei că, deşi există mulţi microbi dăunători care ne pot
îmbolnăvi, în unele cazuri, există lucruri pe care noi le putem face pentru a preveni
această situaţie.
2. Explicaţi-le elevilor că vaccinurile reprezintă o cantitate mică şi inofensivă din învelişul
exterior al microbului/bolii, care învaţă organismul nostru cum să lupte împotriva microbilor
dăunători când ne atacă o boală. Discutaţi cu elevii despre experienţele lor legate de
vaccinare, care sunt vaccinurile pe care îşi amintesc că le-au primit şi de ce le-au primit.
3. Arătaţi clasei imagini ale bolilor şi ale bacteriilor/virusurilor împotriva cărora au fost imunizaţi
(disponibile pe situl www.e-bug.eu). Atrageţi atenţia asupra faptului că, la 1700, aceste boli
erau extrem de frecvente.
4. Spuneţi-le elevilor că, în lipsa vaccinurilor, mulţi dintre ai nu ar fi depăşit vârsta de 5 ani.
Explicaţi-le că boli precum tusea convulsivă, poliomielita şi tuberculoza sunt acum extrem de
rare datorită vaccinărilor.
5. Reamintiţi-le elevilor că unii microbi îşi schimbă învelişul exterior la fel cum ne schimbăm noi
hainele. Unii microbi îşi schimbă învelişul atât de repede, încât oamenii de ştiinţă nu pot crea
vaccinuri pentru multe dintre infecţii sau trebuie să creeze un nou vaccin în fiecare an, cum
este cazul vaccinului antigripal.
1. Oferiţi fiecărui elev un exemplar din SW 1.
2. Citiţi clasei povestea lui Edward Jenner (SH 1) şi fie proiectaţi povestea pe tabla albă
magnetică, fie oferiţi fiecărui elev un exemplar din SH 1. Astfel, clasa poate citi povestea în
timp ce o ascultă.
3. După ce aţi citit povestea, rugaţi elevii să completeze spaţiile libere din fişa lor de lucru.
4. De asemenea, elevii trebuie să răspundă la întrebările de la sfârşitul fişei de lucru.
Recapitulare
a. Ce sunt vaccinurile?
Vaccinurile protejează oamenii împotriva unei anumite boli. Acestea reprezintă forme
moarte sau extrem de slăbite ale unor microbi.
b. Când ar trebui folosite vaccinurile ?
Vaccinurile trebuie administrate înainte de îmbolnăvire deoarece ele reprezintă o măsură
preventivă.
c. Cine a descoperit vaccinarea?
Edward Jenner a descoperit vaccinarea în 1796.
După citirea poveştii lui Edward Jenner, elevii trebuie o recreeze printr-o scenetă pe care să o
prezinte în faţa clasei. Puteţi găsi în SH 2 varianta în limba română a unui scenariu scris şi jucat
de elevi de la Elmbridge Junior School, Anglia. Sceneta poate fi vizionată pe situl www.e-
bug.eu.
89
Edward Jenner s-a născut în 1749. Copil fiind, Edward era pasionat de natură şi ştiinţă, petrecând ore în şir
pe malul râului Severn şi căutând fosile. În 1770, la vârsta de douăzeci şi unu de ani, şi-a început studiile
de medicină la Londra. Doi ani mai târziu, Edward a ajuns medic în satul său natal din Berkeley,
Gloucestershire.
În acea perioadă, oamenii erau îngroziţi de o boală îngrozitoare numită variolă.

Cei care sufereau de această boală rămâneau cu cicatrice urâte şi uneori chiar
mureau! Ca medic, Edward Jenner a auzit ce spuneau oamenii de la ţară despre
variolă. Aceştia credeau că cine lua o infecţie mai blândă, numită vaccina, de la
vaci putea să nu se îmbolnăvească de variolă, care era mult mai gravă.
Jenner s-a hotărât să realizeze o experienţă pentru a vedea dacă sătenii aveau dreptate. În 1796, o
lăptăreasă pe nume Sarah Nelmes a venit la Jenner plângându-se de o erupţie de vaccina pe mână.
Jenner a luat puţin puroi de pe erupţia de pe mâna lui Sarah şi l-a aplicat prin zgâriere în palma unui
băieţel de 8 ani, James Phipps, fiul grădinarului său. James s-a îmbolnăvit de vaccina, dar s-a vindecat
curând.
Jenner a luat o cantitate de puroi de pe erupţia unei persoane care suferea de

