fuvion aca a aca ee ' Hi inl ii Da wm’ ne ¢ sen cel ce daasi vi ca aif be maa sti Inu u meaatema See > a GLAS Vj xa ee oe & re Sti pi A nul hie re ul no ~S- in teu maki TEORIA MUZICEL BISERICESTI ORIENT! (PSALTICHIE 9, CAP. 1 Notiuni generale. Ce este muzica? Muzica in genere, este stinja sau mejtejugul care ne favaja cum si excentim cintarea Cantarea ce este? Cintarea este alcituirea bunei iatocmiri a vocei. Din ce se aleitueste cimtarea? > Se aleitueste din sunete suitoare si pogoritoare, ce cs din gitlejal omului pus in vibrafiune. Cintarea cum poate &? Cintarea poate fi melodics si armonici. Psaltichia este cintare melodick sau unison’. Céntarea melodici sau melodia, din ce se compune? Am spus mai sus ci, cintarea se compune din sunete, reprezentate prin niste semne. Dar, ce numim sunet? Sunet numim o lovire a aerului provocat, fe din gura omulai, sau a unui object aruncat, lovit sau. frecat. Sunetul in muziei este puterea fiecirel note in parte, Sanetele ce numiri au ia muzicd? 1 Extras din ,Toorticonul cel Mara lueratde mine in a, 1920.tele in muziek (psaltichie) se names, incepind de jo te nr: Pa, Vo Ga, Dir ey Zo, Ni Do Ble reprecinti 0 scari ‘de suncte su'toare; iar daca voim si facem 0 seari pogoritoare, ue fatoarcem de sus in Jjos tot pe accleasi sunete descrescind, adici: Pa, Ni, %o, Ke, Di, Ga, Vu, Pa. Dim cite sunete se formeaci seara? ‘Se formeazi din 7 suncte incheiati in g trepte. ‘Treapta a Sea repeti sunctul 1 ea inchcere a scirii: Astfel seara formata se numeste, octavi. Sirul format dintraceste 7 suncte si urmat de al g-lea sunet, cum se numeste? ‘Se numeste sciri muzica. Veei seara nr. 1. CAP, IL Despre Ton $1 intervale. Ce numim ton? Distanja copriosi intre dou trepte aliturate, se aumeste tom, Exempla Ps, Vu, Ga, Di. Ce numim interval? Distanta dintre doud trepte depirtate, se numeste interval. Exemplu Ps, Ga, Ke Ni. © scard muzicala cite tonuri euprinde? Cuprinde sapte tonuri. Tonurile au aceiasi mrime? ‘Nau aceiasi mirime, pentruca treptele au sunt egale intre ele, unele find mai apropiate decit altele. Cite mirimi de tonuri cunoastem? Cunoastem trei miirimi de tonuri; ton mare, mic gf mai mic. Vezi scara ur. 2 Din ce cunoastem marimea unui ton? Din puterea sunctului si din seoti Sectia ce este? 7 Sectia este 0 mici distanfa, sau o subimpirfire a tonului, adick: Tonul mare are patra sect, cel trei sechii si cel mai mic dowd sec{il; iar seara in- treagi cuprinde 22 de secti. Scara astfel formati din tonuri si din seetii, cum se numegte? Se numeste: scari diatonied, Cum se executi o scari distoniea Vedem in figura No. 2, cum este impirtita s in tonuri si seefii; Iuim bazul de jos a lui pa yi ‘treptat cu vorea ‘ca si cum neam urca pe o scara, pan Ia octavul pa de sus al scirii, si de aci ne po- gordim eu vocea, tot pe accleasi trepte pin’ ajungem Ia pa de jos, bazul de unde am plecat, si aja execu tim sears distonici numita a diapasonului, E: Dar cind voim si urcim si si pogorin mai mult ca in sara diapasonulei, ce facein? Atoael indoim diapasonal gi sicem seara Disedia pazon sau seara indo Sl cum se indoeste scara? Be la ocaral pa de sus, care se iusemineari. ca accent pe el aga sta, urcim fntocmai ea si cum am Tceput dela pa Darul de jos, pind la di dasupra oc tavalui; $i dela pa de jos poporim sarin de sub scar gl aa se