' Anul XXXV. Car* 3 ş 2 Febr. st. v. (15 F e b st. n.) 102Ó Nr. 6 .

Organul eparhiei ortodoxe române a Caransebeşului

•• APARE DUMINECA • •

Preţul a b o n a m e n t u l u i : Manuscriptele, cărţile, revistele, publicaţiile periodice sau Preţul i n s e r ţ i u n i l o r :

ziarele cari au schimbul cu „FOAIA DIECEZANĂ", se
p e an
u n . • • 36 coroane (18 Lei) trimit pe adresa : V. LOICHIŢA, redactor în Caransebeş, Pentru publicaţiuni oficioase, concurse,
Pe jumătate de an 18 „ (9 „ ) iar banii de prenumăraţiune şi inserţiuni: a d m i n i s t r a - edicte etc. publicate de 3 ori, dacă conţin
ţ i u n i i „ T i p o g r a f i a ş i L i b r ă r i a d i e c e z a n a " în
Pe un păHvr de an 9 „ 1
(4 , . ) Caransebeş (judeţul Caraş-Severin), T e l e f o n N r . 3 0 . până la 150 de cuvinte 20 cor., până la 200
Urr număr 70 fileri (35 bani) Manuscriptele nu se înapoiază. de cuvinte 25 cor., de aci în sus 30 cor

O problemă bisericească de cea mai mare importanţă

de preotul C. Morariu.

Nimeni n u poate t ă g ă d u i că biserica n o a s t r ă a s c u n d e a d e v ă r u l eă şi unii din cei m a i e x c e l e n ţ i