periculoasa boală variolă şi a aplicat-o prin zgâriere pe braţul lui James. Băieţelului
i-a apărut o crustă, dar nu s-a îmbolnăvit de variolă. Jenner avusese dreptate.
Descoperirea sa a ajuns să fie cunoscută sub numele de vaccinare, de la cuvântul
latin pentru vacă: vacca. Jenner a început sa vaccineze cu vaccina toţi copiii din
zonă pentru a-i proteja împotriva mult mai periculoasei variole.
90
Edward Jenner s-a născut în 1749. Copil fiind, Edward era pasionat de
Narator
natură şi ştiinţă, petrecând ore în şir pe malul râului Severn şi căutând fosile.
Ce zi frumoasă pentru a căuta fosile pe malul râului Severn. Ce poate fi mai
Jenner
frumos!
În 1770, la vârsta de 21 de ani, şi-a început studiile de medicină la Londra.
Narator Doi ani mai târziu, Edward a ajuns medic în satul său natal din Berkeley,
Gloucestershire. În acea perioadă variola şi vaccina erau probleme grave!
Jenner Oh, intraţi! Ce vă supără domnule şi doamnă Smith?

Ei bine, domnule doctor Jenner, soţul meu are o erupţie de vaccina. Ce puteţi
Dna Smith
face pentru el?
Un prieten de-al meu, tot doctor, a murit anul trecut de variolă. Dar el nu a
Dl Smith
avut niciodată vaccina.
Jenner Da, continuaţi domnule Smith.
Ei bine, cunosc şi alţi oameni care au avut vaccina, dar nu au avut niciodată
Dl Smith
variolă. Credeţi că asta înseamnă că eu nu o să mă molipsesc?
Ştiţi, dle Smith, nu sunteţi singurul pacient care îmi spune acest lucru. Eu
Jenner
bănuiesc că aveţi dreptate. Voi studia această chestiune.
Şi doctorul cel bun a făcut întocmai. Atunci când lăptăreasa Sarah Nelmes a
Narator venit la doctorul Jenner cu o erupţie de vaccina, acesta a profitat de ocazie
pentru a face o experienţă cu ajutorul unui băieţel de 8 ani, James Phipps.
Sarah Domnule doctor, mi-a apărut o erupție de vaccina pe mână.

Bine, doamnă Nelmes, daţi-mi voie să văd. Tinere James, vino aici şi întinde,
Jenner
te rog, mâna.
Sarah Ce faceţi, domnule doctor?
O experienţă, doamnă Nelmes. Voi lua nişte puroi de pe erupţia
Jenner
dumneavoastră şi îl voi zgâria în palma lui James.
James s-a îmbolnăvit de vaccina, dar s-a vindecat curând. Dr. Jenner era
acum pregătit pentru a doua parte a experienţei sale. Doctorul a luat o
Narator
cantitate de puroi de pe erupţia unei persoane care suferea de variolă şi a
zgâriat-o în palma lui James.
James băiete, dacă toate merg conform planului, numele tău va intra în
Jenner
istoria medicinii!
James Şi dacă lucrurile nu merg cum aţi prevăzut, dr. Jenner?
Jenner Nu o sa te mint, James. Poţi să mori!
James (Înghite în sec) Oh!
Dar James nu a murit. Jenner a intuit corect şi, în timp, descoperirea sa a
devenit cunoscută sub numele de vaccinare. Jenner a început sa vaccineze
Narator cu vaccina toţi copiii din zonă pentru a-i proteja împotriva variolei. Chiar şi azi
activitatea sa este încă recunoscută, iar spitalul Gloucestershire Royal a
denumit o aripă cu numele lui.
91
Completează spaţiile libere din poveste cu ajutorul cuvintelor din
căsuţele de mai jos.
Edward Jenner s-a născut la ___________________, în Anglia. Copil fiind,
materia preferată a lui James era ___________ , iar când a crescut a
devenit ___________. În acea perioadă, oamenii erau îngroziţi de o boală
oribilă numită ___________. Printre simptome se numărau
_____________ urâte şi mulţi oameni mureau. Jenner a observat că
lăptăresele care luau infecţia inofensivă____________ de la vacile lor nu
mureau de variolă. Jenner a luat puroi de pe mâna unei ___________ care
Un erou istoric avea vaccina şi a infectat un băiat pe nume __________. Băiatul s-a
Doctorul Edward îmbolnăvit de vaccina, dar s-a vindecat curând. Apoi Jenner l-a __________
Jenner este una
infectat pe James cu variolă. I-a apărut o ______, dar băiatul nu a făcut
dintre cele mai
importante variolă. Jenner a fost încântat că ideea sa era corectă şi a început
personalităţi din __________ cu vaccina toţi copiii din zonă pentru a-i proteja împotriva
istoria ştiinţei.
Dacă el nu ar fi variolei.
descoperit vaccina James Phipps variolă Gloucestershire
vaccinarea,
peste jumătate doctor lăptăreasă ştiinţa cicatrice
din elevii din
clasa ta nu ar fi infectat crustă a vaccina
azi aici!
Ştiaţi că?
Până la vârsta de
Răspundeţi la următoarele întrebări: 9 ani, fiecare copil
1. Cum se numeşte medicul care a descoperit vaccinarea? a fost vaccinat cu
cel puţin 9
_________________________________________________________ vaccinuri pentru a
preveni 10 infecţii
2. Care era boala mortală din acea vreme? periculoase
diferite.
_________________________________________________________
3. Care a fost ideea lui Jenner pentru a opri boala mortală? Fapt
surprinzător
_________________________________________________________ Cuvântul
4. Ce i s-a întâmplat lui James după ce a fost infectat cu vaccina? vaccinare are la
bază cuvântul latin
pentru vacă –
_________________________________________________________ vacca.
5. Ce i s-a întâmplat lui James după ce a fost infectat cu variolă?
_________________________________________________________
6. De ce a fost important ca Jenner să îşi testeze ideea pe James înainte
de a trata mai mulţi copii?
________________________________________________________
92
50 de minute
Secţiunea 4, „Tratarea infecţiei”, explică pe larg folosirea

