EFICIENȚA ȘI EFICACITATEA ÎN SECTORUL PUBLIC PRIN

PRISMA RESPONSABILITĂȚII SOCIALE

Veronica BUTNARU, lector superior universitar,

Academia de Administrare Publică

SUMMARY
In the public sector, efficiency is measured by the degree of serving the
citizen, which becomes "the clients" of the institution. An organization is efficient
if the employees are efficient. Efficiency means discipline and competence,
reliability and promptitude, organization and accountability of the public
institutions in solving the problems and needs of the citizens. Effectiveness and
efficiency are essential features required for the civil servants. With the growth
and diversification of the citizen‟s requirements, it is necessary to increase
efficiency and effectiveness in the public sector.
Keywords: public sector, effectiveness, efficiency, accountability, budgetary
expenditure, social responsability.

n sectorul public eficienţa se măsoară prin gradul de servire a cetăţenilor,

care devin clienţi ai instituţiei. O organizaţie este eficientă în cazul în care
angajaţii ei sunt eficienţi. Eficienţa înseamnă disciplină şi competenţă, fiabilitate
şi promptitudine, organizarea şi responsabilizarea instituţiilor publice în
rezolvarea problemelor şi nevoilor cetăţenilor. Eficacitatea şi eficienţa sunt
caracteristici esenţiale necesare pentru funcţionarii publici. Odată cu creşterea şi
diversificarea cerinţelor cetăţenilor, este necesar de a creşte eficienţa şi
eficacitatea în sectorul public.
Sectorul public reprezintă acea parte a economiei în care se manifestă
proprietatea publică. Ca subiecţi de proprietate publică se pot identifica toate
agenţiile şi departamentele guvernamentale, precum şi toate societăţile
publice care produc sau distribuie bunuri publice, private sau mixte.
Orice proces decizional, indiferent dacă este public sau privat, ar trebui
să aibă la bază criterii clare de eficiență, cu ajutorul cărora să fie selectată cea
mai bună variantă pentru atingerea obiectivului stabilit [1] .
Eficienţa, în sectorul public, este determinată de timpul alocat, de banii
consumaţi şi de resursele necesare îndeplinirii activităţilor
Eficiența reprezintă elementul central al analizelor privind alocarea
resurselor, indiferent de natura lor. Din perspectiva economiei publice,
eficiența se referă la alocarea optimă a resurselor statului, în scopul atingerii
unui anumit nivel al bunăstării generale. Este binecunoscut faptul că resursele
110
bugetare nu sunt întotdeauna pe măsura necesităților publice, de aceea, se
pune frecvent întrebarea: care este nivelul optim al cheltuielilor bugetare și
cât de mult ar trebui să cheltuiască Statul pentru a fi considerat eficient.
O perioadă lungă de timp, sectorul public a fost considerat monopolul
statului, fapt care a dus la excluderea concurenţei şi care a avut repercusiuni
negative atât asupra calităţii bunurilor şi serviciilor publice cât şi asupra
gestionării resurselor în mod eficient şi eficace.
Conducerea eficientă şi eficace presupune responsabilitate socială,
transparenţa sectorului public, participarea cetăţenilor la rezolvarea problemelor
publice la orice nivel de administrare, delimitarea conducerii administrative de
conducerea politică, respectarea democraţiei şi a drepturilor omului,
profesionalizarea funcţiei publice şi asigurarea responsabilităţii financiare.
Eficiența sectorului public este formată din rezultatele obținute în urma
utilizării resurselor publice, fiind calculată cu ajutorul unor tehnici
econometrice, pe baza unor indicatori multi-dimensionali, care pot evalua
efectele lato sensu (economice, financiare, sociale, tehnologice, de mediu etc.),
obținute prin consumul unei unități de resursă. Evaluarea eficienţei în sectorul
public este o problemă generată uneori de imposibilitatea cuantificării ieşirilor
sau de neformularea exactă şi clară a obiectivelor.
În lucrarea intitulată Public sector efficiency [3], se propune o
metodologie care măsoară raportul între rezultatele obținute și resursele utilizate
de către administrația publică, pe baza unor indici grupați pe principalele
domenii, astfel:
1. Administrație nivelul corupției (International Transparency), nivelul
birocrației (Doing Business Report), calitatea sistemului judiciar
(Global Competitiveness Report); economia subterană (FMI);
2. Educație elevi care au terminat ciclul doi de liceu, număr de studenți
(Global Competitiveness Report);
3. Sănătate mortalitatea infantilă, speranța de viață la naștere (Global
Competitiveness Report); calitatea sistemului de sănătate (European
Healthcare Consumer Index, The Health Consumer Powerhouse);
4. Infrastructură calitatea infrastructurii (Global Competitiveness Report);
5. Distribuția PIB, rata sărăciei (Raportul Băncii Mondiale);
6. Stabilitatea: rata de creștere a PIB (Raportul Băncii Mondiale);
7. Performanțe economice: stabilitatea creșterii PIB, rata șomajului,
nivelul datoriei publice în PIB (World Economic Outlook, FMI).
111
 Cu ajutorul metodologiei propuse, se evaluează eficiența sectorului
public în noile state membre ale UE, concluzia fiind aceea că există niveluri
diferite ale eficienței cheltuielilor publice.
Deoarece serviciile publice sunt caracterizate ca fiind perisabile, ele
neputând fi stocate sau inventariate, oferta lor trebuie să corespundă tot
timpul cererii, şi cu multă precauţie în situaţiile când aceasta este fluctuantă.
Administraţia publică trebuie să fie pregătită şi să anticipeze perioadele de
vârf ale cererii, iar în condiţiile unei cereri reduse să nu mai fie consumate
inutil resurse financiare şi materiale.
În Republica Moldova, administrația publică prezintă performanțe
relativ reduse: deține primele locuri la dimensiunea economiei subterane, la
mortalitate infantilă și la rata sărăciei, acești indicatori fiind corelați direct cu
politici publice de calitate. La aceasta se mai alătură și percepția negativă pe
care cetățenii o au asupra calității instituțiilor publice, asupra serviciilor
oferite și, în general, asupra politicilor publice și factorului politic. Mai mult,
instrumentele utilizate, în prezent, de administrația publică din Republica
Moldova, nu susțin o valoare publică ridicată a serviciilor și bunurilor,
determinând creșterea nivelului birocrației și corupției. De aceea, este
necesară îmbunătățirea tuturor elementelor constitutive ale sectorului public,
astfel încât acesta să fie capabil să susțină, pe deplin, competitivitatea
națională și regională, dar creșterea economică, în ansamblul ei.
O organizaţie devine eficientă dacă este formată dintr-un personal
eficient şi eficace totodată. Valoarea sectorului public nu este dată doar de
mijloacele materiale sau financiare de care dispune, cât mai ales de valoarea
aflată în potenţialul său uman [2].
Eficiența sectorului public este dată și de capacitatea acesteia de a
inova, importante fiind palierele următoare: calitatea personalului angajat, a
serviciilor furnizate și a infrastructurii utilizate, toate determinând obținerea
unor beneficii cuantificabile, pe subdomeniile specifice (administrație
publică, sănătate, educație, politici publice).
În sectorul public, eficacitatea se determină prin compararea a ceea ce
un proces de lucru poate realiza cu ceea ce de fapt realizează. Prin livrarea
serviciilor de calitate către cetăţeni, în aceeaşi perioadă de timp, eficacitatea
va creşte.

