al Ilea ff i & ale glasulut al Vielen si amustar Care sunt enarimonice? (5) Ftorale enarmonice sunt tot cinci: agem S,nisabur 9, hisar -é, general ifes 9, si general diez o Toate aceste ftorale ad diferite modulici cum sunt repreventate tn selrile lor}, afari de ifes si diez care au o luerare aparte numai asupra motel pe care se pur. CAP. VIIL Despre Timp s1 Tact, coeemintt Misur ce latreboiojin fa exeeterea cntlr pia ridicarea si lisarea miinei in mod egal; Hisarea mainii dela fnalkimea umirului pe bancd sau ‘pe geouchl, se socoteste timpul J, iar ridicarea mAini, impal al Il-lea; tech eal are-d nh Sala sie ee tect Gluten fa bey ne Ti pat is Dulce fel de ace cenoaten? onoegem tel leur de tate su oases irmologie van lite ve Tosemorac aye. Subic me ae te tosemarad aye Fs Pept wat Bare ne ey . Afara de acestea mai sunt inci dou’, insi de mica Jmportand: Acssia sl se sumest, tit ceiaty sau citanic; gi acesta ¥', care se numegte, tact indoit fau dou note tnt bitae Si se dea Hacapia’ Fiecare cintare trebue si aibi timpul fosemuat deasupra Ja inceput, iar care asi va avea insemnat timpal, atunci se ciuti cu timpul acesta +? stihirie CAP. IX, Despre Cadente. Ce numim cadenti? Repaosul ce se face in m ale scirii, se numeste cadenta. Gite Leluri de eadenje deoscbim? ‘rei feluri de cadenje: Perfecte, imperiecte si finale. I. Cadenfe perfecte se fac, la punct, punct si vire gula si Ja dou puncte. - j': Il, Cadenje inperfecte sé fac Ia virgula si la punct cu virgul, 33 ILL Cadenge finale se fac Ia sfaryitul fecire’ ciat lodie pe diferiye trepte CAP. Despre Sea In muzica bisericease’ cite feluri de sciri sunt? Sint trei: Diatonice, Hromatice si Enarmonice 4) TL Scara Diatonict naturala, care 0 intrebuinjeazi slasul I gi al V-lea, mumita gi scaré minora, cum si flasul al IV-lea stihiraric; iar eind este papadic, ta- trebuinjesz’ scar majora ‘ca si glasul al VIII, (3) “11 Seara Hromatics, care se imparte in trei diferte scari: a) Scara hromatiea, a glasulai al Tlea, 8) iro: matici a glasului al VI-lea sic) hromatica mustar. (BM Scara Knarmonicd care o intrebuinjeaxd las al Tea si al VIl-lea, cite odata gi al Velea, gi se tm parte jarigi in tei diferite seirl: 9) Scart enarmonica agem, 6) enarmonici Nisabur si c) enarmonici Hisar, purtind Gecare numele ftoralei ce-i di majtere.ss eeacaaacsasccccaaaaaaacaaaamscmmmmmamml CAP. XI. Primitive. Derivate Despre Marturil. tai gs VEL gS tile se sori Te fncepstal fleciret cintiri gi ,tat o Wy nde se fc cadenje. La inceput mlrturiaarath pe ce lm ek . Vl, oe oe rod si se cinte cintares sce, si le eadente aratd 3 dc cintarea a egit bine la nota ceruti. .w Seid . um, OR Cite feluri de mirtarl sunt? + =e% a Trei feluri: Diatonice, Hromatice si Enarmonice, L Mértarle dstonige sist acestea: % dh, 2 8-4 EERA if Mareurile hromtice sunt: Pentra glas al Tea seotea: Bf, Zod, Bd, Poe. las a Vien acestea: fal, 425 2 si yhiar pentew mustar .F, cololaite tn sear rimin naturale TIT, Marturiile enarmoniee, sunt tot ce schimbate p sunt acestea dout c diatonice Agem, Nisabur si Hisar, peatr na, 6, AL G1 Re In seara Ini nisabur, pentrn va, 6, na acestea: qj si gly Tar in scara lui Hisar, numai pentru ai Gi, vei serie respective CAP. XL url sau Glasurl, In muzica bisericeasci sunt opt glasuri, dintre care patrt primitive si patru derivate, din cele primitive care se numese si Taturase, adied: Astiel se serie la inceput fiecare glas, deasupra fiecirei cintiri adiogindy-se si timpul cum trebueste executati. cintares, Glasul (Benut) 1. - DORIAN Glasnl Ttti va numit Dorian El_intrébuinjeart seara diatonick vaturali a diapssonului, avind bazul in na, gi se intoneasi astfel: § + +>. 2 §. Cadenjele Ini sunt: Stihirarie, are 'cadente impertecte tn va, perfecte si finale ta. na, irmologic sau troparnic, are cadente imperfecte in Ai, perfecte gi finale im na. Ftoraua glasului I este aceasta ©. LIDIAN Ghasul al Tea s'a numit Lidian, gi intrebuinteasi seara hromateet a glasului al T-lea, avnd bazul tn Ai Se intoneast aslel: $ ARs Se fo Glasul al T-1e: Cadenfele tei sunt: Sthiratie cadenfe inperfecte are mai tn toate treptele seirii, dar mai mult in ai, ou si x0, iar perfecte gi finale are in ai, de unde a Inceput si cite odata si ta ou. Irmologic are dou modulari, a) cind merge pecopria sa scari, are cadenje imperfecte tn aigi xo, fglasului al VElea cu ftoraua accasta o, atunei face cadente inperfecte in ai, perfecte gi finale in na, Froraua glasului al Illea este