antibioticelor şi a medicamentelor în tratarea diferitelor
afecţiuni şi boli.
Este vorba despre o discuţie frontală. Elevilor sunt puşi

în faţa unei serii de situaţii în care se află Ana şi Horea
într-o zi de şcoală. Elevii discută pe marginea replicilor
din banda desenată şi decid dacă sunt sau nu de acord
cu acestea.
Toţi elevii:
 vor înţelege că infecţiile obişnuite se vindecă de la sine,
în timp, cu odihnă, consum de lichide şi un stil de viaţă
sănătos;
 vor înţelege că, odată ce încep un tratament cu
antibiotice, trebuie să îl ducă până la capăt.
93
4.1 Tratarea infecţiei
Folosirea antibioticelor şi a medicamentelor
Cuvinte cheie Informaţii generale
antibiotic Organismul nostru are multe căi de apărare naturale pentru a

boală lupta împotriva microbilor dăunători care pot provoca infecţii, de
afecţiune exemplu pielea împiedică intrarea microbilor în organism, nasul
sistem imunitar are o membrană lipicioasă care capturează microbii inhalaţi,
infecţie lacrimile conţin o substanţă care ucide bacteriile, iar stomacul
medicament produce un acid care poate ucide mulţi dintre microbii ingeraţi.
bariere naturale În general, dacă avem un stil de viaţă sănătos, (mâncăm
apărare naturală
alimentele potrivite, bem multă apă şi ne odihnim îndeajuns)
simptom
vaccin
aceste bariere naturale funcţionează, zi de zi, pentru a ne
menţine sănătoşi. Totuşi, în unele cazuri, microbii pot depăşi
aceste bariere şi pot pătrunde în corpul nostru.
De cele mai multe ori, sistemul imunitar învinge orice microbi
dăunători care ajung în corp. Totuşi, în unele cazuri, sistemul
Materiale necesare imunitar are nevoie de ajutor. Antibioticele sunt medicamente
speciale folosite de medici pentru a ucide bacteriile. Unele
Pentru elev/grup antibiotice opresc înmulţirea bacteriilor, iar altele le ucid.
 Un exemplar din SH 1 Antibioticele tratează boli provocate de bacterii, precum
 Un exemplar din SH 2 meningita, tuberculoza şi pneumonia. Acestea nu afectează
virusurile, astfel încât antibioticele nu pot trata boli ca răceala şi
proiecţia acestuia pe
tabla albă magnetică
gripa, care sunt cauzate de virusuri.
(opţional) Înainte de descoperirea antibioticelor, bacteriile dăunătoare
ucideau mulţi oameni. În zilele noastre, însă, majoritatea
infecţiilor bacteriene sunt uşor de tratat cu antibiotice – însă
bacteriile încep să devină rezistente! Printr-o expunere ridicată
la antibiotice, bacteriile devin rezistente la acestea. Acest lucru
înseamnă că infecţiile bacteriene ne pot pune, din nou, viaţa în
pericol. Putem ajuta la prevenirea acestei situaţii printr-o serie
de metode:
- folosind numai antibiotice prescrise de medic
- ducând întotdeauna până la capăt un tratament cu
antibiotice început
- neluând antibiotice pentru o simplă tuse sau răceală
Există şi medicamente antivirale şi antifungice. Totuşi, este

