Sunteți pe pagina 1din 5

UNIVERSITATEA AGORA DIN MUNICIPIUL ORADEA

CICLUL I: STUDII UNIVERSITARE DE LICENTA


ANUL I
DREPT

REFERAT

STUDENT: Morgoş Darius George


UNIVERSITATEA AGORA DIN MUNICIPIUL ORADEA
CICLUL I: STUDII UNIVERSITARE DE LICENTA
ANUL I
DREPT

Actele Guvernului

Art.108 din Constituţie , după ce reţine că Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe,


precizează ,, Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor,,.
Hotărârea , aşadar, nu poate fi decât secundum legem şi praeter legem, fiind de
neconceput Hotărâri de Guvern emise direct în aplicarea Constituţiei.

Hotărârile potrivit art.108 alin.4 din Constituţie se semnează de Primul-ministru şi se


contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în Monitorul
Oficial al României.

Hotărârile Guvernului pot fi normative sau individuale;ele se adoptă pentru


reglementarea, pe baza legii , a celor mai diferite relaţii sociale, cum ar fi învăţământ, cultură,
sănătate, economie.

4.2. Regimul constituţional al ordonanţelor

Ordonanţa, ca act juridic al Guvernului, este expresia unei competenţe legislative


delegate, ea depăşeşte sfera strictă ,, a conducerii generale a administraţiei publice,,
apărând ca o modalitate de participare a Guvernului la realizarea puterii legislative,
participare reclamată de însăşi raţiunea sa politică de a fi, anume ,,realizarea politicii
interne şi externe a ţării,, , prevăzută de art.102 alin.1 din Constituţie.
Ordonanţele de urgenţă pot intra în vigoare numai după depunerea lor spre
dezbatere în procedura de urgenţă, la Camera competentă a fi sesizată şi după
publicarea lor în Monitorul Oficial al României.
Ordonanţa de urgenţă, cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu
majoritatea membrilor fiecărei Camere potrivit art. 76 alin.1 din Constituţie.
Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale,nu
pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului,drepturile, libertăţile şi
îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot aviza măsuri de
trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

STUDENT: Morgoş Darius George


UNIVERSITATEA AGORA DIN MUNICIPIUL ORADEA
CICLUL I: STUDII UNIVERSITARE DE LICENTA
ANUL I
DREPT

Ordonanţele emise de Guvern în temeiul unei legi de abilitare încetează să mai


producă efecte juridice de la data intrării în vigoare a unei legi prin care au fost
respinse sau de la data la care înceteză delegarea legislativă, în condiţiile în care ele nu
au fost supuse aprobării Parlamentului, în cazul în care această aprobare era impusă prin
legea de abilitare.
Ordonanţele de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea lor spre aprobare la
Parlament. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune , el se convoacă în mod obligatoriu.
Răspunderea politică a Guvernului

Potrivit art.109 alin1 din Constituţia revizuită,Guvernul răspunde politic numai în


faţa Parlamentului pentru întrega sa activitate, fiecare membru al Guvernului răspunde
politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea şi actele Guvernului.
Sancţiunea cea mai severă care intervine în cazul răspunderii politice a Guvernului
este demiterea prin retragerea încrederii de către Parlament,iar procedura care trebuie
respectată pentru aplicarea acestei sancţiuni formează instituţia moţiunii de cenzură,
instituţie tradiţională a dreptului modern.
Dezbaterea moţiunii de cenzură se va face într-o nouă şedinţă comună 5252, după 3
zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor 2 Camere.
Adoptarea moţiunii de cenzură cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor,
atrage demisia Guvernului şi declanşarea procedurii de formare a unui nou Guvern.
Răspunderea politică a Guvernului,Şefului de Stat, miniştrilor,primarilor,
consilierilor locali, ne apare ca o instituţie a Dreptului public,mai exact a Dreptului
constituţional şi a Dreptului administrativ.

