3. ELIADE, M. Întoarcerea din rai. Bucure ti: Litera, 2010.

4. CR CIUN, Gh. Introducere în teoria literaturii. Chi in u: Cartier

Educa ional, 2003.
5. MARINO, A. Critica ideilor literare. Bucure ti: Dacia, 1974.
Recomandat
Adriana CAZACU, dr., conf. univ.

ECOURI EXPRESIONISTE ÎN LIRICA LUI LUCIAN BLAGA

Viorica ONOFREI, student , Facultatea Litere

Expresionismul german p trunde în spa iul românesc dup Primul

R zboi Mondial, având ecouri semnificative în literatura român .
Influen ele scriitorilor germani expresioni ti au fost adaptate în
conformitate cu spiritul spa iului autohton. Lucian Blaga este un
reprezentant de marc al expresionismului românesc, practicând în
opera sa un ,,expresionism îmblânzit”, plasticizat. M. Mincu nume te
acest fenomen ,,blagianizarea expresionismului”.
Poezia Vreau s joc cuprinde mai multe elemente de factur
expresionist . Ea este un imn al libert ţii spiritului. Versul „O, vreau
s joc, cum niciodat n-am jucat!” exprim dorin a de a c l tori spre
stele, de a sparge tipare i de a trece dincolo de limitele posibilului,
amintindu-ne de ,, ip tul” expresionist. Eul liric cere de la p mânt un
elan vitalist excerbat ,,str fulgerat de-avânturi nemaipomenite” pentru
a-l propulsa spre cer. El este dominat de aspira ia spre ideal.
Metaforele i simbolurile din poezie: aripi, s geat , valuri de lumin
trimit la sensul de zbor, dorin a de a atinge absolutul.
Poezia Stalactita este, dimpotriv , dominat de o stare de lini te i
pace l untric care inund lumea eului liric. T cerea ia forma
sufletului s u. El se simte ca ,,o stalactit într-o grot uria ”. În
poezie întâlnim mai multe lexeme care contureaz lini tea: ,,T cere”,
,,încremenit”, ,,stau”, ,,pa nic”, ,,stalactite”, ,,lin”, ,,picuri de lumin ”,
,,stropi de pace”, ,,împietresc”, ele conturând universul eului liric.
Comunicarea lui cu Marele Tot se realizeaz prin aceste ,,picuri de
lumin ” care ,,cad i împietresc” în sufletul s u.
Poezia Lini te reprezint leg tura eului liric cu genera iile trecute.
Motivul-simbol al lunii sugereaz aceast leg tur între prezent i
trecut. Luna este un martor al tot ce se întâmpl în Univers. Totul e