important ca acestea să fie administrate de un medic. Multe
medicamente disponibile fără reţetă calmează simptomele
multor infecţii, de exemplu calmante sau medicamente pentru
scăderea febrei.
Pregătire
Pentru fiecare elev, imprimaţi/fotocopiaţi SH 1, SH 2 şi SW 1.
94
Introducere
1. Începeţi lecţia explicând elevilor că vor învăţa cum să trateze infecţiile obişnuite.
Reamintiţi-le că microbii dăunători ne îmbolnăvesc. Întrebaţi-i cum s-au simţit când erau
bolnavi, ce boală au avut şi ce tratament au primit? Au mers la medic sau au cumpărat
medicamente de la farmacie?
2. Spuneţi-le elevilor că, înainte de a lua medicamente, trebuie să încercăm să lăsăm corpul
nostru să lupte împotriva microbilor dăunători. Explicaţi-le că în corpul nostru există un sistem
imunitar care luptă împotriva microbilor dăunători. Dacă dormim suficient şi mâncăm sănătos,
ne păstrăm sistemul imunitar puternic, iar acesta poate continua să lupte împotriva microbilor
dăunători.
3. Explicaţi că, uneori, dacă în organismul nostrum pătrund mulţi microbi, sistemul imunitar
poate avea nevoie de ajutor. Acesta este momentul în care avem nevoie de medicamente.
Menţionaţi că sunt folosite diferite tipuri de medicamente pentru a trata simptome ale diferitor
infecţii, de exemplu pastile pentru tuse, calmantele, medicamentele pentru scăderea
temperaturii etc.
4. Subliniaţi faptul că antibioticele sunt medicamente speciale, folosite pentru a trata numai
infecţiile bacteriene. Antibioticele ne vindecă omoarând bacteriile dăunătoare care ne
îmbolnăvesc. Explicaţi-le elevilor că anumite antibiotice ucid anumite bacterii şi, prin urmare,
nu trebuie să folosim antibioticele altor persoane. Este posibil ca acestea să nu dea rezultate.
Trebuie să luăm numai antibioticele pe care ni le prescrie medicul.
5. Explicaţi-le că, odată ce medicul ne prescrie un tratament cu antibiotice, trebuie să îl ducem
până la capăt. Dacă nu facem acest lucru, este posibil ca unele bacterii să nu fie ucise şi să
ne îmbolnăvească din nou sau să devină rezistente la antibiotic.
6. Elevii ar trebui să ştie că multe dintre celelalte medicamente, de exemplu calmantele sau
siropul pentru tuse, sunt folosite pentru a ameliora simptomele unor infecţii precum durerile de
cap, febra, congestia etc.
1. Această activitate poate fi desfăşurată în grupuri mici sau sub forma unei discuţii frontale.
Sarcina este prezentată sub forma unei benzi desenate.
2. Fiecare secţiune a benzii desenate ilustrează o situaţie care necesită luarea unei decizii.
Cuvintele pronunţate de cel care ia decizia sunt scrise cursiv pentru a fi evidenţiate.
3. Arătaţi elevilor fiecare chenar (fie SH 1 şi SH 2 împreună, fie fiecare dintre chenare separat
pe tabla albă magnetică sau proiectate de pe situl www.e-bug.eu) şi discutaţi dacă decizia
luată a fost corectă sau greşită.
4. Puteţi găsi mai multe subiecte de discuţie în TS 3.
95
Folosirea antibioticelor şi a
medicamentelor
Recapitulare
Verificaţi dacă elevii au înţeles, punându-le următoarele întrebări:

1. Care este cauza infecţiilor?
Microbii dăunători sunt cauza infecţiilor.
2. Ce sunt medicamentele?
Medicamentele sunt orice fel de substanţe folosite pentru a trata o boală sau simptomele unei
boli.
3. Ce sunt antibioticele?
Antibioticele sunt medicamente speciale folosite pentru a trata infecţiile bacteriene.
4. De ce nu trebuie să folosim antibioticele altor persoane?
Există anumite antibiotice pentru anumite infecţii, astfel încât este posibil ca antibioticele
prescrise pentru otită să nu aibă efect în cazul unei răni infectate.
5. Ce s-ar putea întâmpla dacă nu terminăm un tratament cu antibiotice?
Dacă nu terminăm un tratament cu antibiotice prescris, bacteriile care au cauzat infecţia pot
supravieţui. Aceste bacterii, care au fost în contact cu tratamentul cu antibiotice vor şti data
viitoare când vor fi folosite antibiotice să lupte împotriva lor, adică vor deveni rezistente la
terapia cu antibiotice.
1. Această activitate poate fi desfăşurată fie individual, fie în grupuri de câte 2 – 4 elevi.
2. Oferiţi-le elevilor un exemplar din SW 1.
3. Elevii trebuie să găsească definiţia potrivită, din coloana din partea dreaptă, pentru fiecare
cuvânt din coloana stângă.
96
Natalia ar trebui să îşi acopere gura atunci când tuşeşte.