r o m â n e a s c ă e mai m u l t m o a r t ă decât vie, pen-
trucă m o a r t ă e legea lui Cristos în cea m a i m a r e
parte a sufletelor n e a m u l u i n o s t r u .
Deslegarea fericită a problemei desfăşurate
mai la vale e m e n i t ă să p r o d u c ă o r e g e n e r a r e
radicală în sinul bisericii n o a s t r e .
A d e v ă r u l acesta a fost pe deplin r e c u n o s c u t
de î. P. Sfinţitul Mitropolit al B u c o v i n e i , E x c e ­
lenţa Sa Dr Vladimir d& R e p t a ; a d e v ă r u l acesta
a fost pe deplin r e c u n o s c u t şi de î. P . Sfinţitul
Gurie, actualul A r h i e p i s c o p al bisericii b a s a r a -
bene, care a r e c o m a n d a t cu toată c ă l d u r a publi­
carea problemei de faţă în foaia bisericească
Luminătorul» din C h i ş i n ă u , Nr-u Felin I u n i e 1 9 1 8 ,
tipârind-o pe spesele proprii şi îri 100 de b r o ş u r i
spre informarea autorităţilor n o a s t r e bisericeşti.
In scopul informării aceloraşi autorităţi şi
mai ales a t u t u r o r capilor bisericii n o a s t r e în
frunte cu I. P. Sfinţitul Mitropolit-Pi imat Dr
Miron Cristea, îmi permit a r e p r o d u c e c u p r i n s u l
problemei din v o r b ă în „ F o a i a D i e c e z a n ă " cu
atâta mai mult, cu cât broşurile amintite a u fost
tipărite cu litere cirilice şi s u n t de m u l t ep-uisate.
Şi a c u m iată p r o b l e m a :
Cel mai de căpitenie scop al economiei na­
ţionale t r e b u e să fi grija, ca fiecare şi toţi in­
divizii ce f o r m e a z ă un popor -şă crească şi să
se desvolte aşa, încât să-şi dea toate roadele de
a d e v ă r a t ă viaţă, câte s u n t meniţi să le deie, şi
mai ales să fie uniţi, prin aceeaşi conştiinţă,
î n t r ' u n s i n g u r corp, corpul cel m a r e al n e a m u ­
lui. Scopul .acesta' se a j u n g e î n d e o b ş t e prin creş­
tere şi î n d e o s e b i prin i m p o r t a n t u l c h i a g ăl ideii
naţionale. Dar n u m a i creşterea u m a n i s t i c a , fie
ea şi cea mai perfectă şi î m p r e u n a t ă cu cel m a i
-însufleţit ideal naţional, nu e nici o d a t ă în stare
să î n c h i e g e u n a n i m i t a t e a indivizilor u n u i n e a m
într'un corp deplin s ă n ă t o s . Să m i i fie d e - l i p s ă
dovezi p e n t r u a c e a s t ă a s e r ţ i u n e ? D a r cine poate
intelectuali naţionalişti şi patrioţi, crescuţi n u m a i
în ştiinţele l u m e ş t i , c ă r o r a li se ridică b u s t u r i
şi chiar s t a t u i e , s i g u r drept pilde de u r m a t ' p e n t r u
generaţiile viitoare, c o m i t n u \ o d a t ă faptele cele
mai detestabile atât în d e t r i m e n t u l lor cât şi în
al obştei. C a u z a ? P r i m e j d i a t u t u r o r primejdiilor
s a u boala t u t u r o r bolilor o m e n e ş t i , p ă c a t e l e , p e n t r u
d e l ă t u r a r e a cărora n u s'a inventat şi n u se va
i n v e n t a nici o d a t ă mijlocul potrivit de nici o
înţelepciune s a u c u l t u r ă c u r a t o m e n e a s c ă şi d e
nici un m e d i c l u m e s c . în privinţa aceasta, d u p ă
v o r b a Sfintei Scripturi, afară de u n s i n g u r m e ­
d i c a m e n t , toate celelalte" n u a j u t ă n i m i c : «Nici
iarbă, nici unsoare, ci (numai) cuvântul Tău,
Doamne, le vindecă tocite" (înţel. S o l o m o n 16, 12).
R ă m â n e dar fără pic de îndoială şi pe ve­
cie c o n s t a t a t că u n n e a m , un popor sau o
naţie p o a t e a j u n g e la desvoltarea cea mai ideală
a vieţii sale n u m a i pe t e m e i u l conştiinţei celei
mai c u r a t e despre a d e v ă r u r i l e cele sfinte şi vecinice
ale legii şi moralei creştineşti, fiindcă n u m a i
D u h u l D u m n e z e i e s c este D u h u l deplinei înţelep­
ciuni şi t e m e i u l deplinului adevăr, deci n u m a i
conştiinţa p ă t r u n s ă cu totul de El p o a t e ţ i n e a
în frâu şi. poate r e g u l a toate cugetele şi faptele
fiecărui individ clipa de clipă în d e c u r s u l traiu­
lui s ă u astfel, încât ea să g a r a n t e z e cu siguri-
tate deplină viaţa cea mai s ă n ă t o a s ă , cea m a i
r e z . s t e n t ă în contra t u t u r o r durerilor, furt un efor
şi vijeliilor, prin u r m a r e viaţa cea m ă i trainică,
cea m a i plină de roade şi cea mai s t r â n s legată
de corpul naţional prin indisolubilul c h i a g al
dragostei creştineşti, în faţa căruia d r a g o s t e a ,
care răsare din idealul naţional" nici u m b r ă n u
se poate n u m i .
• Cine îşi alege de cu b u n ă v r e m e drept b u ­
solă pe valurile vieţii preceptele e v a n g e l i c e şi
se ţine de ele cu toată sinceritatea, aceia n u
n u m a i n u r e c u r g e la nici un mijloc dc d e s p e -
 rugina 2
rare, când e silit să treacă prin cele m a i grele
dureri trupeşti şi sufleteşti, în scopul c u r m a l i i
cărora ştim că aţâţi nenorociţi r e c u r g la mijloa­
cele cele m a i drastice, ci, g ă s i n d u - ş i a d ă p o s t u l
libertăţii n u m a i în D u h u l D o m n u l u i (2 Cor. 3 ,
17), m e r e u îşi înoieşte puterile astfel încât e x c l a m ă
cu cea m a i a d â n c ă m u l ţ ă m i t ă , cu toată î n d r ă z -
niala şi cu u n chiot de b u c u r i e , ca să-1 a u d ă
toţi cei ce a u urechi de a u z i t : Dumnezeule, ce
nespus de mândră e lumea Ta, când Tu eşti inima
şi suflthil omului, şi cât de uşor e dc purtat atunci
jugul vieţii 1}
Acestea s u n t ideile cari mai. ales în c o m u n a
r u r a l ă P â t r ă u ţ i pe S u c e a v a ( B u c o v i n a ) , ultimul
m e u post de păstor sufletesc, m ' a u d u s la h o -
tărîrea să m ă o c u p cât se poate de intensiv cu
lucrurile cele sfinte. Căci ştiam eu de m u l t ă
v r e m e că creşterea preoţimei noastre la faculta­
tea teologică e n u m a i spoială, ştiam de m u l t ă
v r e m e , c u m zice V*. Z. Blakstone, că „atacurile
criticei m a i înalte a s u p r a inspiraţiei Sfintei Scrip­
turi au aflat în şirurile preoţimei şi ale profeso­
rilor de teologie aşa de n u m e r o ş i aderenţi cari
îşi t r â m b i ţ ă îndoelile în toată l u m e a , încât cre­
dinţa m a s e l o r e îngropată şi marile a d e v ă r u r i
ale Bibliei n u m a i a u a s u p r a lor influinţa, oare
odată îi m â n a pe ucenici să fie credincioşi în
slujba D o m n u l u i şi pe păcătoşi îi a d u c e a la po­
2
c ă i n ţ ă " ; ştiam dc m u l t că n u m a i religiozitatea
şi moralitatea nefăţărită; conştiuta şi aplicată cu
toată sinceritatea în orice împrejurări, este forţa
cea mai u r i a ş ă care n u n u m a i îi "poate m â n t u i
pe o a m e n i din toate nevoile, ci îi poate şi în­
viora cu astfel de puteri, încât ei îşi înalţă ari­
pile ca vulturii, a l e a r g ă şi n u se obosesc, u m b l a
şi n u se o s t e n e s c " (Isaia 4 0 , 31); ştiam d e m u l t
că lipsa unei temeinice credinţe creştineşti este
izvorul, din c a r e - c u r g toate mizeriile ce ne b â n ­
t u i e . Dar nicăiri nu m ' a m p ă t r u n s de acestea
a d e v ă r u r i m a i m u l t decât în Pâtrăuţi pe S u c e a v a ,
u n d e în privinţa religiozităţii şi moralităţii a m
aflat aşa o tabujă rasa, încât mi se părea că
nici n u m a i s u n t în E u r o p a , ci în cutare cuib
de sălbatici din alt continent.
C a m în ce fel era cuibul acesta -şi ce am
făcut, ca să a l u n g din el î n t u n e r e c u l morţii,
a c e a s t a a m a r ă t a t - o în „Binele nostru obştesc, mo­
nografic cultutală a eomunei Pâtrăuţi pe Suceava,
Cernăuţi IQO8, şi în condica cronicală a acelei
parohii.
A m dovedit d u p ă Dr R. B. T o n e i , în n u ­
mărul 3 din „Foaia societăţii Institutul biblic io-
nutnesc" în m o d u l cel m a i convingător şi pentru
cea mai slabă m i n t e o m e n e a s c ă , că credinţa
noastră în D u m n e z e u n u este n u m a i credinţă,
! C. Moiariu, Chestia noastră bisericească, Caransebeş 1909,
p.-,g. 3 1 - 3 2 .
* Der Herr Kommt, Chemnitz, p a g . 198.
Xr. (i.
ci şi ştiinţă în toaiă puterea c u v â n t u l u i . Ani
dovedit acolo în m o d u l cel mai c o n v i n g ă t o r c ă
unicul D u m n e z e u a d e v ă r a t este n u m a i Acela,
pe care ni-L arată întreaga Sfânta Scriptură sau
Sfânta Biblie, a m dovedit în m o d u l cel mai
c o n v i n g ă t o r că I s u s Cristos este a d e v ă r a t u l Sol
s a u T r i m e s al lui D u m n e z e u , este slobod de
orice rătăcire şi a p r o p o v ă d u i t curat n u m a i în­
văţături D u m n e z e i e ş t i ; a m dovedit în m o d u l col
mai c o n v i n g ă t o r că I s u s Cristos este adevăratul
F i u al lui D u m n e z e u , că învierea Lui ni a r a ' ă
ca şi cu degetul că ne aşteaptă cu toată sigu-
ritatea .şi j u d e c a t a cea înfricoşată de apoi, că
cel ce crede în El şi-I u r m e a z ă L u i este îndrep­
tat, că toţi câţi se ţin de El cu credinţă vie vor
trăi şi d u p ă m o a r t e a lor în viaţa cea fericită de
veci, în sfârşit că învierea L u i ni e h i z â ş u i e ş t e ;
putinţa de a birui păcatele — primejdia tuturoi
primejdiilor — clipă de clipă în tot d e c u r s u l vieţii
Dacă atacurile criticei m a i înalte - - unelti­
rile diavolului — a s u p r a inspiraţiei divine a Sfin­
tei Scripturi t a c ravagii chiar şi în şirurile preo­
ţimei şi ale profesorilor de teologic, îngropând
credinţa s i n g u r ă m â n t u i t o a r e şi în masele popo­
rului, Biserica noastră r o m â n e a s c ă tocmai din
pricina aceasta are cea. mai imperioasă- datorie
de a ţinea p u r u r e a icoana t u t u r o r , d a r absolut
a t u t u r o r a d e v ă r u r i l o r celor vecinice înainte"
ochilor sufleteşti ai t u t u r o r fiilor ei astfel, încât
iarăşi absolut nici unul din acei fii să nu se
poată desvinui că i-a r ă m a s n e c u n o s c u t c u t a r e
a d e v ă r vecinie, p e n t r u c â I s u s ni p o r u n c e ş t e să
nu ţinem l u m i n a a s c u n s ă supt obroc, ci să spu­
nem la lumină, ceea ce El ni zice la întunerec
şi să profovăduim de-asupra case/or ceeace auzi
dela El la uiccliie (Mat. 10, 2 7 ) . „Dumnezeu vo­
ieşte ca toţi oamenii să se mântuiască şi să vie la
cunoştinţa adevărului" (I T i m o t , 2, 4 ) .
P e n t r u realisarea acestui scop a u şi toate
autorităţile noastre lumeşti n e a p ă r a t a datorie de
a sprijini Biserica din răsputeri, căci n u m a i aşa
sufletul n e a m u l u i n o s t r u va sta pe temelia, pe
care nici porţile iadului n u o v o r putea z d r u n c i n a .
T a t ă l , F i u l , D u h u l Sfânt, u n u l D u m n e z e u
în sfânta T r e i m e este însăşi d r a g o s t e a , identic*
cu viaţa vecinică şi u n i c u l izvor de viaţă p e n t r u
î n t r e a g a l u m e . Domnul Dumnezeul nostru numai
Iii singur este Dumnezeu (II L e g e , 6, 4). „ A c e a s t a
este viaţa vecinică, ca să T e c u n o a s c ă pe T i n e
s i n g u r a d e v ă r a t D u m n e z e u şi pe care L-ai trirn
pe I s u s C r i s t o s " (Ioan 17, 3 ) .
I s u s z i c e : „A Mea î n v ă ţ ă t u r ă nu-i a Mea
ci a Celui ce M'a t r i m i s " (Ioan 7, 10). „ E u del
Mine n u am grăit, ci T a t ă l cel ce M'a trimis
pe Mine, Acela Mi-a dat p o r u n c ă ce să zic şi
ce să grăiesc, si ştiu că p o r u n c a L u i este viaţă
vecinică. Deci cele ce E u le grăiesc, le grăiesc
aşa p r e c u m Mi-a zis Mie T a t ă l " (Ioan 12, 4 9 ,
 Nr. 6 FOAIA DIECEZANA Pagina 3

