Sunteți pe pagina 1din 15

Tema 11.

Leadershipul

1. Influenţa şi puterea în management.


Forme ale puterii şi influenţei.

2. Managerul şi liderul. Teorii ale


leadershipului.
1. Ce este influenţa şi puterea?
 Influenţa – comportamentul unei persoane
ce generează schimbări în
comportamentul, relaţiile, opiniile,
senzaţiile altor persoane.

 Puterea – posibilitatea de a influenţa


comportamentul altora.
Forme ale puterii

 Bazată pe forţare/coerciție ( teamă)


 Bazată pe stimulare
 Bazată pe cunoştinţe (puterea expertului)
 Bazată pe carismă (puterea exemplului)
 Bazată pe tradiţii (puterea legitimă)
 Puterea relațiilor
2. Deosebiri dintre manager şi lider
Manager Lider
 Administrator  Inovator
 Indică  Inspiră, încurajează
 Se bazează pe sistem  Se bazează pe oameni
 Activează conform  Activează conform
scopurilor stabilite de alţii scopurilor sale
 Utilizează argumente  Utilizează emoţiile
 Control  Încredere
 Profesionist  Entuziasm
 Este stimat  Este adorat,admirat
 Face lucrurile corect  Face lucruri corecte
 Leadershipul - capacitatea de a influenţa
persoane şi grupuri pentru a-i determina
să-şi orienteze eforturile spre realizarea
scopurilor oganizaţionale.
 Leadershipul formal – procesul de
influenţă de pe poziţia postului ocupat.
 Leadershipul neformal – procesul de
influenţă prin capacităţi (sursa - harisma,
cunoștințele).
Teorii ale leadershipului
 Teorii de pe poziţia calităţilor personale
(teoria oamenilor de succes)
 Teorii behavioriste
 Teorii situaţionale
Teorii de pe poziţia calităţilor
personale
 Cei mai buni lideri posedă un set de
calităţi comune:  Viziune, Integritate,
Devotament, Aprecierea meritelor,
Modestie, Deschidere pentru lucruri noi,
Creativitate, Corectitudine, Precizie, Simțul
umorului.s.a. –
Calităţi ale liderului în opinia lui
R.Stogdill
 Capacităţi intelectuale
 Dominaţia asupra altora
 Încrederea în sine
 Activ şi energic
 Cunoaşterea afacerii
Teorii behavoriste
 Eficienţa activităţii de conducere este
determinată nu atît de calităţile managerului, cît
de comportamentul, atitudinea acestuia faţă de
subalterni.
 Gruparea clasică a stilurilor
 Clasificarea stilurilor de către grupul de
cercetători de la Universitatea din Ohio
 “Sistemele de conducere 1, 2 ,3 şi 4’’ elaborate
de R.Likert
 Reţeaua managerială Blake-Mouton
Gruparea clasică a stilurilor
 Autoritar
 Democrat
 Liberal
Conţinutul celor trei stiluri clasice
Stilul autoritar Stilul democrat Stilul liberal

Natura --Concentrarea --Delegarea autorităţii --Eliberarea liderului


puterii în mîinile cu menţinerea poziţiilor de responsabilitate în
stilului
liderului. cheie de către lider. favoarea grupului
--Prerogativa în --Adoptarea deciziilor --Oferirea posibilităţii
stabilirea scopurilor este divizată pe niveluri autogestiunii în
şi a metodelor de --Comunicarea are loc regimul dorit de grup.
atingere. în ambele direcţii --Comunicarea are
--Comunicarea loc,de regulă, “pe
descendentă orizontală”
Avantajele --Atenţie urgenţei şi --Intensificarea --Permite de a executa
ordinii obligaţiilor individuale în munca fără amestecul
executarea sarcinilor liderului

Dezavantajele --Stoparea iniţiativei --Necesită mai mult --Grupul poate pierde


individuale timp direcţia şi viteza în
luarea deciziilor
Clasificarea stilurilor de către grupul de
cercetători de la Universitatea din Ohio
Două variabile de bază:
 Structura relaţiilor (determinarea rolurilor,
regulile şi procedurile de executare a
sarcinilor etc.)
 Relaţiile în cadrul acestei structuri
(încrederea reciprocă, simpatia, armonia
etc.)
“Sistemele de conducere 1,2,3 şi 4”
elaborate de R.Likert
Două variabile de bază în comportamentul liderului
 Atenţia faţă de muncă (executarea sarcinilor)
 Atenţia faţă de angajaţi
 Sistemul 1 – stil autoritar-exploatator (bazat pe
frică şi constrîngere)
 Sistemul 2 – stil autoritar-paternalist (se aplică
recompense, dar subordonaţii rămîn supuşi)
 Sistemul 3 – stil consultativ
 Sistemul 4 – stil participativ
Teorii situaţionale ale leadershipului

 Teorii situaţionale încearcă să determine


ce comportament şi calităţi personale
corespund situaţiilor concrete
 Modelul lui Fred Feadler
 Modelul situaţional Hersey-Blanchard
(teoria ciclului de viaţă)
Modelul situaţional a lui F.Feadler
La bază două variabile:
 Lider orientat sper relaţii
 Lider orientat sper sarcină

Stilul se determină cu ajutorul scării LPC -


least preferred co-worker