Infecţiile se pot răspândi de la o persoană la alta, prin tuse şi
strănut. Un strănut este proiectat cu putere şi cu o viteză de
aproximativ 160 km/h, ceea ce înseamnă că microbii dintr-un
strănut pot parcurge distanţe foarte mari şi pot infecta alte
persoane.
Trebuie să te speli întotdeauna pe mâini după ce mergi la

toaletă. În toalete se află mulţi microbi care te pot îmbolnăvi. O
igienă personală corectă este esenţială pentru un stil de viaţă
sănătos şi poate reduce foarte mult răspândirea infecţiei.
Testele au demonstrat că spălarea mâinilor reduce
absenteismul din şcoli, nu doar cel cauzat de viermişori, ci şi
cel cauzat de tuse şi răceli.
Ana NU trebuie să ia antibioticele surorii sale. Există multe

tipuri de antibiotice care tratează infecţii bacteriene diferite.
Medicii prescriu antibiotice specifice unei boli şi recomandă o
doză adaptată pentru fiecare pacient. Dacă luăm antibioticele
altcuiva, este posibil ca infecţia să nu se amelioreze.
Doamna Marin ar fi trebui să spele rana de la genunchiul lui

Horea pentru a elimina murdăria şi microbii de pe ea. De
asemenea, crema antiseptică aplicată pe rănile mai adânci
poate preveni apariţia infecţiei. De obicei, nu este nevoie ca
rănile mici şi zgârieturile să fie acoperite cu un pansament,
aerul curat va grăbi procesul de cicatrizare.
Medicul are dreptate; antibioticele au efect numai în cazul

infecţiilor bacteriene. Tusea şi răceala sun cauzate de virusuri
şi, de multe ori, sistemul natural de apărare va lupta împotriva
acestor infecţii. Alte medicamente, cumpărate din farmacie, vor
ameliora simptomele tusei şi ale răcelii.
Este important ca Horea să ducă până la capăt tratamentul cu

antibiotice. În caz contrar, este posibil ca bacteriile să nu fie
ucise şi să devină rezistente, pe viitor, la antibioticul respectiv.
97
1. În drum spre şcoală, Ana a început să se simtă rău. O durea capul
şi îi curgea nasul. Când a ajuns în clasă, s-a aşezat lângă Natalia.
Curând şi-a dat seama că nici ea nu se simţea bine.
Te simţi bine, Natalia?
Nu prea, dar mama mi-a zis Şi a mea la fel. Dar eu nu

că trebuie să vin la şcoală. tuşesc. Ştii, ar trebui să îţi
*tuşeşte* acoperi gura când tuşeşti.
2. La prânz, Ana şi Natalia merg la toaletă. Nataliei îi era foame şi se

grăbea să ia masa.
Nu are rost. Eu nu mă spăl niciodată

şi nu mi s-a întâmplat nimic.
Vino, Ana, mi-e foame!
Aşteaptă, trebuie să
mă spăl pe mâini.
3. În timpul mesei, Ana vorbeşte cu prietenul ei Horea despre durerea

ei de cap şi despre faptul că îi curge nasul.
Mă doare
rău şi cred E o idee bună. Mai avem
că o să Nu ai acasă antibiotice pe câteva de când a avut sora
încep să care să le poţi lua? mea otită. O să o întreb pe
tuşesc. mama.
98
4. După ce iau masa, copii ies afară la joacă. Horea cade şi îşi juleşte
genunchiul foarte tare.
Auuuu, genunchiul meu

sângerează!
Haide, să o
Vai, dragul meu! Lasă-mă să
chemăm pe
vad. Nu e chiar atât de rău.
doamna Marin.
Trebuie doar să bandajăm
rana.
Când Ana a ajuns acasă, mama ei a dus-o la medic. Acesta i-a spus că
este foarte răcită.
Du-te acasă şi odihneşte-te în pat, ia

calmante pentru durerea de cap dacă ai Îmi pare rău, dar nu e nevoie.
nevoie.
Dar e bolnavă,
trebuie să-i daţi nişte
antibiotice.
6. A doua zi Horea nu a venit la şcoală, aşa că Ana a trecut pe la el în

drum spre casă.
Ţi-a dat analgezice?
Ai lipsit azi dei la şcoală,
nu te simţi bine?
Nu, a început să mă doară Nu, mi-a dat antibiotice

