Evaluare sumativă la tema Romanul realist (în baza celor 3 romane

studiate de M. Sadoveanu, M. Preda, I.Druță), realizare electronică și

printare

1. Explică tehnica detaliului, drept caracteristică a romanului, pentru cele

3 opere studiate, câte 5-7 rânduri pentru fiecare roman. 3p.

a) (Frații Jderi de M.Sadoveanu) Lupte, expediții, victoria de la Podul

Înalt, evocarea unei epoci strălucite din  istoria statului moldovenesc
când, între 1469 - 1475, domnia lui Ștefan cel Mare asigurase libertatea
țării sale, toate dau densitate epică unei epopei cu amplă desfașurare.
Romanul este ficțiune poetică în care se topește documentul istoric:
accentul se pune într-o măsură mai mare pe eroismul fraților Jderi, al
oamenilor Măriei-Sale, decât pe figura autentică a lui Ștefan Vodă. Frații
Jderi sunt rodul fanteziei autorului. Lucrarea surprinde esența spiritului
epocii, atmosfera ei particulară, problematica ei sociala și etica al cărei
element fundamental e lupta istorică a poporului pentru independența
patriei. Astfel structura acestei opere devine, în mod necesar, epică.

b) (Povara bunătății noastre de I.Druță) Modalitatea de reprezentare

artistică a personajelor feminine și a feminității în genere e ancorată la
Ion Druţă într-un tradiționalism viguros. Lirismul, poeticitatea,
baladescul, sacrul și valorile ancestrale marchează atât percepţiile
asupra existenţei, cât şi profilul lor afectiv și spiritual. Femeia, în viziunea
autorului, constituie o parte fundamentală a echilibrului lumii în care
există.

c) (Cel mai iubit dintre pământeni de M.Preda) Romanul este scris la

persoana întâi, bazându-se pe un artificiu narativ: convenția
manuscrisului care îi aparține unei persoane aflate la închisoare și care
își rememorează viața, încercând atât să se disculpe, cât și să descopere
sensul adânc al vieții și al vremurilor trăite. Perspectiva narativa este
deci actorială, a personajului-narator Victor Petrini, iar întregul roman
pare marturisirea unui om care își dă seama, cu toată luciditatea, că nu
este decât o „jucarie a destinului", singura salvare părând a fi de fiecare
data în căutarea si trăirea iubirii.

2. Descrie impresia postlectorală, în final, cu un îndemn pentru lectură,

pentru cele 3 opere studiate, câte 7-9 rânduri pentru fiecare roman. 3p.
a) (Frații Jderi de M.Sadoveanu) Opera ajută să înțelegi mai bine
perioada domniei lui Ștefan cel Mare. Romanul a reconstituit timpul și
atmosfera acelei perioade. Sunt prezentate obiceiurile, traiul și datinile
țăranilor moldoveni din acea epocă medievală, ele fiind legate de unele
practici magice. Și pe vremea lui Ștefan cel Mare Moldova era într-o
stare înapoiată din punct de vedere al civilazației. Cei trei soli venețieni
veniți ca oaspeți la curtea domnească, observă și comentează realitățile
special politice  din Moldova. Ei au fost surprinși de datinile și obiceiurile
ale moldovenilor, dar   nu s-au sfiit să afirme starea înapoiată a
drumurilor care "pur și simplu nu există". După lectura romanului "Fratii
Jderi" am înțeles mai bine faptul că sa ai o pată de Jder pe obraz este un
semn bun.

b) (Povara bunătății noastre de I.Druță) "Povara bunătătii noastre" de

Ion Druță, ar fi o crimă de a nega valoarea acestei opere pentru tezaurul
național. Povara bunătății noastre intrunește ansamblul valorilor
primordiale ale neamului nostru: dragostea față de pamînt, tradițiile
satului, perseverența si simplitatea, afecțiunea pentru glia
strămoșească.