<S0) „ C u v â n t u l , pe care-1 auziţi, n u este al M e u , 6, 16) — „ u c i g a ş u l de o a m e n i din î n c e p u t "

¿1 al Tatălui care M ' a trimis pe M i n e " (Ioan 14, (Ioan 8, 4 4 ) : Izvorului păcatelor s a u al morţii
94). Se poate grăi m a i clar decât a ş a despre în corpul n o s t r u naţionai i-se va p u n e u n i c a
învăţătura cu a d e v ă r a t d u m n e z e i a s c ă a lui I s u s stavilă s i n g u r ă m â n t u i t o a r e , în u r m a căreia râuri
Krjstos? de viaţă c u a d e v ă r a t b o g a t ă de i o d u r i v r e m e l ­
Isus z i c e : J î u şi Tatăl u n a s u n t e m " (Ioan nice şi vecinice v o r înviora toate arterele lui.
10 30), şi „cine n u cinsteşte pe Fiul n u cin­ D u p ă n e s t r ă m u t a t a m e a c o n v i n g e r e unicul
steşte pe T a t ă l care L-a t r i m i s " (Ioan 5, 23), instrument hirurghical, menit să curăţiască ab­
cj credeţi-Mi că E u s u n t în T a t ă l şi T a t ă l este
n
solut toate infecţiile relativ la sfinţenia a d e v ă r u ­
î'n Mine" (Ioan 14, 11), şi „cel ce M'a v ă z u t rilor celor vecinice din toate sufletele n e a m u l u i
pe Mine a v ă z u t pe T a t ă l " (Ioan 14, 9). A r h i e ­ nostru, este n u m a i un Institut biblic româ­
reul: „ T u eşti Cristosul, Fiul Celui B i n e c u v â n ­ nesc care să fie î n t o c m i t în m o d u l cel m a i
tat"? (adecă Fiul lui» D u m n e z e u ) . I s u s : „ E u sistematic-practic şi m e r e u să fie perfecţionat.
t ! " (Marcu 14, 6 1 , 6 2 ) .
c u n
F i i n d c ă p e n t r u fericirea traiului m a i ales sufle­
I s u s z i c e : „Aşa va fi la sfârşitul l u m i i : tul are lipsă de h r a n ă n e c u r m a t ă , căci o m u l n u
vor ieşi îngerii şi vor despărţi pe cei răi din trăieşte n u m a i cu p â n e , ci şi cu tot c u v â n t u l
mijlocul drepţilor şi-i vor a r u n c a în cuptorul cel lui D u m n e z e u , de aceea I n s t i t u t u l biblic r o m â n e s c
cu foc; acolo va fi plâns şi scârşnirea dinţilor" ar avea să tipărească cât mai d e s şi a n d u p ă
(Mat. 13, 4 9 , 5 0 ) . an, în limba cea m a i u ş o a r ă poporală şi în m i ­
Isus z i c e : „Cel ce crede în Mine, d e ' v a şi lioane de e x e m p l a r e , cărţi de ale Sfintei Scripturi
muri, va trăi, şi tot cel ce trăieşte şi crede în şi alte scrieri religioase-morale, aprobate toate de au­
Mine nu va m u r i în veci" (Ioan 1 1 , 2 5 ) . toritatea noastră bisericească-, şi să le deie la t o a t ă
„Altă temelie nimeni n u poate p u n e , afară suflarea ce ştie scrie şi ceti, m a i ales î n s ă săr­
de ceeace este p u s ă care este I s u s Cris'Cs" (1 m a n i l o r cu totul g r a t u i t s a u cu preţuri mini­
Cor. 3 , 11). El este Soarele o m e n i m e i , este lu- m a l e . Astfel s'ar d e l ă t u r a pricinile morţii chiar
~ inină, adevăr, viaţă vremelnică şi vecinică. D o v e z i : şi din minţile preoţilor şi ale profesorilor de
Isus zice : „ E u s u n t l u m i n a l u m i i ; cel ce-Mi teologie rătăciţi, p r e c u m şi din ale laicilor noştri
urmează nu va u m b l a în î n t u n e r e c , ci va avea cari o c u p ă în viaţa socială poziţii; cu m a r e răs­
lumina vieţii" (Ioan 8. 12). T o t EI z i c e : „ D a c ă p u n d e r e , şi, prin indiferentismul lor religios, prin
rămâneţi în c u v â n t u l M e u , sunteţi ucenicii Mei necredinţa s a u înclinarea lor spre necredinţă,
în adevăr şi veţi c u n o a ş t e adevărul şi a d e v ă r u l d a u m u l t ă s m i n t e a l ă şi p r i m e j d u i e s c obştea c o n ­
vă va m â n t u i " (Ioan 8, 3 1 — 3 3 ) , c ă c i „ E u s u n t d u s ă de ei. _ -
(
(Urmează)