foarte tare genunchiul şi pentru a trata infecţia şi
mama m-a dus la medic. mi-a spus să le iau până
Mi-a spus că julitura s-a se termină.
infectat.
99
CEL MAI MIC MICROB -
DE OBICEI INOFENSIV
UN MEDICAMENT
FOLOSIT PENTRU A
TRATA O BOALĂ SAU O
RANĂ
UN SEMN CĂ EŞTI
BOLNAV, DE EXEMPLU
DURERE DE CAP,
DIAREE SAU FEBRĂ
MEDICAMENT SPECIAL
FOLOSIT PENTRU A
TRATA INFECŢIILE
BACTERIENE
O BOALĂ PROVOCATĂ
DE UN MICROB
UN MICROB FOARTE
MIC CARE POATE FI
BENEFIC SAU
DĂUNĂTOR
UN MEDICAMENT
FOLOSIT PENTRU A
ALUNGA DUREREA
100
Glosar
Săpun Un săpun care ucide unele bacterii. Săpunurilor antibacteriene li se face din ce
antibacterian în ce mai multă publicitate, însă nu au nimic în plus faţă de săpunurile din
grupurile sanitare din şcoală.
Antibiotic Un tip de medicament folosit pentru a distruge bacteriile sau a preveni
dezvoltarea acestora.
Anticorp O proteină produsă de globulele albe care se fixează pe microbul pe care îl
recunoaşte, făcându-l mai uşor de distrus de către globulele albe.
Antigen Un marcator special sau o parte dintr-un microb care, atunci când este introdus
în organism, stimulează producerea unui anticorp de către globulele albe.
Bacterie Microb microscopic, unicelular care poate fi benefic sau dăunător oamenilor.
Bug Termen în limba engleză cu înţelesul „microb”. Nu are echivalent în limba

română.
Celulă Cea mai mică unitate structurală a unui organism care este capabilă să
funcţioneze independent.
Colonie Un grup de microbi dezvoltaţi de la o singură celulă mamă.
Coloniza (a) A se dezvolta şi a supravieţui în organismul oamenilor fără a le dăuna neapărat.
Contagios,-oasă Care se poate răspândi la alte persoane prin contact direct sau indirect.
Contaminare Impuritate sau lipsă de curăţenie atunci când o zonă sau un obiect este acoperit
cu microbi.
Contaminare Trecerea unor microbi dăunători de pe un obiect sau un aliment pe altul prin
încrucişată intermediul unei suprafeţe nealimentare, precum mâinile oamenilor, aparatura
sau ustensilele. Poate fi vorba şi de un transfer direct de pe un aliment crud pe
unul gătit.
Cultură Dezvoltarea microbilor într-un mediu special creat în acest scop.
Dermatofite O familie de ciuperci cărora le place să se dezvolte pe piele sau pe scalp.
Boală O afecţiune caracterizată printr-o serie de semne şi simptome.
Experiment Un test realizat pentru a observa dacă o teorie sau o idee este adevărată sau
nu.
Fermentaţie Proces prin care microbii descompun zaharurile complexe în compuşi simpli
cum ar fi dioxidul de carbon şi alcoolul.
Ciuperci Cei mai mari dintre microbi. Spre deosebire de bacterii sau virusuri, acestea
sunt multicelulare.
Germeni O altă denumire a microbilor patogeni.
Igienă Condiţii şi practici prin intermediul cărora se promovează şi păstrează starea de

sănătate şi se reduce răspândirea infecţiilor.
101
Afecţiune Stare de sănătate precară cauzată de o boală.
Glosar
Sistem imunitar Totalitatea organelor, ţesuturilor, celulelor şi produselor celulare, cum ar fi
anticorpii, care ajută la eliminarea microbilor şi a anumitor substanţe din
organism.
Imuniza (a) A efectua o vaccinare sau a produce imunitate prin inocularea unei substanţe
similare microbului împotriva căruia se doreşte protecţia.
Incuba (a) A menţine la temperatura şi condiţiile optime pentru creştere şi dezvoltare.
Infecţie Boală cauzată de un microb.
Infecţios,-oasă Capabil,-ă să cauzeze o infecţie.

