1. Antoniu şi Cleopatra - 41 î.Hr-31 î.

Hr, Egipt şi Imperiul Roman

Contrar opiniei populare, formate în urma unor ecraniză ri şi portretiză ri recente, regina Cleopatra a
Egiptului era o femeie cu o înfă ţişare mai degrabă comună . Nu era o frumuseţe ră pitoare, cum se spune.
Dar avea un şarm aparte, care vră jea orice bă rbat din jurul să u. Un exemplu ilustru este Iulius Cezar, cu care
s-a iubit până la moartea acestuia, din anul 44 î.Hr.
După moartea lui Cezar, trei bă rbaţi şi-au reunit forţele la conducerea Romei:Gaius Octavius (stră nepotul
lui Cezar, cunoscut apoi drept Augustus Octavian Cezar), Marcus Lepidus, un general de armată şi Marc
Antoniu, un general şi un politician roman. Antoniu dorea să realizeze o alianţă cu Egiptul condus de
Cleopatra, dar, în final, a gă sit a gă sit aici mai mult decât o relaţie politică , a gă sit o dragoste pasională care
avea să -l distrugă şi pe el, şi pacea Imperiului Roman.
Cei doi s-au îndră gostit la puţin timp după ce s-au întâlnit. O vreme, s-au bucurat de aventura lor
sentimentală şi de avantajele politice ce decurgeau din uniunea lor:Cleopatra avea banii, Antoniu avea
puterea. Marc Antoniu avea posibilitatea de preveni orice invazie a Egiptului venită din partea Imperiului
Roman, iar Cleopatra îi putea finanţa armatele iubitului să u. Dar triumviratul de la Roma nu era o alianţă la
fel de stabilă – cei trei bă rbaţi se luptau constant între ei. Şi din dorinţa de a pă stra pacea, Antoniu se
că să torise, anterior, cu sora lui Octavian. Soţia lui Antoniu, precum şi cumnatul să u, erau, fă ră îndoială ,
lipsiţi de entuziasm în ceea ce priveşte relaţia sa cu Cleopatra, aşa că Octavian a încercat să convingă
Senatul roman că regina Egiptului nu este decât o femeie ispititoare şi lacomă , care a fă cut din Antoniu o
marionetă . După ce Antoniu şi-a declarat intenţia de a divorţa de sora lui Octavian şi de a se că să tori cu
regina Egiptului, Octavian le-a declarat ră zboi celor doi îndră gostiţi.
Povestea lor s-a încheiat tragic, în 31 î.Hr. în bă tă lia de la Actium, în vestul Greciei. Flota lui Octavian a
înfrânt forţele reunite ale lui Antoniu şi ale Cleopatrei. Cei doi au fugit în Egipt. Aici, într-o ultimă luptă
împotriva lui Octavian, Antoniu a primit o ştire falsă cum că iubita sa s-ar fi sinucis. Copleşit de durere,
generalul roman s-a înjunghiat cu o sabie în abdomen. Cleopatra încă era în viaţă , dar fusese întemniţată . La
auzul veştilor despre moartea lui Antoniu, legenda spune că a primit un şarpe veninos în celulă şi l-ar fi
lă sat să o muşte de piept. Detaliile privind moartea sa sunt încă neclare, deşi se fac cercetă ri de secole.
Povestea de dragoste din Cleopatra şi Antoniu a inspirat numeroase filme, că rţi şi spectacole de teatru. Au
murit luptând pentru dragostea lor şi au fost îngropaţi unul lângă celă lalt într-un mormânt din Egipt.