112
 În vederea creşterii productivităţii în sectorul public este necesară
dezvoltarea societăţii informaţionale ca şi societate a cunoaşterii, prin
aducerea cetăţeanului şi a nevoilor lui în centrul serviciilor publice.
Aplicarea inovării în administrația publică determină creșterea valorii
bunurilor și serviciilor furnizate populației și mediului de afaceri. Dintre
exemple de inovare în sectorul public, amintim: îmbunătățirea accesului la
informațiile privind serviciile publice, posibilitatea de completare online a
formularelor etc.
Inovarea în sectorul public impune un proces susținut de informatizare,
de optimizare a proceselor de lucru prin intermediul tehnologiilor inovatoare,
fapt ce poate contribui la creșterea economică pe termen scurt (prin reducerea
costurilor și eficientizarea activității) și pe termen lung (creșterea nivelului de
trai).
În prezent, se consideră că un sector public modern este cel care
furnizează oportunități pentru informarea inovativă și tehnologia informației,
accelerează performanțele strategice și cele ale resurselor umane, permițând
administrației să performeze eficient, pentru creșterea nivelului de trai.
Pentru a putea aplica conceptele de eficienţă şi eficacitate în sectorul
public din Republica Moldova, este nevoie de o simplificare administrativă
legislativă, o simplificare a normelor, procedurilor şi proceselor, o regândire
şi o reproiectare a formularelor administrative, o simplificare a circuitului
actelor pentru obţinerea avizelor şi aprobărilor, deci o administraţie
electronică
Calitatea administrației publice reprezintă un driver important al
competitivității naționale. Condițiile necesare unei administrației publice
eficiente sunt:
• orientarea către performanță,
• orientarea către servicii și produse de calitate,
• reorganizarea și adaptarea instituțională,
• un management eficient al resurselor umane
• inovarea tehnicilor și metodelor de guvernare, inclusiv guvernarea
electronică.
Acțiunile menite să contribuie la creșterea eficienței și eficacității
administrației publice din Republica Moldova, sunt:
1. consolidarea capacității administrației publice, în special, prin
îmbunătățirea eficienței, a gestionării resurselor umane, a instrumentelor
113
 decizionale și a coordonării în cadrul și între diferitele niveluri
administrative, precum și prin îmbunătățirea transparenței, a integrității și
a răspunderii;
2. accelerarea absorbției fondurilor din partea partenerilor de dezvoltare,
consolidarea sistemelor de gestiune și de control, îmbunătățirea capacității
de planificare strategică, inclusiv bugetul multianual;
3. remedierea deficiențelor persistente din sectorul achizițiilor publice;
4. îmbunătățirea calității și eficienței sistemului judiciar, combaterea
corupției la toate nivelurile și executarea efectivă a hotărârilor instanțelor
de judecată.
Preocuparea pentru viaţa umană şi pentru calitatea vieţii, acestea sunt
dezideratele pe care administrația publică trebuie să le ia în considerare.

BIBLIOGRAFIE:
1. Drucker, P. Eficienţa factorului decizional, Editura Destin, Bucureşti,
ISBN 973-9105-14-9, 1994
2. Moldoveanu, G., Dobrin, C., Managementul calităţii în sectorul public,
Editura ASE, Colectia Management, ISBN 973-594-283-6, 2003
3. Tanzi V., Schuknecht, L., Working Paper, European Central Bank
nr.242, 2003

114