113
cufundat într-o lini te deplin . În aceast atmosfer , gândul eului liric
str bate nep trunsul. El simte influen a str mo ilor care ,,vin s - i
tr iasc mai departe/ în noi/ via a netr it ”.
Lucian Blaga este un mare creator i valorificator de mituri. Poezia
Legend prezint remitizarea mitului paradisului. Sintagma ,,r nile
amurgului” ne sugereaz ideea c Eva parc prevede destinul tragic al
omenirii. Este prezentat momentul când ,,mu ca din m rul ce i l-a
întins ispita arpelui”. M rul este simbolul fructului blestemat care a
cauzat p catul primordial – Izgonirea din Rai. Din sâmburele m rului
s-a întâmplat actul tr d rii omenirii. ,,Sâmburele încol i” ne sugereaz
ideea apari iei r ului în lume care pe parcursul timpului se multiplic .
Iar crucea lui Iisus a fost cioplit dintr-unul din acei meri care au
crescut. Un lucru f cut din neaten ie a dus la schimbarea cursului
istoriei. Ultimele versuri ,,Oh, sâmburele negru aruncat în vânt/de
din ii albi ai Evei” este o constatare. În orice lucru bun putem vedea i
ceva r u. Aceast poezie este un mit despre apari ia i multiplicarea
r ului în lume.
Poezia lui Lucian Blaga cuprinde influen e din literatura
expresionist german . Lucian Blaga l-a venerat pe autorul austriac
Rainer Maria Rilke, dedicându- i o poezie, Poetul, în care Rilke este
recunoscut ca adev rat maestru al condeiului. Acesta promoveaz un
,,expresionism îmblânzit”, plasticizat, pozitiv. De exemplu, toamna
este v zut ca un simbol al apropierii mor ii de c tre ambii autori. Ei
îns o percep ca pe o preg tire plin de calm şi ca pe ceva firesc. Eul
liric al lui Rilke în poezia Zi de toamn cere ,,înc dou zile de
c ldur , în care s se scalde/ o ultim dulceaţ în vinul greu din vii.”
Atare dorin de amânare a morţii e o preg tire mai bun pentru
des vâr irea sufletului. Acest element apare în leg tur cu toamna şi la
Blaga, în poezia Bun tate toamna: ,,Toamna surâzi îng duitor pe toate
c r rile./ Toamna toţi oamenii încap laolalt ./ Iar noi cei alt dat‟ atât
de r i/ azi suntem buni”. Lucian Blaga i Rainer Maria Rilke
abordeaz teme i motive comune,de exemplu : tema iubirii, a mor ii,
a naturii. Rilke pune accent pe miturile lui Orfeu, Euridice, Hermes,
dar are i poezii de inspira ie cre tin , cum e Na terea Domnului.
Diferen a este c Blaga atribuie miturilor o aur nou . El nu
poveste te miturile, ci adaug elemente noi, remitizând sau
demitizând. Blaga i Trakl trateaz motivele din poezii în mod diferit.

114
 Blaga e un vis tor, tr ie te în lumea transcendent . Trakl e mai cate-
goric. Vede lumea în culori mai sumbre. Ambii îns au o înclina ie
spre t cere.
Un alt poet expresionist german ce l-a influen at pe Blaga este
Georg Trakl. Poezia acestuia îns este sumbr , ap s toare, deoarece el
reprezint ,,expresionismul neîmblânzit”. Multe teme comune au
Blaga i Trakl, îns fiecare le trateaz diferit. Poezia Var scris de
Lucian Blaga este un adev rat ,,pastel spiritualizat”. Este o oper care
înt reşte ideea reîntoarcerii omului spre natur , spre starea
primordial , caracterizat de calm şi împ care. ,,P mântu-ntreg e
numai lan de grâu/ i cântec de l custe” sugereaz un spa iu frumos
unde timpul curge mai încet. Este vorba de acel moment fabulos unde
timpul parc st în loc i ,,a ipe te”, fiind înv luit de mireasma florilor
de mac. Greierul î i îndepline te ritualul, cântând. El ajut la
contemplarea peisajului ca de poveste.
La Trakl, în poezia cu acela i titlu, ni se înf ţişeaz momentul serii,
când plânsetul cucului tace, iar cântecul ,,cosa ului” moare. Natura
este cuprins de o t cere ap s toare care preveste te o vreme rea –
c ci ,,Se apropie furtun neagr /de dup colin ”. Spa iul e ,,F r o
adiere” deoarece vine o,,noapte-nnegrit ”. Peisajul lui Trakl e mult
mai sumbru i mai ap s tor.
Consider m c crea ia blagian este plin de mister. Chiar dac s-a
inspirat din literatura german a creat opere de valoare, asimilând
elemente folclorice, elemente na ionale în crea ia sa. Astfel a conceput
o literatur specific plaiului nostru.
Recomandat
Carolina GABURA, lect. univ.

SINONIMIA PREFIXELOR ŞI SUFIXELOR ÎN LIMBAJUL

STANDARD ŞI ÎN CEL ARTISTIC

Oxana BULICANU, student , Facultatea Litere

Ca procedeu principal de îmbog ţire a vocabularului, prefixarea şi

sufixarea constituie obiectul de cercetare exhaustiv al unui întreg
volum din tratatul Formarea cuvintelor în limba român , în care
sensurile sunt inventariate şi exemplificate pentru fiecare afix în parte,
ceea ce a permis s fie surprinse sinonimii între acestea.
115

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)