calea şi adevărul şi v i a ţ a " (Ioan 14, 6). Şi tot

El z i c e : „ E u s u n t p â n e a vieţii; cel ce vine ia
Mine nu va flămânzi) şi cel ce crede în Mine
nu va înşela în veci. E u s u n t p â n e a cea vie Agendele p a r o h i l o r
care s'a coborît din cer; de v a m â n c a cineva x\deseori s'a afirmat, că o parte a preoţilor
dm pânea aceasta, va fi viu în veci. ;Şi pânea, noştri n u are s e n t i m e n t u l responzabUitaţii oficiale
oare lui voi da-o, este trupul Mieu, pe care E u şi asta e c a u z ă , că adeseori cu foarte mari în­
îl voiu da pentru viaţa lumii. Cel ce m ă n â n c ă târzieri s a u d u p ă repeţite urgitâri r a p o r t e a z ă în
Impui M e u . şi bea sângele M e u are viaţă veci­ cutare c a u z ă oficială, opăcind g r e u m e r s u l nor­
nică" (Ioan 6, 3 5 , 5 1 , 5 4 ) . mal al a d m i n i s t r a ţ i u n i i bisericeşti. S u n t u n i i ,
F ă r ă Soarele I s u s Cristos o m e n i m e a u m b l ă cari cu lunile nu-şi ridică nici c o n g r u a şi astfel
numai în î n t u n e r e c , în r ă u t a t e , în păcate şi în întârzie încheierea şi p r e z e n t a r e a socoţilor pre­
moarte. D o v e z i : ,.Cel ce-Mi u r m e a z ă nu va u m - c u m şi a s e m n a r e a ratei viitoare. Dară e cu p u ­
Pja în î n t u n e r e c " (Ioan 8, 12). „ T o a t ă l u m e a zace tinţă, ca în unele c a u z e să n u raporteze la t i m p ,
'n răutate"- (I Ioan 5, 19). „ D e n u veţi crede fiindcă d. e. cei mai bătrâni şi-au uitat de e l e ;
°a Eu (Isus) s u n t , veţi muri în păcatele v o a s t r e " iară cei tineri n'au ştiut de ele. Deaceea n e - a m
(Ioan 8, 2 4 ) , căci „plata păcatului este m o a r t e a " luat osteneala a c o m p u n e un fel de îndreptar
(Rom. 6, 2 3 ) . p e n t r u parohi, care c u p r i n d e , împărţite pe 12 luni,
C o m p l e c t â n d această icoană a izvorului vieţii agendele mai î n s e m n a t e şi c u r e n t e . P o a t e că n u
°u toate a d e v ă r u r i l e cele vecinice în toate a m ă ­ va fi perfect întru toate, dar de sigur, că v a
nuntele lor, şi grijind Biserica noastră m â n ă în servi preoţimei de-o b u n ă orientare baremi în
mană cu autorităţile n o a s t r e laice de toate in- unele privinţi, r ă m â n â n d că fiecare să-1 m a i
Banţele, ca ca să devie, prin creşterea ce m a i c o m p l e t e z e cu cele ce-ar m a i obveni. O n . P r e o ­
i p u p u l o a s ă , in sullelul fiecărui fiu al n e a m u l u i ţime t r e b u e să-1 aibă în c o n ţ i n u la î n d e m â n ă ,
statuia de d i a m a n t , de care să se zd'robiască să cetească în repeţite r â n d u r i c u p r i n s u l ^şi tot
ptoate săgeţile a r z ă t o a r e ale v i c l e a n u l u i " (Efes. m e r e u să resolve, ce este de resolvat.
 I. Ianuarie
1. L a a n u l n o u p u b l i c ă preotul în biserică,
în cadrele u n e i c u v â n t ă r i potrivite, datele sta­
tistice d e s p r e a) s t a r e a p o p o r a ţ i u n i i : n ă s c u ţ i în
a n u l espirat, m o r ţ i , e m i g r a ţ i , imigraţi sporiul s a u
d e c r e ş t e r e a credincioşilor e l e . ; b) d e s p r e s t a r e a
averii bisericeşti, d a r u r i l e făcute bisericei, ce rea­
lităţi s ' a u c u m p ă r a t şi orice alte m o m e n t e m a i
î n s e m n a t e din viaţa bisericei de peste a n .
L a c a z u l e v e n t u a l e i decreşteri a p o p o r a ţ i u n i i ,
t r e b u e s c e r u a t e c a u z e l e şi indicate căile de în­
d r e p t a r e a relelor c o n s t a t a t e .
2 — 4 . L a î n c e p u t u l lunii. C o m p u n e şi t r a n s ­
pune oficiului protopopesc următoarele date
statistice:
1. C o n s p e c t u l preoţimii şi al a b s o l v e n ţ i l o r
de t e o l o g i e ;
2. C o n s p e c t u l bisericilor şi al p o p o r u l u i ;
3 . C o n s p e c t u l d e s p r e căsătoriile bisericeşti
şi d e s p r e cele n u m a i curat civile i n d i c â n d la
cele din u r m ă c a u z e l e , din cari părechilc n u se
c u n u n ă şi bisericeşte.
4. C o n s p e c t u l c o n c u b i n a ţ i l o r ;
5. C o n s p e c t u l trecerilor c o n f e s i o n a l e ;
6. C o n s p e c t u l celor t r e c u ţ i la secta n a z a r i -
n e a n ă , anabaptişti e t c ,
7. C o n s p e c t u l celor ce ştiu ceti şi scrie.
Î n t r u c â t u n e l e din aceste d a t e se c u p r i n d
în b l a n c h e t e t r i m i s e a n u m e dela C o n z i s t o r i u
( e x t r a s s u m a r al protocolului parohial pe a n u l
p r e c e d e n t ) , se u m p l u şi trimit acele b l a n c h e t e .
Spre a se p u t e a u m p l e a corect, oficiul p a r o h i a l
I r e b u e să a i b ă în c a n c e l a r i a sa u n protocol cu
aceste date, pe cari în c u r s u l a n u l u i m e r e u se
le c o m p l e t e z e şi î n d r e p t e , ca din ele să p o a t ă
apoi face statistica a n u a l ă . Soiul datelor, ce se
cer se m a i s p o r e ş t e ; de aceea parohii t r e b u e
se ţie bine în e v i d e n ţ ă tot ce se cere. Apoi face
oficiului p r o t o p o p e s c raport şi s o c o a t ă despre
plâtirea dărilor r e g . şi c o m u n a l e , etc.
(Urmează)
ZEDsire d e s e a m a ,
d e s p r e m i ş c a r e a populaţiunei o r t o d o x e r o m â n e din Caran­
s e b e ş in decursul anului 1919 şi a altor Întâmplări, d e
protopopul ANDREIU GH1DIU.
I. N a ş t e r i
S'au născut in anul 1919 de toţi 73 dintre cari
4b' bâeţi şi 27 fete. Din pat legiuit 39 băeţi 20 fete, la
olaltă 59, din pat nelegiuit 7 băeţi şi^ 7 fete, la olalta
14. S'au născut gemeni în 2 cazuri. In un caz 2 băeţi,
în al 2-lea caz 1 băiat şi 1 fată. Din căsătorie curat civilă
1 băiat.
S'au născut morţi in 4 cazuri şi a n u m e 3 băeţi
şi 1 fată. Botez de necesitate s'au făcut în 2 cazuri
Dintre cei născuţi in anul 1919 a u murit 12 băeţi.
1
Cea mai scurtă viaţă a fost de oră. 2 legat
în asemănare cu anul 1918 au fost naşteri mai
multe în 1919 cu 36,
II. C u n u n i i
în decursul anului 1919 s'au făcut in Caranscbesj
de toate 5 5 cununii, mai mult cu 20 ca in anul l'.lig
1
şi a n u m e : 1. Intre juni şi j u n e 41 părechi. 2 între j u n e
şi yăduvâ 6 părechi. 3. între văduv şi văduvă 1 parodie.
4. între văduv şi muiere despărţită 1 păreche. 5. întreş
x v ă d u v şi j u n ă 4 părechi. 6. între bărbat despărţit şi;
j u n ă 2 părechi.
După religie s'au cununat mire ortodox cu mireasă
ortodoxă 47 părechi; mire romano-catolie cu mireasă
ortodoxă 3 părechi; mire ortodox şi mireasa romano-'
catolicâ 4 părechi. Míresele acestor 4 părechi şi-au dat
înscris învoirea lor că cei ce să vor naşte -fie de orice
gen, să se boteze în legea românească.
între mire unit şi mireasă ortodoxă 1 păreche. Cel
mai tiner mire a fost de 18 ani cu mireasa de 23 ani.