cuprinde dowd sar nt limita voce omenest. Vert scara No Cap, IIL Despre semnele muzicei bisertcesti. Cite categorii de semne sunt in muzica bisericeasci ? Toate semuele muzicli bisericesti in psaltichie, se impart in patru categorii: Vocale, Consuuante, Tim porale si Fiorale——————— Ison ‘— nici sue nici pogoars, ef repeti acelag stnet. Otigon sue un ton. g | Perse pogosri un ton. 3 \ tporst 7 pogoari dott tonuritreptate Elton eS pogoard dou tontrl sarit. Hail <— atunci epistrof pogoar’ un ton separat (ca de obicei), iar elafron pogoari obignuit doua tonuri sirite. ‘TABLOU GENERAL lor voeale suitoare si pogoritoare, de fgurarea sex jinite. Vocale suitoare. combinate si spi SSS. ropeti acelag sunet a tre 2 ton sirite ee eres Se. > 3 5 Sarite, Ae, le ae ere Ee czas else fo ] ! ceteris mee, pogoar’ un ton, eerie ie Gi poroars’ al tomar opiate oSS ey sirite fees Seti 4h 8 Sas a ae CAP. Vv. Semnele Consunante. Care sunt semnele consunaute? Sunt acestea cinci, 1. Varia 2, Omalon ~ aera 4, Psifiston — si Eteron ees Varia \ di putere notei ce urmeani d ind varia se serie aga \: atunci se face un timp, aga e+ de doi, de trei aya += 5. Omalon —, produce oarecare val in gatlei, repede ol ind, El se serie subt 0 noti (vocals), subt dowd si trei aja: SS Nearer:Antichenoma — face ca nota subt care se sé are. Ex se serie subt oligon, teodata si petasti aga: S\N, ton ——= di putere note! subt care se serie, si se cinte cu oarecare Eteron <— leagi doui sau trei note subt care se serie, firi a Intrernpe eittatea Alara de acestes, mai sunt inci di Stavros +} san cruce: Acesta unde se serie, face si erupa cAntarea si si ia en o now ristflare, si Endofon 17. face inte cu gura inc! m sin, sub cl, nota subt care se serie, si se i sau pe nas Prefer vocala CAP. VI Despre Timporate, Care sunt semnele timporale? Acestea sunt patrs Clasma 2 A : Gorgon = § Argon “> _ Clasma + adaogi vocalel un tact. Ha se serie ‘Apli + asemenea adaogi wn tact gi se serie subt n Gorgon — face ca vocala pe care se serie, si se ia jn ridearea mBinil, Exemp. > A> gi aga Se SR gi se site digorgon Argon se serie numai pe oligon cx doi chen- time subt cl in dreapta, aga 2 gl atunci chentimile se iu cu gorgon in ridicarea” mainif, iar, argonul Fimine ea clasmi, Exemp. Oh, eh ol aga Ze, care se 2ice i argon. Cap. VIL Despre Ftorale, (20) Cite sunt ftoralele si cum se fmpart? Froralele sunt dovizeci la numir gi se impart ia dou’ sintitoace 91 psineipals. Cate sint ajstitosre? ¢2) Sant aceste dou: Ties 3i Dies g. [es micyoreaxi nota pe eare se serie, eu un semiton, iar Dies arch hota sub care se serie cu tn semiton; de aci se infe- lege et tles se serie pe ton stiter, gi Dies gubt ton pogoritor Care sunt ftoralele principale? C18) Sint 18 si se impart in teei categorii: Diatonice, Hromatice si Enarmonice Care sunt ftoralele diatonice? (8) Ftoralele diatonice sunt opt dupa numiral treptelor sill atomic, avind avast mumie adits 3p Ji, ga, dh &, %, ob Ble se seviu pe nota cireia fi parti numirea, Daci se scriu pe alta noti, atunci se Schimba intonarea notei cua floralei pe care sau seri, pind la deslegarea ei cit alti ftora, Exemplit') Care sunt hromatice? (5) p Ftorale bromatice sunt cinci: “£7 si ale glasulut 1, Orice exemplu ce se serie In tes de maesira, gi se va expliea elevilor, i, se va seri pe tabla,