2. Napoleon şi Josefine 1795-1810, Franţa

Relaţia lui Napoleon cu Josefine a fost intens dezbă tută . Pe de o parte, se susţine că tână rul şi să racul
general s-a îndră gostit nebuneşte de Josefine – o femeie mai în vârstă , mai înţeleaptă şi cu o experienţă
mult mai mare în dragoste – şi ea ar fi ră spuns la fel sentimentelor lui. Dar alţii afirmă că Josefine, o vă duvă
cu doi copii, în vârstă de 32 de ani la momentul în care cei doi s-au că să torit, nu ar fi fost la fel de
entuziasmată de această uniune, ci ar fi fost mai degrabă speriată de viitor şi a fost nevoită să accepte
cererea în că să torie.  
În ziua nunţii, Josefine (un nume primit de la Napoleon, că ci numele să u real era Rose) a primit de la
Napoleon faimosul medalion pe care erau încrustate cuvintele „Au destin”. S-a dovedit ca aceste cuvinte să
fie prevestitoare.
Napoleon a întârziat câteva ore la ceremonie, spunând că a devenit atât de captivat de campania sa viitoare
că a pierdut noţiunea timpului. Apoi, s-a zvonit că atunci când cuplul se afla în camera nupţială , câinele
Josefinei (pentru care ea a insistat să doarmă în camera lor) ar fi intervenit şi l-ar fi muşcat pe Napoleon de
fluierul piciorului. Două zile mai târziu, el pleca în Italia.
Cât timp era plecat, Napoleon o bombarda pe Josefine cu scrisori de dragoste în care adesea îi cerea să vină
la el. Ea îi ră spundea rar, şi, în final, a început o aventură cu un locotenent. Când veştile despre relaţia lor au
ajuns la urechile lui Napoleon, dinamica relaţiei dintre cei doi soţi s-a schimbat pentru totdeauna. Scrisorile
că tre ea au devenit formale, a început să comită şi el adulter – printre cele mai celebre cuceriri se află
Pauline Foures, cunoscută şi drept „Cleopatra lui Napoleon”. „Puterea este amanta mea”, susţinea
Napoleon.
Cuplul a ră mas sudat numai de speranţa de a da un moştenitor al lui Napoleon, care devenise între timp
împă rat al Franţei. Dar Josefine nu a ră mas niciodată însă rcinată , iar în noiembrie 1809 Napoleon a dorit să
divorţeze. În ciuda tuturor vicisitudinilor, Napoleon, aflat pe patul de moarte a rostit ultimele cuvinte:
„Franţa, armata, conducă torul armatei, Josefine.”
3. John Lennon şi Yoko Ono 1968-1980, Londra şi New York
În ciuda faptului că i-a spus soţiei sale, Cynthia, că Yoko Ono îl contacta numai pentru bani pentru
„porcă riile ei avangardiste”, Lennon a înaintat cerea de divorţ în 1968, pentru ca patru luni mai târziu să se
că să torească cu Yoko. Luna lor de miere este cunoscută pentru faimoasa fotografie „Bed-in for Peace”.
Cuplul a fost renumit pentru spiritul lor activist:cei doi au protestat public împotriva ră zboiului din Vietnam
şi au promovat mesaje despre iubire şi toleranţă . Au fost inseparabili, iar asta a cauzat tensiuni şi în cadrul
trupei The Beatles – de exemplu, când Ono a fost ră nită într-un accident de maşină , el a cerut ca un pat mare
să fie instalat în studioul unde trupa înregistra Abbey Road – iar mulţi fani o învinovă ţesc pentru
destră marea trupei. Dragostea lor a fost întreruptă brusc, atunci când Lennon a fost asasinat, în 1980.
4. Henry al VIII-lea şi Anne Boleyn 1533-1536, Anglia
Unul dintre cei mai mari crai pe care i-a dat istoria, Henry al VIII-lea este legendar pentru dragostea sa
pentru femei. S-a că să torit cu Catherine of Aragon, vă duva fratelui să u decedat, în 1509. În ciuda celor şase
sarcini pe care le-a avut Catherine, nu a avut decât un singur copil să nă tos – pe Mary – iar Henry a început
să fie din ce în ce mai nesatisfă cut de această uniune. După o relaţie cu una dintre femeile care se aflau în
jurul soţiei sale – Mary Boleyn – Henry şi-a îndreptat atenţia că tre sora sa, Anne. Era bine vă zută la curte,
jucă uşă şi copilă roasă , aspecte care nu îl puteau lă sa indiferent nici mă car pe un rege.
La început, ea nu a cedat atenţiilor lui, dar nu a putut spune nu şi atunci când a cerut-o în că să torie. După ce
a divorţat de Catherine – un eveniment obţinut cu greu, care a presupus schimbarea religiei în Anglia de la
catolicism la protestantism – Henry s-a că să torit cu Anne.
Nu a trecut mult timp până ce regele s-a plictisit şi de această că să torie. Spiritul Annei a început să îl
obosească – şi mai presus de toate nu putea accepta faptul că Anne îndră znea să se certe cu el în public şi le
ura fă ţiş pe toate celelalte amante ale sale. Şi cel mai condamnabil era că îi fă cuse tot o fiică , în loc de un
mult dorit fiu, după care a avut mai multe pierderi de sarcină . Curând, Henry a înlocuit-o cu o altă curtezană
– Jane Seymour. Era începutul sfârşitului pentru Anne. După ce a fost acuzată de adulter, incest şi vră jitorie,
a fost ucisă în Turnul Londrei. Totuşi, unii istorici afirmă că , dintre toate soţiile lui Henry, Anne a fost
singura de care regele s-a îndră gostit cu adevă rat.