Cea mai tineră mireasa a fost de 16 ani cu mire de 2 3 ;
ani. Cel mai bătrân mire a fost de 72 ani cu mireasă
de 20 ani. Cea mai bătrâna mireasă a fost de 40 ani
cu mire de 4 9 ani.
Cel mai scurt trai între căsătoriţii din 1919 a fost
numai cât au stat în biserică la cununie.
Miri născuţi în alte localităţi cu mirese din Caran­
sebeş 32 părechi. în 3 cazuri mirii din vechiul regat cu
mirese din Caransebeş. în un caz mirele din Ardeal şi
mireasa din Caransebeş.
Cununii între miri şi mirese originali din Caransebeş
19 părechi. S'a întâmplat că 2 mirese din 101!) au născut
cam la 6 luni după cununie.
Ţin să- împărtăşesc că la biserica noastră atli ma­
tricule din 1778 şi dela anul acesta, a J c c a in decurs
de aproape 150 de ani nu s'au întâmplat atâtea cununii
ca în 1919. în anul 1837 au fost 41 de cununii. După
77 dc ani adecă la anul 1914 s'au cununat 42 parcelă.
Cele mai multe au fost intre soldaţi şi concubinele lor,
cari văzându-se pregătiţi ca să meargă la război, le-au
asigurat prin căsătorie şi cununie atât pe ele cât şi
pe copii.
Dintre cei cununaţi 10 părechi au fost concubini.
III. Cazuri d e moarte
Cazuri de moarte în anul 1919 au fost de toate
77 şi a n u m e 46 bărbaţi şi .'ti femei. între aceştia sunt
socotiţi şi cei născuţi morţi şi a n u m e 3 băeţi şi 1 fata.
Au murit căsătoriţi 15 bărbaţi 9 femei, la olalta 24. Au
murit necăsătoriţi 20 bărbaţi 5 femei, la olaltă 2 5 . A i r
murit 11 văduvi şi 13 văduve, la olalta 24. Născuţi
morţi 3 bâeţi şi 1 fată, la olaltă 4. Mortalitatea mai mare
a fost dela 60 ani în s u s . Cel mai tiner mort a fost
de */i de oră după cum am amintit. Cel mai bătrân a
fost o femeie de 9 0 dc ani venită din C o r n e r e v a c a
să-şi cerceteze neamurile şi moartea a ajuns-o aici.
Dintre cei morţi au fost originali din Caransebeş
24 bărbaţi 14 femei, la olaltă 38. Restul dc 38 au fost
indivizi din alte localităţi pe cari i-a ajuns moartea aici.
Prin moarte s'au desfăcut 23 dc căsătorii, şi prin oameni
3 căsătorii.
Cazuri de moarte în 1919 au fost cu 77 mai puţine
de cât in anul 1918.
Comparate cazurile de naştere cu cazurile de moai rlc
rezulta că cazurile de moarte au fost cu 3 mai multe
decât cazurile de naştere.
IV. L e g a t e b i s e r i c e ş t i
în anul 1919 s'au făcut următoarele legate hiseii--"
ceşti: 1. Bătrânul Mitru şi Mariuţa Sporea a u făcut un
dc 1000 cor. 2. Elisabcta Moşu a mărit legatul
făcut la 1898 cu alte 400 cor., aşa că acum legatul
făcut şi augmentat e de 8 0 0 cor. 3» Keposatul preot
 FOAIA DIECEZANA Pagina 5
Nï-
guru a făcut şi el bisericii un legat de 1000 N'icolae Baila, in dar 20
Jeorge 4. Domnul Constantin Burdea a făcut pentru Teodor Dragomir, în dar 10
mane
por°*"'r j , - | .^j ginerilc Iui Rudolf Anton un legat dc
e n a Dr Traian Badescu in dar * . . . . 10
1 lU!
fat ) cor. in hârtii de valoare. lulita Feneşan, un masai . . . 200
lOCH 1)4 protopop Andrei Ghidiu, 2 lumini . . . . . . 1 0 0
V. Daruri Lazar Cuşma, la nunta 2 lumini 100
Aurel Doboşan, in dar 20
cor. Dr Morariu, în dar , 200
Mitru Lazarescu in dar 110 George Adam, in dar 6
Zabarie Andrei, lumini in valoare de 134 Ilie Socaci, ÎIJ> dar 11
Io an Spona, cojoc ir in dar 100 Dr Iosif Tr. Badescu . . . . . . . . 20-
persida Vladu, în dar 300 Mitru Lazarescu 40
Diinitrie Sgavcrdia in dar 30 Pentru procurarea clopotelor s'au dat--epitropiei prin
au cra Toma, 2 lumini 300 Nicolae Novacescu din venitul unei petreceri aranjate
Vanilie Stanescu, 2 lumini 280 de maeştrii români . . . 892
Elena Dolomiţa, 2 lumini i . . 30 Plin Dl Nicolae Bâloni s'au dat epitropiei paroh. . 53
Diniitrie Jian, 2 lumini . 60 colectaţi la jocul miresei delà nunta lui Elisei Popa,
i&m Rohrich ulei . . • 50 unde Dl Nicolae Baloni a fost nun.
fjlcu Bria, dar 20
Fpetru Lazarescu, 2 lumini 20 La olaltâ cor. 5o50
Ana Iacobcscu, 2 lumini 100 VI. Schimbări de proprietăţi în C a r a n s e b e ş
Ecatarina Pavalonî, 1 lumina 10 1. S'au transcris la cartea funduara după repausarea
Măria Petcu, 1 lumină Io proprietarului pe moştenitorii legali 26 de lăsământe, din
loan Todorovicî, 1 lumina . 10 acestea 18 români şi 8 străini.
Petru Vladu, 2 lumini 50 2 S'au transcris la cartea funduara' prin donare
George Popovici, 2 lumini 300 de cătra părinţi pe copiii lor: 50 de averi cu tot cu fon­
: loan Guia, dar 200 dul instruct.; din acestea 45 români şi 5 străini.
Aurel Doboşan, dar . . . . . . . 20 3 Au cumpărat români delà români :
Teodor Dragomir, dar 20 a) (56 contracte) 87 .jugere p ă m â n t arător cu pre­
_ Vuia I'Vanţ, 3 lumini 80 ţul de 235.250 coroane.
Alexandra Jucu, 1 lumina 10 b) 64 case intravilane cu preţul 608.166 Coroane,
Kuianda lenia, 2 lumini » . . . . 20 t. Au cumpărar români delà străini :
l'ctru Stan, 1 litră vin 6 prescuri 30 a) 8 jugere 4 0 0 O pătraţi cu preţul 47.000 cor.
loan Xovaccscu, 1 lumina 10 b) 20 case cu intravilane cu preţul de 880.500 cor.
Măria Baiaş, 2 lumini , 20 5. Au cumpărat străini delà români :
Elisaveta Moşiu, 2 lumini . 30 a) 9 juge re 1 2 0 0 [ J pătraţi pământ cu preţul 27.000 c
l)r Alexandru Morariu, dar . 100 b) 8 case intravilane cu preţui 130.600 c o r o a n e .
l)r X. lonescu, Sebeşana .şi Severineana, dar . . L50 6. A cumpănit străini delà străini :
l)r George Cornel Lăbonţiu, dar 50 a) 14 jugere 100 7] pătraţi cu preţul 66.400 cor.
ţ'Ilic Socaci, 2 lumini 100 b) 27 case intravilane cu preţul 076.700 coroane,
H)r Morariu, in dar . . . . 1 100 în 10 cazuri din schimbarea proprietăţilor, pământ
Mitru Lazarescu, 1 litra vin 16 şi case, ovrei au vândut la români.
Aurelia Popovici, preoteasă in Prisnca, dar . . . • 40
hr Traian Badescu, dar 10
Ecitarîna Munteanu, dar 21
Ştefan Otonoga, dar ^ 40
jTaulina Milos, dar
|l>r Morariu, dar . . . . . . . . . . . . . . . 16
2 T I E I
Natalia Buia, 1 litra vin şi prescuri 30 Atragem atenţiunea tnturoi forurilor noastre bi­
-Măria Turnia, dar 4 0 sericeşti, ziarelor şi revistelor teologice şi a oricărui iubitor
Măria Biju, 1 litră vin < . Hi de înaintare culturală şi rcligioasă-morală a neamului
Doamna Dr Morariu, dar . • 70 nostru românesc, asupra ideei înfiinţării „Institutului
^>o:ia Beltean, un masai 160 biblic r o m â n e s c " , pentru a cărei realizare mult pre(iosul
Wn.-i Faur, I masai şi 2 ştergare 150 scriitor bucovinean, păi iulcle (.'. Morariu, pledează cu
Plicolae Buia, în dar . . . . . . . . . . . . . 40 o călduroasă convingere şi cu nu adevăiat şi in zilele
fraulina Milos . . . . . 2 noastre alai de rar zel apostolic in articolul: ,,0 pro­
Vasilie Iordan, lumini -. 20 blemă bisericească de cea mai mare importanţă", pe care-l
Nicolae Rada, dar 12 începem să-l publicăm cu numărul de faţă in coloanele