5.3. Răspunderea penală a Guvernului


Răspunderea penală a membrilor Guvernului cunoaşte diferite soluţii în
constituţiile naţionale,fiind însă prezente 3 elemente cu valoare de constantă a acestei
instituţii:
-necesitatea punerii sub acuzare de către o autoritate publică, de regulă
Parlamentul

52

STUDENT: Morgoş Darius George


UNIVERSITATEA AGORA DIN MUNICIPIUL ORADEA
CICLUL I: STUDII UNIVERSITARE DE LICENTA
ANUL I
DREPT

-competenţa de judecată aparţine fie Curţii Supreme de Justiţie, fie Curţii


Constituţionale
-existenţa unor prevederi şi a unor fapte, corespunzător sancţiunii specifice-ideea
legii de responsabilitate ministerială
Răspunderea penală este personală şi priveşte pe fiecare membru al Guvernului în
parte, pentru faptele comise în exercitarea funcţiei sale.
Nici o percheziţie,instrucţie sau anchetă asupra miniştrilor şi secretarilor de stat,pe
funcţie sau care au fost în funcţii, pentru actele sau omisiunile comise în exerciţiul
funcţiei, nu poate fi autorizată decât în baza unei decizii ad-hoc a Camerei.
Dacă în cursul unei anchete administrative sunt relevate elemente susceptibile de
stabilire a responsabilităţii unui membru al Guvernului sau al unui secretar de stat, în
baza legii responsabilităţii ministeriale, la finele acestei anchete, elementele respective,
prin intermediul procurorului competent, se transmit Camerei.
La dezbaterile din cele două camere ale Parlamentului, prezenţa celui în cauză este
obligatorie. Lipsa nejustificată a membrului Guvernului nu împiedică desfăşurarea
lucrărilor. În situaţia în care cel în cauză se află în imposibilitatea obiectivă de a se
prezenta,Camera Deputaţilor sau Senatul, cu prilejul dezbaterilor, va fixa un nou
termen.
Cel în cauză are dreptul să îşi expună punctul de vedere cu privire la fapta ce
constituie obiectul cererii de a fii urmărit penal, precum şi asupra cererii de ridicare a
imunităţii parlamentare, atunci când este cazul.

5.4. Răspunderea disciplinară a Guvernului


Persoana care exercită funcţia de membru al Guvernului, secretar de stat,
subsecretar de stat, sau alte funcţii asimilate acestora, este obligată să u emită un act
administrativ sau să nu ia sau să participe la luarea unei decizii în exercitarea funcţiei de
autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de
gradul 1.
Aceste obligaţii nu privesc emiterea,aprobarea sau adoptarea actelor normative.
Încălcarea acestor obligaţii constituie abatere administrativă, dacă nu este o faptă
mai gravă,potrivit legii.

STUDENT: Morgoş Darius George


UNIVERSITATEA AGORA DIN MUNICIPIUL ORADEA
CICLUL I: STUDII UNIVERSITARE DE LICENTA
ANUL I
DREPT

Actele administrative emise sau actele juridice încheiate prin încălcarea acestor
obligaţii sunt lovite de nulitate absolută.
Verificarea sesizărilor privind încălcarea acestor obligaţii se face de către Corpul
de control al primului-ministru, care dispune,prin decizie asupra măsurilor ce se impun.
Persoana care a săvârşit o abatere administrativă potrivit legii, este decăzută din
dreptul de a mai exercita o funcţie publică de membru al Guvernului, secretar de stat,
subsecretar de stat,funcţii asimilate acestora,pentru o perioadă de 3 ani de la data
publicării hotărârii judecătoreşti sau, după caz, a deciziei primului-ministru.

Mi-sa parut interesant subiectul propus.


Am inserat ce am gasit mai interesant si in acelasi timp, notabil.
Sper ca am atins obiectivle propuse.

STUDENT: Morgoş Darius George

S-ar putea să vă placă și