aceasta -@ gl Glasut al I-ten. Glasul al Ul-lea s'a numit Frigian si intrebuinteaz’ scari diatonici si enarmonici: Cind insemneazi la Inceput cu aceasl ftora 0, are eate asa propric, attine! are melodia distonict, far'cind are agem , alunel are melodia enarmonic&; bazul sin este in ya, gi se intoneas’ astiel: { A= Cadenjele lui sunt: Stihirasie are eaden{e inperfects fa xe, perfecte in na gi finale in ya. Tot aceste car deaje’are gi irmotogie. Glasul al 1V-tea. Glasul al IV-lea s'a numit Milesian gi intrebuin- feast scara distonied dupt sistema dlapasonulai Cand este papadic iyi are bazul in a1 se intoncari asl: 2 SSeS FSSA 2» prcind co denje perfecte si inperfecte-in i, 6u gi°ma, uneori gi fin vs, iar finele in ai. Stibiraric are azul in na, si se intoneaat aga SS > 4, avind cadente inperfecte tn a, port fecte in na gi finale in ou. Irmologic are bazul in 6u, denumit leghetos, si se finsemueai la fneeput cu inijiala aceasta 2 6u; se intoneasd: & >> f,Hleind eadenfeinpertece in ai, ug! na, iar periecte gi finale ta gu. Froralele glasului al 1V-lea sunt; Papadie aceasta XS Stihirarie Q gi irmologic Glasul al V-les. Glasul al V-lea s'a numit Ipodorian, El este Pituragut lasului T-t4i si intrebuinteasi tot ea glasul iatdi seara dintonicd, iar cind are agem 9 in melodie, atunci jntrebuinfessi seat enarmonied, bas! il are in aa Stibirarie se intoueada aga: cadenje inperfecte face in ae $1 Aj, perfecte in na gi finale in ai, Irmologie urci la xe gi deacolo urm cu ftoraua aceasta 9 puindu.se pe ne, fieind cadenje inperfecte in ni ca in a, perfecte gi finale in ae ca in aa, Iar cad este enarmonic, face cadenje imperfecte in zo, ai gi va, perfecte gi finale in na gi ai ca dela na Glasul al VE-lea. Glasul al V-lea s'a numit Ipolidian. Hi este litu- rogul glasului al T-lea intrebuinfind sear’ hromaticd 4 su propric in felul acesta: aa, Gu, va, ai, 6, ee cesta er claonoies tre Gwra ton si jumitate, pe avai sfert dia tonul amare; asemenea face gi cu a dous patra coardi, adicd: Rese ck na gu, Topi cu gua gi mina eu yaad, Vedi seara ir. 2 lromatich. Glasul al VI-lea are bau! in % a, $i se intoneaail aga Ramey SS iat ind incepe ain Stihirarie face cadenje inperfecte ia ai gi xe, per~ fecte gi finale in na. Irmologie intrebuinjeaz eu totul seara glasului al doilea, gi face cadenfe inperfecte in ui, ai si x0, jar perfecte si finale in 61.Frorana glasului al Vi-lea este aceasta # si gi se pun, prima pe na gia doua pe i Tar pentru itmologie aceasta -¢- 2 glasului al Ilea Glasul al Vitdea. BLOU GENERAL AL SCARILOR. Glasut al VIl-lea este Taturasu! glasului al treilea si sia numit ipotrigian, El intrebuinteazi fn totul scara SCARI DIATONICE. Blasului al trelles, atit diatonic eit si enarmonic, aviad aceleagi ftorale 0, , $i tot accleagi cadente. Diadlapasonul anu scars Indoitd Se intonese’ astel: | S77. Glasului al ViJea } sa mai ice gf glas grou sau Scare Distoneh a Diapasonutul, Protorvaris (shtl grt) fmpromutat dela glasal T-, mh or 7 Seq, si merge im totul scara diatonic na | i aid I tural, ficind cadente inperiecte tn ai si va, per i zo i fecte in na gi zoyqi finsle ia Zo, avind foraua i s|—| xe 2 aceasta care se pume pe zo de sus % as : xe 2 Glasw al VItTt6a, : pet : ; | ra 2 ag Glasut al VEIT ea cate Tituragul glasulué al IV-lea 2 2 uit Iponilesian, «i fnzebuinieant seari datoncd 2 ou 2 moe fajors, avind baru! in ni gi se intoncarl sya: a me Re Ay dn 4 pare "Att stihirarie eit si irmologic glasul al optulea, 2 aie face cadenfe inperfecte in ai gi ou, iae perfecte si | 4 vi finale io a i ze toraoa giasnlu al VITI-les aceasta @ si se pune 4 a pe ni baral sit i xe ‘Truparcle, Condacele cit si Sedelnele acestoi glas, a o formi irmologici deosebiti: Ineepind dela ra unde isi are bazul, face pe =o iles si pe su diex, tt eadente inperfecte fn ai, jar perfecte gi finale in va. arSears gle al Ile SCARILE HROMATICE. SCKRILE ENARMONICE. Seara glas. al Vite. Sears ful Mugtar Nr 3 ro oi me Lf : Lita Es Scar dupit roati, euprinde patru distante tncheiate im inci tonuri: Tonul eel dintii este in simfonie cu al eincilea. Se intoneasi astit Pa vu ga di pa vu ga di pa vu ga 8 dike digavukedi ga vukedi ga vukedi ga di pa vu pa dupi trifonie; euprinde in patru tonuri, Intaiul ton in si istanje tacheiate fonie eu al patrulea: $i se intoncadi astfel. ae ee Ni pa vu ni pa vu ga vupaga vu — Exereifii pentru deprinderea Paralaghiei. Tonurile Scaril. Pa Vu Ca Di Ke Zo Ni Pa | Pa Ni Ke DiGa Vu Pa *