i Adam Rada, dar . . . . . 80 „Foii Diecezane".
[Vaian Badescu, dar . . • . . 10 Când începem aceasta publicare, linem să declarăm,
Mitru Borlovan, lumini 40 că din iulreg minunatul articol al Părinţiei Sale, nu
Miiru Zoica, lumini . . . . . . . 'S- 20 ne putem identifica cu dureroasa constatare ce o
Uvia Linţiu, la nunta în dar 50 face S. Sa, când zice: „că creşterea preoţimei noastre
'"-azarescu Mitru, pentru vin 6 la facultatea teologică (Cernăuţi?) e numai o spoială",
rftuilina Milos 2 deoarece convingerea noastră personală este, că aceasta
Klisaveta Sinaia un ştergar 30 facultate teologică este mă ud i ia ştiin(ei tcol. ortodoxe
'uliana J u m a n c a , un ştergar " . . . 30 r•'tinine, de pe al cărei amvon au binevestil nn Eus.
•icolale Alexandrovicî. în dar 10 Popâtîci, nn V. Rtjffet, un C. Morariu, un Is. Uncinl,
Drygodan, în ddr : . 100 nu V. Găina, un T. Tarnavschi, un V. Gheorghin ş,
p a Câlţiun, in dar 40 a., şi cu a căror nume şi luminoasă activitate oricare
 Pagina 6 !•<) A I A DtBCZKANA
biserică creştină şi-ar putea scrie cele mai frumoase
pagini de apostolică mnucă!
/incuria noastră ar fi unică şi fără holdr, dacă
„Institutul biblic r o m â n e s c " iucă in acest au şi-ar des­
chide visleriile sale mâuluiloare pentru preamărirea
bunului Dumnezeu şi adevărata iuviere. a neamului ro­
mânesc din cuprinsa! iubitei noastre faini întregite.
„ Redacţiunca"
Congresul n a ţ i o n a l - b i s e r i c e s c al provmţei
noastre mitropolitane este convocat in sesiune ordinara
in biserica catedrala din Sibiiu pe Duminicii, în 9/22
Februarie a. c , iar congresul electoral pentru alegerea
de arhiepiscop şi mitropolit este convocat pe Vineri in
14,27 Februarie a. c, la 9 ore dimineaţa, tot în cate­
drala din Sibiiu.
Dl N. l o r g a , gloria neamului românesc, a fost
distins cu cea mai înalta decoraţie din Franţa „Cordo­
nul roşu al „Legiuitei de o n o a r e " .
" D e p u n e r e a jurământului s o l d a ţ i l o r dela re
gimentul de infanterie Nr. 1)0 din loc, s'a făcut Dumi­
neca in N februarie a. c. dimineaţa la ora 10, lângă
crucea cea mare din piaţa din mijlocul oraşului, cu so­
lemnitatea cuvenita. De faţă toate autorităţile şi un public
numeros. Rugăciunea pentru Rege şi ostaşi a pontiticat-o
P. O. D. protopresbiter A. Ghjdiu cu asistenţa preotului
militar N. Bădini şi a presbiterului P. Magdescu, iar răs­
punsurile le-a cântat corul reuniunii d e c a n t ă r i s u b con­
ducerea prof. P. Bancca. La sfârşit, intr'o inimoasă cu­
vântare, părintele protopresbiter A. Ghidiu a arătat osta­
şilor îndatorirea lor, ce urmează din cuvântul de onoare
dat şi întărit cu jurământ, pentru tron şi patrie, după
care urmează actul jurământului, săvârşit de preotul
militar N. Bădini înainte cu oliţerii noui, şi apoi eu ostaşii
de rând.
M u l ţ u m i t ă publică. La petrecerea .din 20 Dec.
1019 (a doua zi de Crăciun) şi la cea din 24 Ianuarie
1920 aranjate de Reuniunea româna de cântări şi muzică
din loc au binevoit a suprasolvi: loan Dobromirescu,
prîmcontabil 10 cor., Teodor Dragomir protonotar 6 cor.,
Dr Alex. Morariu deputat 1.00 cor., Locotenent Brada-
ţeanu 8 cor., loan Popovici, preot-10 cor., Miron Manescu,
preot Io cor., Dr Virgil Budinţian medic 10 cor., Frie-
derick Pauck, primar 5 cor., Locotenentcolonel Moşi 3 5
cor., Căpitan Drimba 5 cor., Căpitan loanin 5 cor., Lo­
cotenent I lager S cor., Şt. Farago controlor Io cor.,
Arthur Lazits contabil 2 5 cor., I. Reitman 10 cor., Erck
20 cor., şi Societatea filarmonica din loc 100 cor.. La
olaltă -102 cor. Pentru aceste daruri comitetul societăţii
esprima mulţâmită donatorilor. Caransebeş la 11 Februarie
1920. Lassarialul.
S ă r b ă t o a r e a Unirii Principatelor. Vineri fa
21 ianuarie v. a. c. s'a serbat eu multa însutit, ţiic ma­
rele fapt al unirii neamului in 1859, de toate şcolile
noastre din loc. Dimineaţa la ora 10, P. O. D. proto­
presbiter A. Ghidiu, asistat de protopresbiterul S. Ş a n d r u
şi preotul militar N. Bădini, ssvârşeş'e rugăciunea de
mulţămită. Lume multă cu căpeteniile tuturor oficiilor
in frunte. Corul reuniunii de cântări în ilţa inimile, ca şi
cuvântarea protopresbiterului A. Chidiu, vorbind despre
importanţa zilei. Afara, in curtea bisericii, ostaşilor le
vorbeşte rezolut şi cu căldura prea vrednicul Locot.
colonelM.Mărinescu,'arătând roadele unirii din 1859, în­
tregirea neamului de azi, pc care soldaţii în primul rând
au suprema datorie de a o apară. La ora 11 un festi-.
val al clericilor dela institutul teologic, cu declamari şi
cântări foarte reuşite (M. lenea c. II 'leul. şi G. Mun­
tean c. II letal.) şi cu o cuvântare ocazionala a profe­
Nr.
sorului de teologie Dr. V. Loichiţa. După amiazi l j |
4, în sala festivă a liceului „Trăiau Doda", serb<3
naţională a tuturor şcolilor din loc cu discursul fe|
al directorului şcolii normale Ilie Orzescu şi cu r i j
zentarea succeasă a dramei lui Z* Bârsan : „Se
ziuă", de cătra elevii şi elevele (I. Muntean el. V'j
Măria Suşoi el. XIII., Iuliu Blaj el. VII, Tr. G p r i ş â
VI., Ana Radu el. VI., Sempronia Lepa el. \ ' eti».)|
ccului „Trăia;: Doda". Declainarile (Pârvu, Icnea şi V H
Băcilâ) şi cântările corului elevilor teologi şi pedaju
au fost viu şi cu drag aplaudate dc publicul n e o b u j
de mare ce s'a a d u n a t la aceasta serbare, din C a r a n l
beş şi împrejurime. In cinstea aceleiaşi mare zi a u n |
..Reuniunea de cântări" a dat scara la „Pomul verfl
un splendid concert din piesele celebrităţilor muzic
români şi străini, după care a urmat o veselă sel
dansanta. Membrilor „Clubului didactic", prin a ci
strădanie s'a putut serba atât de frumos primul n p j
,,24 Ianuarie", toata recunoştinţa neamului, iar t i n e j T
şcolare care a ascultat glasul lor de chemare i i |
promovarea dragostei de neam şi ţară, toată lauda n |
trâ şi îndemnul nostru prietinesc mereu spre ideal !.|
Cronica c u l t u r a l ă si l i t e r a r ă
Dicţionar român-maghiar. Ceice vor să înveţe |
numeşte, zadarnic au cautut până acum in librarii
ţionare, care sa corespunda tuturor cerinţelor de o r
teoretic şi practic. Lipsurilor acestora satisface pe dej
Dicţionarul Tomâu-maghiar i partea întâia a dicţiot
rulai român-maghiar .şi maghiar-român) alcătuit I
directorul liceal Sqbin livutiau şi de fostul advujj
Dr. Igrtfltie (iross. Autorii ne-au dat o lucrare eonştij
ţioasa şi noua in toate aspectele ei. In 640 de pa
cuprinde vre-o 2 0 . 0 0 0 de cuvinte româneşti. La sil
staniive e lixat şi pluralul şi genul ; la adiectivele
doua terminaţiuni sunt date ambele genuri, la cele r
grele şi pluralul; în sfârşit prin faptul că sunt înşiri
