Managementul clasei de elevi (MCE)

• 1. delimitări conceptuale

• 2. management educaţional vs. MCE

• 3. manager vs. leader

• 4. definiţia MCE

• 5. funcţiile managementului clasei de elevi

• 6. consecinţe ale unui management defectuos

1. Etimologia cuvântului management:

Din lat. magnus agere→manevrare, pilotare, conducere

DEX: 1.activitatea şi arta de a conduce. 2. ansamblul activităţilor de organizare, de conducere şi

de gestiune a întreprinderilor. 3. ştiinţa şi tehnica organizării şi conducerii unei întreprinderi.

2.

 Managementul educaţional ca disciplină pedagogică studiază tehnicile ştiinţifice prin care

activitatea educaţională se poate proiecta, organiza, coordona, regla, conduce cu scopul
creşterii eficienţei sale, pentru modelarea personalităţii umane complexe, autonome şi
creative.

 managementul educaţional se referă la întreg sistemul educaţional, la toate nivelele

instituţionale, la relaţia dintre instituţiile educaţionale, la relaţia dintre actorii implicaţi în
contextul educaţional;

 managementul clasei de elevi se referă la clasa de elevi, la coordonarea tuturor resurselor

umane, materiale şi financiare ale acesteia cu scopul creşterii eficienţei educaţionale;

 Manager vs leader

 Confuzie şi tendinţa de a considera cei doi termeni ca fiind sinonime.

 Sunt două dimensiuni distincte ale celor care conduc.
 Managementul- se bazează pe administrare şi control. Se caracterizează prin organizare,
rigurozitate.
 Leadership- vizează relaţii mult mai complexe şi pune accentul pe asumare, viziune,
atitudine personală.

E. Joiţa (2000) consideră managementul educaţiei ca fiind teoria şi practica, ştiinţa şi arta
proiectării, organizării, coordonării, evaluării, reglării elementelor activităţii educative, ca
activitate de dezvoltare liberă, integrală, armonioasă a individualităţii umane, în mod permanent
pentru afirmarea autonomă şi creativă a personalităţii sale, conform idealului stabilit la nivelul
politicii educaţionale.

R. Iucu (2000) defineşte managementul clasei de elevi ca: domeniul de cercetare în ştiinţele
educaţiei care studiază atât perspectivele de abordare ale clasei de elevi (didactică şi
psihosocială) cât şi structurile dimensionale ale acesteia (ergonomică, psihologică,
 psihosocială, normativă, relaţională, operaţională şi creativă ) în scopul facilitării intervenţiilor
cadrelor didactice în situaţii de criză „microeducaţională” (indisciplină, violenţă, non-
implicare ) şi a evitării consecinţelor negative ale acestora, prin exerciţiul microdeciziilor
educaţionale.

Componentele MCE
• Gestionarea resurselor (spatiul, timpul, resurse materiale, umane, tehnologice)
• Stabilirea clară a aşteptărilor(regulamentul clasei)
• Dezvoltarea relaţiilor pozitive
• Captarea şi menţinerea atenţiei elevilor
• Intervenţia în situaţiile de indisciplină

Ce gestioneaza un profesor?
• Conţinuturi
• Atitudini şi comportamente
• Probleme de disciplină
• Forme de lucru (colectiv, pe grupe, în tandem)

Abordări manageriale ale clasei:

1. abordare organizaţională:

- număr mare de elevi aflaţi în interacţiune (~ 30 elevi);

- desfăşurarea unor activităţi organizate în vederea atingerii unui scop comun (vezi informarea,
educaţia, devenirea personalităţii);

- asocierea dirijată a elevilor (orientată, condusă de către secretariat);

- structura formală de statute şi roluri bine definite (discriminăm astfel, rolul profesorului / rolul
elevului, variabilitatea rolurilor elevilor în cadrul grupului);

- configurarea clasei de elevi = complexă, evolutivă, dinamică,

2. abordare epistemică: nevoia de eficienţă, cea care a impus un demers managerial şi în

ştiinţele educaţiei .

3. abordare istorică: Comenius, el punând în evidenţă multitudinea de variabile corespunzatoare

conducerii colectivului de elevi .

4. abordare sociologică: - motivarea socială a clasei, relaţiile educaţionale, climatul socio-afectiv

al clasei

5. abordare psihologică: importanţa formării / dotării elevului cu abilităţi psihologice de

adaptare şi integrare.

6. abordare psihosocială: aspectele socio-relaţionale şi de dinamica cognitivă-afectivă-socială şi

educativă la nivelul clasei de elevi .

Funcţiile managementului clasei de elevi

 Procesul managerial în educatie parcurge etapele general valabile ale managementului

ca:
 previziunea,
  planificarea,
 proiectarea,
 decizia,
 organizarea,
 coordonarea,
 realizarea,
 îndrumarea,
 consilierea,
 evaluarea.

Profesorul îsi poate constitui procesul managerial în diferite maniere(E.Joita,1999):

a.linear, cu respectarea proiectarii initiale

b.situational, prin adaptarea continua la noile situatii

c.corectiv, prin reluarea rezultatelor, a cauzelor si a solutiilor

d.alternativ, cu înlocuirea solutiilor , în functie de eficienta lor.

Consecinţe ale unui management defectuos

1. oboseala :

• oboseala obiectivă (ce se instalează în urma unor activităţi instructiv-educative epuizante,

prelungite, manifestată printr-o reducere semnificativă, măsurabilă a cantităţii şi calităţii
rezultatelor elevilor)

• oboseala subiectivă (vezi sentimentul de delăsare şi epuizare, chiar plictiseală, aceasta din
urmă reprezentând un grad mai scăzut al oboselii, precum şi un simptom natural al instalării
ei)

2. lipsa de motivare: - motivaţia intrinsecă / extrinsecă

• - motivaţia cognitivă / afectivă

• - autocontrolul motivaţional sau „autostimulare”

3. Deprecierea climatului educaţional:

• neangajare / nepăsare

• distanţare / depersonalizare

• rutină

• lipsa concentrăarii

• reacţii critice, negative.

4. minciuna- se observă în voce, gesturi.

5. agresivitatea : - acţiuni individuale / colective

• - agresiune fizică / verbală (caracter activ / pasiv, direct / indirect)

• - insultă, furt, constrângere prin santaj, ameninţare