Persoană, un animal sau un obiect care poate transmite un microb.
Inflamaţie Reacţie de apărare a organismului apărută atât pentru a elimina microbul sau
substanţa necunoscută, cât şi pentru a începe procesul de regenerare a
ţesutului.
Medicament Substanţă folosită pentru a trata o boală sau o rană
Microb Formă prescurtată pentru „microorganism”.
Microorganism Organisme vii care sunt prea mici pentru a fi văzute cu ochiul liber.
Microscop Instrument optic construit pe baza unor lentile pentru obţine imagini mărite ale
unor obiecte mici, în special obiecte prea mici pentru a fi văzute cu ochiul liber.
Barieră naturală Barierele naturale ale organismului în calea infecţiilor printre care se numără
pielea, substanţele lipicioase şi părul din nas, diferite enzime produse în
organism şi acidul din stomac.
Apărare Modul în care corpul se apără împotriva bolilor, ca de exemplu prin creşterea
naturală temperaturii în cazul unei infecţii pentru a face corpul neprimitor pentru microbii
invadatori şi prin crearea unor anticorpi ca răspuns la această invazie.
Patogen Microb care poate provoca o afecţiune.
Fagocite Globule albe care atacă orice element străin care intră în circulaţia sanguină.
Fagocitoză Metodă prin care fagocitele înghit şi digeră microbii nedoriţi.
Plasmă Lichid galben din sânge în care se află globulele.
Previziune Anticipare a unor evenimente viitoare.
Probiotic Sensul literal este „pentru viaţă”. Probioticele sunt bacterii care ajută oamenii să
digere hrana.
Rezultate Urmările sau efectele unui experiment.
Simptom Semn al unei boli, de exemplu durere de cap, febră sau diaree.
102
Glosar
Toxină Substanţă dăunătoare produsă de un anumit microb patogen.
Transfera (a) A muta dintr-o parte în alta.

Răspândirea unui microb
Transmitere Deplasare dintr-o parte în alta.
Virus Cel mai mic dintre microbi. Virusurile nu pot supravieţui singure şi au nevoie să
trăiască în nucleul altor organisme vii.
Vaccinare Inocularea unui vaccin pentru a proteja împotriva unei anumite infecţii.
Vaccin Un microb slăbit sau ucis (de exemplu, o bacterie sau virus) sau o parte din
structura unui microb care, atunci când este injectată în organismul unei
persoane, determină producerea unui anticorp care luptă împotriva microbului
respectiv. Vaccinul nu poate cauza o infecţie.
Globulă albă Celulă aflată în sânge care contribuie la protejarea corpului împotriva infecţiilor
(GA) şi bolilor.
103
104
Acest proiect a fost realizat de către Unitatea pentru Îngrijire Primară (Primary Care Unit),
Agenţia pentru Protecţia Sănătăţii (Health Protection Agency) cu sprijinul următoarelor şcoli:
Şcoli primare
Brimscombe Church of England Primary School, Gloucestershire
Clearwell Church of England Primary School, Gloucestershire
Cirencester Junior School, Gloucestershire
Elmbridge Junior School, Gloucestershire
Latymer Prep School, Londra
Mere School, Gloucestershire
Nailsworth Junior School, Gloucestershire
Powell’s Junior School, Gloucestershire
Stow on the Wold Junior School, Gloucestershire
Swell Church of England Primary School, Gloucestershire
Siddington Church of England Primary School, Gloucestershire
Uplands Community Primary School, Stroud
Şcoli gimnaziale
Barnwood Park Arts College, Gloucestershire
Bishops College, Gloucestershire
Chipping Sodbury School, Bristol
The Cotswold School, Gloucestershire
Deerpark School, Gloucestershire
Hayesfield School, Bath
Heywood Community School, Gloucestershire
Kingsfield School, Bristol
Lakers School, Gloucestershire
Ralph Allen School, Bath
Ribston Hall High School, Gloucestershire
The Ridings High School, Bristol
Smithycroft Secondary School, Glasgow
Thorntree Primary School, Glasgow
Trinity Catholic School, Londra
Acest material didactic a fost creat în colaborare cu următoarele instituţii:
City University, Londra

Forumul Internaţional Ştiinţific pentru Igiena Locuinţei
Societatea pentru Microbiologie Generală (Society for General Microbiology)
Ministerul Sănătăţii din Marea Britanie (Department of Health)
Echipa e-Bug doreşte să mulţumească numeroaselor persoane şi organizaţii care şi-au dat
acordul pentru distribuirea unor elemente asupra cărora deţin drepturi de autor. Pentru o
listă completă a acestora, vizitaţi: http://www.e-bug.eu/ebug_sch.nsf/licenses
105
Educarea copiilor în domeniul microbiologiei, igienei
şi folosirii corecte a antibioticelor va duce la
stoparea „ieşirii din uz” a antibioticelor în viitor.
Copiii vor creşte ştiind când trebuie şi când nu
trebuie folosite antibioticele.
Acest pachet de materiale didactice cuprinde

informaţii, sugestii de planuri de lecţie şi posibile
activităţi pe care le puteţi folosi la clasă pentru a
vă inspira şi a şti ce fel de informaţii sa le oferiţi
elevilor dumneavoastră.
Studiul microbilor poate fi încadrat în orice demers

didactic care vizează oferirea de informaţii privind
organismele, comportamentul şi sănătatea conform
programei pentru disciplina ştiinţe din Curriculumul
naţional.
Acest material didactic poate fi folosit în colaborare

cu profesorii care predau ore de educaţie pentru
sănătate cu scopul da completa informaţiile privind
adoptarea unui stil de viaţă mai sănătos prin evitarea
răspândirii bacteriilor şi virusurilor. În acelaşi
timp, folosirea acestor materiale în cadrul orelor de
educaţie pentru sănătate respectă criteriile generale
privind îndrumarea elevilor în vederea luării unor
decizii, în cunoştinţă de cauză, în legătură cu
propria lor sănătate şi cu mediul înconjurător.
106