şi substantivele şi adiectivele derivate din verbe, ele
de şcoli îndeosebi pot alia cu multă uşurinţă radă ci:
vorbelor. Ortografia este a Academiei Române din B
cureşti. Forma atrăgătoare a dicţionaralui îi serveşti
spre laudă Tipografiei diecezane n r . române din Ar
Preţul 40 coroane şi se poate comanda la Librăria d
cezana din Caransebeş.
Aviz pentru scoalele primare, secundare şi pn
fesorii de muzică. Cartea de „Cântece naţionale peni
2 voci" întocmită de subscrisul şi publicată in 1919
cătră Resortul dc organizare al Consiliului Dirigent I
epuisat. Deoarece resortul respectiv s'a desfiinţat şi
s'a cerut cartea atât de catră librării cat şi dc particula!
m'ain h o t ă r î t . s ă scot o noua ediţie. Insă, cu consid
rare la spesele toarte mari, pot tipări numai atât
exemplare câte mi-se vor cere. Drept aceea rog pc c
calea aceasta pe toţi cei interesaţi a mă aviza de urgen
câte ex. vor să aibă. Un ex. va costa 3 lei (6 cor
La comande de cel puţin 10 ex. se acordă oricui rab
de 25* . Cartea va eşi in cursul lunci Februarie
u
Abonaţii vor ti avizaţi despre apariţie şi îşi pot ridr
exemplarele comand ite direct dela mine ori li se v
trimite prin poşta, in care caz răspunderea transportul
priveşte pe cumpărător. Cartea se elaborează nun:
celor care au trimis banii înainte (detragând eventual
rabat) la adresa mea in Sibiiu, strada Cisivădiei
Timolei Popovici, profesor de muzică.
 A apărut: Legendele Românilor. Manual auxiliar
' clasa II. primara. L e g e n d e l e sunt povestite m
pentru ^ priceperea copiilor. Conform instrucţiei
«rai s i m ţ " • pn
r •sama analitica oficială. Indispensabil pentru în-
din p r ° " ' '
S l ă ţ o r î si e cor. [ncurând
părea legendele pentru clasa III. primară. Coman-
, .,• apă-
dele se •V adresează: T ' l o m a Cocişiu, director şcolar Blaj.
Cătră învăţătorii judeţului Caran-Severin. Abilul
dascăl şi spornicul autor de cărţi didactice dl luliu Vuia
L
' ând lipsa manualalor şcolare potrivite zilelor noastre,
z
scris şi tipărit un „Curs practic de Geografie" a ju-
'deţului Caraş-Severin. Manualul acesta primind aproba­
rea resortului cultelor şi instrucţiunei publice s u b Nr.
o^'gf) 1 f) 10 secţia VI şi a Consistorului caransebeşan
sub Nr- 2406 —1919, îl recomand cu toată căldura în-
văţătorimei. Preţut 5 cor. şi se capătă la Itbrăriile die­
cezane din Lugoj şi Caransebeş. loan Marilă revizor
şcolar.
V. L.
Partea oficiată
Nr. 88 K. 1 9 2 0 .
Cătră On. Oficii parohiale din eparhia
Caransebeşului.
. A d r e s â n d u - s e mai m u l t e c o m u n e bisericeşti
Consistoriului diecezan cu rugarea sâ li-se es-
tradea preţul de d c s d a u n a r e a clopotelor recvi-
rate, se c o m u n i c ă O n . Oficii parohiale, că banii
intraţi la C a s s a d i e c e z a n ă s u b acest titlu se e ş ­
ti adau n u m a i d a c ă c o m u n a bisericească d o v e ­
deşte, ca î n t r ' a d e v ă r a procurat clopote n o u i , în
care caz e mai c o n s u l t să "se ceară ca C a s s a
diecezană să trimită banii direct la firma dela
care s'au c o m a n d a t clopotele fiindcă la cele m a i
multe c o m u n e nu se pot e x p e d a bani pe postă,
iar epitropilor, pe cari personalul dela C a s s a
diecezană nu îi c u n o a ş t e , nu se e s t r a d a u banii.
C a r a n s e b e ş în 25 Ianuarie 1 9 2 0 .
Din î n c r e d i n ţ a r e :
Dr Iosif Olariu
protosincel
Concurse.
Pentru îndeplinirea postului dc profesor la şcoala nor­
mală confesionalăortodox-română din C a r a n s e b e ş pen-
hu matematică şi fizică ca obiecte principale, se escrie
concurs cu termin de 30 de zile dela prima publicare
>P «Foaia Diecezana"
Beneficiile se regulează în conformitate cu exigen­
tele timpului pe baza ajutorului primit dela Consiliul
Dirigent, mărindu-se cu adausul familiar şi cu ajutorul
pentru vesminte.
Competenţi pot ti numai români de legea o r t o d o x ă .
ŞJ au să înainteze :
1. estras de botez, F i l i m o n Titelu
2. atestat de maturitate,
3. absolutor dela universitate despre stiu
gagice s a u filozofice, protopresbiter.
I. eventuale atestate de cenzura,
fa. atestat despre eventuale servicii de până acuma.
Se obsearvă, că alesul profesor este îndatorat să
suplinească şi alte obiecte dc studiu conform dispozi­
ţiilor consistoriale.
Caransebeş, in I 1 24 Ianuarie 1920.
Preşedintele Consistorului :
Filaret Musta m. p.
arhimandrit, vicarili episcopesc.
Pentiu întregirea postului de învăţător la şcoala
confesională gr. or. rom. din comuna C i o c h i e i (clasele
superioare) se escrie concurs cu termin de 3 0 zile dela
prima publicare in „Foaia Diecezana" cu următoarele
Emolumente :
1. Salar în bani gata dela comuna bisericească
600 cor. Restul întregire dela stat.
2. Pentru scripturistică 8 cor.
3. Pentru conferinţă şi adunarea generala 4 0 cor.
4. De cortelul învăţătoresc, se va îngriji c o m u n a
bisericească.
Alesul învăţător este îndatorat a cerceta regulat
sf. biserică la toate slujbele dumnezeieşti, a purta can­
toratul in şi afară de biserică şi a instrua tinerimea şco­
lară în cântări bisericeşti.
Recurenţii au a se prezenta in sf. biserică în vr'o
Dumineca sau sărbătoare, pentru a-şi arata desteritatea
in tipic şi cântarea bisericească.
Recursele instruate cu documentele de lipsă adre­
sate comitetului parohial din Ciochiei sa se adreseze
Consistorului diecezan.
Ciuchici din şedinţa comitetului parohial ţinuta la
9/22 Decemvrie 1919.
N i c o l a e Jurca Traian S i m u
preşedinte; . parol) şi notar
1-3
Pentru îndeplinirea unui post de învăţător la şcoala
confesională ortodoxă româna din Curtea, protopresbi-
tcratul Făget, se escrie concurs cu termin de 30 dc zile
deln prima publicare în „Foaia Diecezană''.
Emolumentele :
1. Salar în bani gata 1200 coroane.
2. Pentru cortel şi grădina dacă nu capătă în na­
tură, 420 coroane.
3. Pauşal seripturistie 24 coroane.-
4. Pentru adunarea generală şi conferinţa dacă va
lua parte, 50 cor.
5. Dela înmormântări unde va fi poftit 2 coroane
fără liturgie, iară cu liturgic 4 cor.
Pentru încălzirea şi curăţirea salei de învăţământ
•se îngrijeşte c o m u n a bisericească. Alesul învăţător eslc
îndatorat a cerceta însuşi regulat s. biserica, a îndruma
tinerimea şcolară la s. biserica, a purta cantoratul în şi
afară de biserică, a compune socoţile şcolare şi biseri­
ceşti şi fundaţionale.
Recurenţii au să-şi subştearnă petiţiile Prea Ono­
ratului Oficiu protopresbiteral din Făget şi să se prezinte
in vre-o Duminecă sau sărbătoare in s. biserică, nici de
cum însă în ziua dc alegere.
Curtea, în 20 Septemvrie 1919.
Samson Togerescu
preşedinte notar suplent
în conţelegerc cu mine : Sebastian Olariu, m. n.
I 3,
 Pagina 8 FOAIA DIECEZANĂ X

