La Timişoara, soţii Stoica sunt in faţa unor decizii importante.

Fiul lor,
Sergiu, va implini şapte ani in luna decembrie şi trebuie să hotărască dacă va incepe
şcoala anul acesta sau vor aştepta pană anul viitor. Conform legii, invăţămantul
obligatoriu incepe la şapte ani, dar familia poate să ceară inscrierea copilului la
şcoală dacă a implinit şase ani. De asemenea, fiica lor, Silvia, a terminat gimnaziul.
Media ei de admitere la liceu este foarte bună, deci are şanse să intre la cele mai
bune şcoli din oraş. Părinţii ar fi mandri să urmeze liceul de informatică, unde au
invăţat şi ei. Dar Silvia nu a arătat niciodată un interes deosebit pentru calculator.
Bunicii, care s-au ocupat mai mult de educaţia lui Sergiu, consideră că nu
este incă momentul să devină elev.
BUNICA: După părerea mea, n-ar fi inţelept să il dăm la şcoală. E adevărat
că este inteligent şi ştie multe lucruri pentru varsta lui, dar e prea copilăros şi nu
are destulă răbdare. Mi-e teamă că nu se va putea concentra la ore.
ALINA: Da, mamă, dar dacă il interesează ceea ce face e in stare să stea
nemişcat ore in şir.
BUNICA: Numai că pe el deocamdată il interesează jocul. Nu ştiu dacă
invăţătura il va atrage la fel ca puzzle-ul sau calculatorul.
ALINA: Bine, dar la inceputul clasei I repetă ce au invăţat in grupa
pregătitoare la grădiniţă. Şi pană trec la lucruri mai complicate se va obişnui să fie
atent şi să se concentreze.
MIHAI: Şi in plus, el deja cunoaşte literele şi poate chiar să citească.
BUNICA: S-ar putea să aveţi dreptate. Dar cred că inainte de a lua o hotărare
ar fi bine să cerem părerea doamnei educatoare.
ALINA: A, doamna educatoare mi-a spus deja de mult că Sergiu e pregătit
să inceapă şcoala. Zice că s-ar plictisi incă un an la grădiniţă.
SILVIA: Bunico, mama are dreptate. Silviu deja adună pană la 20. Toată ziua
mă bate la cap să-i dau exerciţii.
MIHAI: Ei, Silvia, bine că ai venit! Cand zici că trebuie să completăm fişa de
inscriere pentru repartizarea naţională?
SILVIA: Mmm, pană poimaine.
MIHAI: Şi, te-ai hotărat? Ne asculţi?
SILVIA: Tată, te rog! Ştii că nu mă atrage calculatorul! Vrei să ajung să-l urăsc?
MIHAI: Draga mea, dar dacă mergi la Liceul de Informatică nu inseamnă că
trebuie să devii informatician. In schimb, ai invăţa să utilizezi bine calculatorul, ceea
ce e foarte important, indiferent in ce domeniu vei studia apoi.
ALINA: Silvia dragă, ţi-am mai spus, noi ştim ce şcoală bună se face la Info.
Chiar ieri am vorbit cu un fost coleg de liceu care e profesor de matematică acolo. Sunt foarte
incantată de ce mi-a spus. Noi am fi liniştiţi dacă ai invăţa acolo.
BUNICA: Bine, dar voi ştiţi ce işi doreşte ea? N-ar trebui s-o intrebăm?
ALINA: O ţine una şi bună că ea vrea la un colegiu naţional. Poate se ia după
vreo prietenă.
SILVIA: Dacă aţi avea mai multă incredere in mine, n-aţi vorbi aşa.
ALINA: Bine, te rog să mă scuzi. Te ascultăm.
SILVIA: Eu de fapt de anul trecut, de cand am inceput anatomia, mi-am dat
seama că mă interesează tot ce ţine de corpul uman şi de sănătate. Vreau să invăţ şi să ajung la
Facultatea de Medicină. Bunicul s-a interesat ce liceu ar trebui să fac pentru asta şi mi-a spus că
la liceele teoretice este specializarea ştiinţele naturii unde se face multă biologie şi chimie.
MIHAI: Bunicul?
SILVIA: Da, tată, pentru că el are răbdare să mă asculte.
BUNICA: De fapt, voi vă amintiţi, dragii mei, care erau jucăriile preferate ale
Silviei? Şi acum mai păstrează trusa aia de doctoriţă. Nu-i aşa, Silvia?

Exprimarea dorinţei şi a condiţiei. Modul condiţional-optativ, timpul

prezent

− Vrei să alergi cu mine?

− Aş alerga, dar sunt ocupat. Dacă aş fi liber, aş alerga.
condiţia dorinţa
aş alerga
auxiliarul „a avea”---infinitivul verbului de conjugat

a dansa

Forma afirmativă
Eu aş dansa.
Tu ai dansa.
El ar dansa.
Noi am dansa.
Voi aţi dansa.
Ei ar dansa.

Forma negativă
Eu nu aş dansa.
Tu nu ai dansa.
El nu ar dansa.
Noi nu am dansa.
Voi nu aţi dansa.
Ei nu ar dansa

a fi
Eu aş fi fericit, dacă nu m-ai refuza.
Tu ai fi trist, dacă ea nu ar veni.
El ar fi atent, dacă nu l-ai deranja.
Noi am fi liberi, dacă am termina temele.
Noi am fi bucuroşi, dacă ne-aţi asculta.
Ei ar fi prieteni cu mine, dacă aş dori.

Completaţi cu verbele din paranteze la condiţional-optativ prezent:

Dacă _____________, _____________la timp. (a se grăbi, a ajunge)
Dacă _____________ acum, _____________ trenul. (a pleca, a prinde)
Dacă _____________ legume şi fructe, _____________mai sănătos. (a manca, a fi)
Dacă _____________mai mult sport, _____________rapid. (a face, a slăbi)
Dacă _____________corect temele, _____________mai uşor. (a rezolva, a invăţa)
Dacă _____________la petrecere, _____________cu noi. (a veni, a se distra)
Transcrieţi enunţurile de mai sus, punând verbele la indicativ prezent .

Subliniaţi verbele la condiţional-optativ din proverbele de mai jos. Explicaţi

proverbele.
Dacă ar face toate muştele miere, ar fi pe toţi pereţii faguri.
Dacă ar fi numai un cerşetor, tot cu zahăr l-am hrăni.
Dacă prostia ar durea, mulţi s-ar tăvăli in chinuri.
De-ar şti omul ce-ar păţi, dinainte s-ar păzi.

Completaţi enunţurile date, astfel încât să exprimaţi condiţia:

Eu aş veni la cinema dacă____________________________________________
Marin ar pleca la pescuit dacă _______________________________________.
Dacă _______________________________________, Teodora ar citi mai mult.
Dacă ___________________________________, voi aţi reuşi să plecaţi la mare.
Dacă ________________________________________, elevii ar invăţa mai uşor.
Tu ai fi terminat de vorbit dacă _______________________________________.