c) (Cel mai iubit dintre pământeni de M.Preda) În centrul romanului stă

drama unui tânăr intelectual, asistent la catedra de filozofie în viața
căruia se instalează brusc și violent absurdul sub forma unei dendenții
fără motiv. În ciuda încercărilor grele, înjositoare prin care trece, a
degradărilor repetate si absurde, Victor Petrini nu-și pierde fondul de
umenitate, nu se înrăiește, dimpotrivă, își păstrează încrederea în
valorile vieții și mai ales în mitul iubirii. Personajul demonstrează că
omul poate învinge răul păstrandu-și nealterata esență umana.
3. Caracterizează un personaj, la alegere, câte 7-9 rânduri pentru fiecare
roman. La caracterizare, vei ține cont de: tipologie, 2 caracteristici
motivate prin situație de text, actualitatea tipajului prezentat. 2p.

a) (Frații Jderi de M.Sadoveanu) Ștefan cel Mare este un personaj

istoric, este domnitorul urmărit și în momente comune tuturor
oamenilor, este umanizat. Portretul său urmărește linia înaugurată de
Grigore Ureche: “Se vorbește prin sate despre măria-sa că-i un om nu
prea mare de stat, însă groaznic când își încruntă sprânceana”. Ștefan
cel Mare este un om al Renașterii, un umanist. De multe ori, postura sa
de personaj absent îl ridică la puterea de forță coordonatoare a
realității. Înfăptuiește ordinea în planul uman (“Războiul meu… Îl am cu
această țară fără rânduială”), dar și la nivel cosmic: “De când acea
putere se așezase asupra Moldovei, părea că s-au schimbat și stihiile”.
Are calitate de mag, de învățat, dar are și atributele eroului, pentru că
transmite un sens universului. Este un personaj justițiar, instaurând în
Moldova siguranța și spiritul dreptății. Dintre diversele situații în care e
prezentat, definitoriu apare episodul luptei de la Vaslui, aceasta
devenind simbol al tuturor războaielor sale, al epopeii Moldovei timpului
său, al conducatorului de oști – Ștefan, el însuși erou de epopee.

b) (Povara bunătății noastre de I.Druță) Onache Cărăbuş este un

personaj realist deoarece provine din pătura socială inferioară este
prototipul muncitorului de la ţară, adică tipul ţăranului perseverent,
structurat pe pricipiul adevărului. Este în permanentă transformare, iar
evoluţia sa este reflectată prin opoziţie şi corelaţie cu alte persomaje, de
exemplu cearta cu Haralampie şi bunele relaţii cu Tincuţa, acestuia îi
lipseşte idealizarea. El realizează imaginea generalizată a omului din
spaţiul mioritic,al omului care întruchipează în timp şi în spaţiu concepţia
şi destinul poporului nostru. Personaj exponenţial al cărui destin
simbolizează soarta unui întreg sat. La prima vedere este un ţăran
obişnuit, harnic, acesta se conturează din momentul cînd îşi înecepe a
construi casa nouă şi pînă unde se povesteşte cum el prelucrează
pămîntul pe care îl are, cum el încearcă să crească oi macar că în familia
lui nu erau ciobeni. Toate aceste lucruri demostrează că Onache este şi
un ţăran optimist, plin de viaţă.

c) (Cel mai iubit dintre pământeni de M.Preda) El deține rolul de

narator,toată acțiunea fiind văzută prin ochii săi.În roman se evidențiază
caracterizarea directă a personajului și anume prin
autocaracterizare:,,Aveam figura frumoasă fizic, dar urâtă din expresie.
Aveam sprâncene groase de timpuriu bărbătești, dar puternic și anevoios
desenate, ochii mari și negri, nasul și barba prea voluntare, gura bine
desenată, dar lipsită de cea mai vagă senzualitate, obrazul tras laminat,
ascetic, deși numai ascetic nu eram. Caracterizarea sa este relevată în
mod direct și prin relațiile acestuia cu alte personaje. Spre exemplu
atitudinea lui față de fiica sa Silvia era una sufletească, bună,
părintească. Petrini se încadrează în tipologia intelectualului. Valorile pe
care le promovează el pe parcursul romanului sunt dragostea și
sinceritatea.

Corectitudine - 1p.

4. De inclus unul din romanele studiate în curent. 7-9 r.,1p.