Pentru îndeplinirea definitivă a postului de învă­ Caransebeşului, pe lângă preotul N'icolae C o r n e *

ţător la şcoala confesionala ort. rotitână din c o m u n a termin de recurgere de 3 0 de zile dela prima puh, 1

U n i p , se ©serie concurs cu teimin de 30 zile doîfl

în ..KOAIA I )IF.( ' K / A N Ă " .
prima publicare în „Foaia Diecezană" cu minatoarele
Emolumente: Emolumentele sunt :
, 1. Satâr fundamental dela c o m u n a bisericeasca 1. din sesiunea parohială constatatoare
1000 cor., restul întregire dela stat.
jugere şi u n intravilan de 1200 st.-, după care al
2. Pentru participare la a d u n a r e a generală inv.
şi alte conferinţe GO cor. are să plătească dările publice.
3. Pentru scripturistică şi compunerea socotitor 2. 1
din venitele stolare şi birul parohial
:;

cultului 30 cor. Nefiind casă parohială, capelanul se va a

4. Locuinţă liberă în edificiul seralei cu grădină.
singur de cortel.
5. Pentru purtarea cantoratului in biserică şi afară
de biserică va primi ca stolă 8 0 cor. Doritorii de a ocupa -acest post să-şi trimită re
Pentru încălzirea şi curăţirea salei de învăţământ sele—lor instruate conform regulamentului pentru par
grijeşte comuna bisericească. şi adresate comitetului parohial din Apadia, Prea
Alesul învăţător este îndatorat a înfiinţa cor din
râtului Domn protopresbiter Andreiu Chidiu al
şcolarii săi, cântând in biserică la toate Duminicile de
peste a n . — Este mai îndatorat a reînfiinţa şi conduce sebeşului, şi să se prezinte in vre-o Dumineca s a i
corul bisericesc cu adulţii, cântând in biserică \ji ţoale bătoare în sf. biserică, spre a-şi arăta dcsteritatejjH
sărbătorile şi Duminicile din postul mare primind ca re­ cântare şi oratorie.
3
muneraţie pentru aceasta osteneală jugâr pământ ( 4

arâtor de clasa 1. precum şi alte remuneraţii, cuprinse Apadia, din şedinţa comitetului parohial, ţinut'
în statutul corului. 17.30 Noemvrie 1919.
Pentru participare cu corul la înmormântări, pri­ C o m i t e t u l parohial,
meşte altă remuneraţie.
învăţătorul ales este îndatorat a purta toate agen­ in conţelegere cu protopresbiterul tractual AndrţB
dele scripturistice ale comitetului şi sinodului parohial. Ghidiu. 3-3'
Recurenţii au a-şi subşterne petiţiunile conform
normelor .din vigoare la Prea On. Oficiu protopresbiteral
din Buziaş, să se prezinte in vre-o Duminică s a u săr­
bătoare în sf. biserica pentru a-şi arăta desteritatea în • m i i i i i i i i M i i i i i m i i u i i i i i i i i i i n
tipic şi cântarea bisericească, nici de cum însă în ziua a
• Librăria şi Tipografia Diecezană, Caransebeş.
alegerei. •
Unip, din şedinţa comitetului parohial ţinută la a L a Librăria şi Tipografia noastră d i e c e z a n ^
24 Noemvrie 1919. 2—3 | află imediat aplicare
1 uliu Crainic m. p . Iosif N a n u m. p,
paroh, preş corn. par. notarul comit. par.
I un contabil s a u c o n t a b i l ă
în conţelegere cu m i n e : Ioaii Pepa, protopresbiter
i
S versaţi în c o m p u n e r e a bilanţului. Reflectanţii
5 să-şi înainteze oferta C o n s i s t o r u l u i diecezan
S prin administraţia Librăriei şi Tipografiei
Pe baza ordinaţiunii Veneratului Consistor diece­
S diecezane C a r a n s e b e ş , — indicând totodată Ş
zan ddto 7 Octomvrie 1919, Nr. 2457 B. ex 1919, se
S şi pretenţiile de salar.
escrie concurs pentru ocuparea postului de capelau la
parohia de clasa IlI-a din Apadia, protopresbiteratul • Nr. 2 4 6 8 i î . i 9 i 9 . Consistorul eparhial. 1
SsaBBBBaaaBMaBaaBBaaBBaaaasssaaaaaaaaaM

mm
k F I U L L U I A N T O N I U I 0 V 0 T N Y ,
t u r n ă t o r i e de clopote
şi fabrică de s c a u n e d e f i e r pentru clopote

Timisoara-Fabric
io 52 Calculări de pret se trimit gratuit.

Redactor responzabil: D r V a s i l e L o i c h i ţ a Tiparul şi editura Tipografiei diecezane în Caransebeş. Cenzurat: Mir<