MICROBI - Introducere

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MICROBI - Introducere

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Stadiul principal 2 /

2. Răspândirea infecției Trimitere la Trimitere la

 activităţi bazate pe gândire creativă în scopul încurajării învăţării active,

Unitatea pentru Îngrijire Primară (Primary Care Unit)

Puteţi vizita situl www.e-bug.eu sau ne puteţi trimite un e-mail la e-Bug@phe.gov.uk

Dr. Cliodna AM McNulty

Coordonatorul echipei din Regatul Unit

Creatorul resurselor educaţionale

Creatorul paginii internet şi al jocurilor

Realizat cu sprijinul DG Sanco din cadrul Comisiei Europene

În această secţiune, elevilor li se prezintă lumea

Ciupercile sunt organisme multicelulare care pot fi atât

Pentru grupuri: Bacteriile sunt organisme unicelulare care se pot înmulţi

1. Care sunt cele mai cunoscute tipuri de microbi?

Amestecaţi împreună ingredientele uscate

Adăugaţi apa şi amestecaţi până se obţine

Adăugaţi colorantul alimentar şi, mai apoi, uleiul

Gătiţi la foc mediu, amestecând continuu, până

Lăsaţi-l la răcit înainte de a-l folosi

spirale bastonaşe sfere

 Virusurile sunt chiar mai mici decât bacteriile şi,

 Unele virusuri ne pot îmbolnăvi.

 Boli ca VARICELA sau GRIPA sunt cauzate de

 Virusurile se pot transmite de la o persoană la

3. O BACTERIE ar fi cât UN AUTOBUZ! 4. UN VIRUS ar fi cât O MINGE DE FOTBAL!

Bacterii Virusuri Ciuperci

Staphylococcus este un/o: Lactobacillus este un/o: Dermatofitele sunt:

___________ ___________ ___________

Există trei tipuri de

Secţiunea 1.2, „Microbi folositori omului”, le atrage

Microbii sunt organisme unicelulare. Chiar dacă unii ne pot

Adăugă 4 linguriţe de făină în

Adăugă suficientă soluţie de drojdie în

Adăugă suficientă soluţie de drojdie şi zahăr în

Toarnă conţinutul paharului A în cilindrul

Toarnă conţinutul paharului B în cilindrul

Notează înălţimea exactă a aluatului din

Pune ambii cilindri de măsurare într-

Măsoară înălţimea aluatului la fiecare 5 minute,

DOAR DROJDIE DROJDIE ŞI ZAHĂR

1. Ce a făcut ca aluatul să crească în vas?

_________________________ Fapt surprinzător

Secţiunea 1.3, „Microbi dăunători omului”, le prezintă

1. Pentru fiecare elev, pregătiţi un exemplar din SW 1 şi unul

Anei îi place să aibă întotdeauna mâinile şi unghiile curate.

Horea este întotdeauna pe afară, joacă fotbal şi se distrează

Ana nu se simte prea bine, o doare foarte rău în gât.

Credeţi că Horea s-a îmbolnăvit din cauza microbilor?

Ce credeţi că i s-a întâmplat lui Horea în această imagine?

Ana joacă tenis şi picioarele ei sunt transpirate şi urât

TUSE FEBRA FÂNULUI PICIOR DE ATLET RĂCEALĂ

ASTM SOMNOROS INFECŢIE COŞ

POJAR MÂINI MURDARE GRIPĂ VOMĂ MIGRENĂ

Secţiunea „Răspândirea infecţiei” îşi propune să îi înveţe

În secţiunea 2.1 „Igiena mâinilor”, elevii realizează un

1. Împărţiţi clasa în 4 grupuri cu număr egal de elevi

Care este cea mai bună

După ce v-aţi spălat (sau nu v-aţi spălat) şi strâns mâinile

Elevul 1 Elevul 2 Elevul 3 Elevul 4 Elevul 5

Fără spălare (control)

Apă caldă şi săpun

 Apă rece  Apă caldă  Apă caldă şi săpun

Secţiunea „Răspândirea infecţiei” îşi propune să îi înveţe

_____ _ _______