5. Bonnie şi Clyde 1930-1934, SUA

În timpul vieţii lor, povestea lor de dragoste nu a fost considerată la fel de romantică aşa cum se întâmplă
azi;şi asta nu e o surpriză . În timpul că lă toriilor lor prin sudul şi vestul mijlociu al SUA au fost implicaţi în
peste o sută de infracţiuni, inclusiv jafuri armate şi crime. Se spune că cei doi s-au îndră gostit nebuneşte la
prima vedere;mai mult, se crede şi că Bonnie l-a ajutat pe Clyde să comită toate fă ră delegile tocmai pentru
că era atât de îndră gostită . Poliţia din Louisiana i-a prins în 1934, şi într-o ambuscadă au fost ucişi.
6. Abelard şi Heloise - Secolul XII, Franţa
Heloise era o studentă ambiţioasă al că rei scop era să înţeleagă rostul existenţei umane, aşa că unchiul să u,
Fulbert, pastor la Notre Dame, i-a cerut ajutorul lui Pierre Abelard, un filosof renumit, cu 20 de ani mai în
vârstă decât ea.
În ciuda diferenţei de vârstă , cei doi s-au îndră gostit şi Heloise a ră mas însă rcinată curând. Cuplul,
temându-se de iminenţa unui scandal, a fugit în Bretania, unde s-au că să torit într-un efort de a-l împă ca pe
unchiul furios al Heloisei. Dar asta nu era suficient. În timp ce Heloise se refugiase la o mă nă stire, Fulbert
le-a ordonat oamenilor să i să îl atace pe Abelard în cel mai umilitor mod posibil – castrarea. Cei doi au
scă pat cu viaţă înrolându-se în viaţa bisericească – ea, că lugă riţă , el, că lugă r. Au fost separaţi ani de zile,
dar şi-au scis ocazional. Astă zi, există şapte scrisori, toate pline de că inţă , tristeţe, durere şi furie. Abelard i-
a spus Heloisei că nu a iubit-o niciodată , iar ea i-a ră spuns lui că nu a vrut niciodată să fie soţia lui.
7. Shah Jahan şi Mumtaz Mahal - 1612-1631, Imperiul Mogul
Dragostea dintre Shah Jahan şi Mumtaz Mahal este cea care a creat faimosul Taj Mahal, unul dintre cele mai
cunoscute construcţii din lume.
Când a ajuns pe Tronul Pă unului, în 1627, prinţul Khurrum a devenit Shah Jahan sau „Regele Lumii”. Din
această postură , şi-a luat două soţii, dar s-a îndră gostit nebuneşte numai de una. De Arjuman Banu Begum,
pe care a numit-o Mumtaz Mahal, adică „Bijuteria Palatului”. Ea era cel mai apropiat consilier şi confident
al să u, dar şi soţie şi „maşină de fă cut copii” – în timpul că să toriei au avut nu mai puţin de 14 copii.
În timpul naşterii ultimului dintre prunci, Mumtaz a murit. Shah Jahan a fost atât de distrus de durere încât a
ordonat ca întreg imperiul să intre într-o perioadă de doi ani de doliu, iar el însuşi s-a retras pentru un an în
„purdah” (o practică prin care se retrage şi tră ieşte izolat de lume, complet singur). Întors în viaţa publică ,
Shah Jahan a hotă rât construirea unui templu la Taj Mahal, în onoarea soţiei sale. Astă zi, este unul dintre
cele mai cunoscute clă diri din lume şi un exemplu prin excelenţă al arhitecturii mogule. A fost construit în
23 de ani, iar aici au fost înmormântaţi atât Shah Jahan, cât şi Mumtaz. În timp, a devenit un simbol al
iubirii eterne.
8. Ines de Castro şi Regele Pedro - 1340-1355, Portugalia
Prinţul Pedro, moştenitor al tronului în Portugalia, era că să torit cu domniţa Constansa Manuel de Castela.
Chestiuni politice. Dragostea pe care ar fi trebuit să o poarte soţiei era, în schimb, direcţionată că tre una
dintre doamnele ei de curte, Ines de Castro. Cei doi au avut o relaţie nu tocmai ţinută în secret, ceea ce l-a
determinat pe Rege, tată l lui Pedro, să o exileze pe Ines.
Dar distanţa nu avea să îi despartă . Când Constansa a murit la naştere, Pedro a adus-o pe Ines înapoi la palat
şi a luat-o de soţie. Scandalizat, regele a ordonat uciderea Inesei, care a fost ucisă prin decapitare chiar în
faţa copiilor să i. Când a auzit veştile despre moartea soţiei sale, Pedro a declarat ră zboi tată lui să u, ducând
Portugalia într-un ră zboi civil scurt, dar violent şi sângeros.
După moartea regelui, Pedro a ră zbunat moartea soţiei sale:i-a că utat pe toţi cei implicaţi în uciderea ei şi
le-a scos inimile cu propriile sale mâini. Apoi, a dezgropat corpul Inesei, l-a pus pe tron, lângă el, şi a numit-
o regină – un cadavru de doi ani, regină .