Conservarea

biodiversității
 Tema 1. Conservarea
biodiversității
1.1. Strategia internațională și
națională privind conservarea
diversității biologice.
1.2. Componentele strategiei
conservării biodiversității.
1.3. Principiile de conservare a
biodiversității.
• Strategia privind diversitatea biologică a Republicii Moldova pentru anii
2015-2020 (în continuare – Strategie)
reflectă starea actuală a diversităţii
biologice a Republicii Moldova,
tendinţele modificării
componentelor biodiversităţii,
scopul şi obiectivele activităţilor
destinate protecţiei biodiversităţii.
 Strategia internațională privind conservarea diversității
biologice are scop de a stopa pierderile de specii de plante și
animale pe Terra.
De a crea premisele necesare în vederea sălvării geosistemelor,
ecosistemelor și speciilor de importanță pentru generațiile
viitoare, stabilirii fundamentului necesar pentru managementul
rațional al resurselor naturale și dezvoltarea durabilă a
sistemelor socio-economice a umanității.
Problema conservării diversității biologice nu este ceva nou.
Ea a fost actuală de-a lungul timpului dezvoltării societății
umane.
 Strategii internaționale.
Convenţia de la Rio de Janeiro privind
diversitatea biologică Strategia Internațională
privind diversitatea biologică, prevede
anticiparea, prevenirea şi abordarea cauzelor
reducerii sau pierderii semnificative a
diversităţii biologice, datorită valorii
elementelor sale constitutive pe plan
ecologic, genetic, social, economic, ştiinţific,
educativ, cultural, recreativ şi estetic,
favorizarea cooperării între state şi
organizaţiile interguvernamentale.
Conservarea biodiversităţii necesită atât
folosirea raţională a resurselor biologice şi
implementarea politicii de dezvoltare
durabilă în managementul ecosistemelor,
cât şi luarea sub protecţia statului a celor
mai reprezentative sau unicale obiecte ale
naturii. În acest scop au fost acceptate
principiile generale şi specifice de
conservare a biodiversităţii, recunoscute
în majoritatea ţărilor.
 Majoritatea componentelor Strategiei la
nivel geosistemic necesită o perioadă
îndelungată de implementare (peste 10 ani). În
cele mai dese cazuri, componentele Strategiei
la nivel ecosistemic se realizează într-o
perioadă medie (de la 5 la 10 ani), iar cele ce
ţin de protecţia speciilor, de conservarea
fondului genetic şi de metodele ex-situ de
conservare – într-o perioadă scurtă (mai puţin
de 5 ani).