Locul controlului si acceptarea valorilor sociale

S.Chelecea Viorica Tighel Maria Motescu

Introducere
Termenul “Locul controlului” (locus of control) a intrat relativ recent in vocabularul psihologic.
“The Penguin Dictionary of Psychology” (1985), defineste ca fiind: “Termen general in psihologia
sociala utilizat pentru a arata sursa perceputa a controlului asupra comportamentului individual.”
Prezentul studiu constituie prima abordare pe plan national a problematicii “locului
controlului”, care ofera totodata un instrument de masurare a acestuia si care analizeaza locul
controlului in legatura cu zvonurile si cu schimabarea sociala.

Istoric
Incercam retrasarea drumului evolutiv al preocuparilor pentru studiul locului controlului,
bazandu-ne pe informatii referitoare la masurarea diferentelor individuale privind perceptia sursei
intaririi comportamentului, intelegand prin intarire “orice are un efect asupra aparitiei, directionarii sau
modului comportamentului.”
Se pare ca primul care a intuit semnificatia locului controlului in cadrul invatarii sociale a fost
E. Jerry Phares de la Kansas State University in dizertatia sa “Changes in expectancy in skill and
chance situations” sustinuta la Ohio State University. Tot lui ii datoram si prima scala tip Likert pentru
masurarea diferentelor individuale reltive la credintele privind locul controlului (“locus of control
beliefs”).
In 1957, intr-o alt dizertatie doctorala la aceeasi universitate, W. H. James, revizuind scala
utilizata de E. Jerry Phares, analizeaza controlul intern versus controlul extern ca variabila
fundamentala in teoria invatarii.
Efortul elaborarii unor instrumente de masurare a locului controlului a fost continuat de
Shephard Liverent si colaboratorii sai, J. B. Rotter si M. Seeman. Scala construita de ei continea 100 de
itemi din diferite arii ale vietii individuale si sociale: recunoastere academica, recunoastere sociala,
iubire si afectivitate, dominanta, evenimente social-politice, conceptia de viata. In cele din urma s-a
ajuns la o scala cu 23 de itemi (alegeri fortate) privind locul controlului si 6 itemi “de umplutura”.
Aceasta versiune finala a scalei, elaborata in 196... de S. Liverant, J.B. Rotter si D.P. Crowne, este
cunoscuta sub denumirea de “Rotter Internal-External Control Scale” sau “I-E Scale”
Asa cum remarca E.Jerry Phares, “I-E Scale” a fost utilizata in majoritate cercetarilor privind
locul controlului. Totusi, ea are o serie de limite, subliniate de S. Nowicki si M. P. Duke1:
1.Scorul la “Scala I-E” este influentat de dezirabilitatea sociala
2.Se confund cauzele personale, sociale, politice si sociale.
3.Alegerea fortata a raspunsurilor intampina unele dificultati mai ales din partea populatiei cu
nivel de scolaritate mai redus.
In efortul de depasire a slabiciunilor “Scalei I-E” S. Nowicki si M. P. Duke au elaborat o scala
cu 40 de itemi cu raspunsuri de tip DA-NU. “The Nowicki-Duke Scale of Adults” (ANS-IE) coreleaza
cu “The I-E Scale”. Indicele de corelatie de 0,68 sugereza ca cele doua scale se suprapun partial, ele
nemasurand insa exact acelasi lucru.
Din 1966 cand J.B. Rotter a publicat prima scala de masurare a locului controlului si pana in
prezent, numerosi cercetatori au construit instrumente de masurare a locului controlului, pentru scopuri
specifice: J. K. Dissinger (1968), R. Jenoir si colab. (1968), P. Gurin si colab. (1969), R. C. Lao (1970),
A. Powel si M. Vega (1972), C. R. Potkay si B. P. Allen (1986).
In acelasi timp, au fost fost elaborate si instrumente (scale si chstionare) destinate masurarii
locului controlului la copii. “The Intellectual Achievement Responsibility Questionnaire” (IAR)
dezvoltat de V.C. Crandall, W. Katkovsky si V. J. Crandall (1965) reprezinta instrumentul de masurare
la copii a internalism-externalismului cel mai frecvent utilizat. Mai recent, M. W. Stephens si P. Delys
(1973) si W. Mischel (1974) au pus la punct modalitati originale de masurare a locului controlului la
prescolari. In fine, Stephen Nowicki si Bonnie Strickland (1973) au creat o scala pentru locul
controlului la copii constand din 40 de intrebari cu raspunsuri dihotomice. Itemii retinuti (din cei peste
100 propusi initial) descriu intarirea comportamentala in diferite arii, precum: afilierea, atingerea
scopurilor, dependenta.
“The Nowicki-Struckland Scale for Children” (CNS-IE) coreleaza pozitiv (r=0,61) cu I-E Scale,
ANS-IE reprezentand o varianta a CNS-IE.
In studiul nostru am adaptat si etalonat CNS-IE, propunand-o ca instrument de investigare a
personalitatii sub numele de “Scala Internalism-Externalism pentru Copii si Tineri” (Scala IE-CT).

Locul controlului in cadrul teoriei invatarii sociale

J.B. Rotter facea urmatoarele consideratii privind termenul de locul controlului: “ Daca o
intarire este perceputa de subiect ca urmand unei actiuni ale sale, dar nefiind in intregime contingenta
actiunii sale, caci in cultura noastra ea este perceputa ca rezultat al norocului, sansei, soartei, ca fiind

1
S. Nowicki, M.P. Duke, “A locus of control scale for noncollege as well as college students”, Journal of
Personality Assesment”, 1974, 38, p. 136-137 apud E.Jerry Phares, Op. cit, p. 53
sub controlul sau puterea altora, sau ca neprevizibila pentru ca are o mare complexitate... am numit
aceasta situatie credinta in controlul extern. Daca persoana percepe ca evenimentul este contingent unui
comportament al sau unei caracteristicii generale ale sale am numit aceasta credinta controlul intern.
Rezulta din acest mod – general acceptat – de intelegere a designatului termenului de “loc al
controlului” ca:
a)avem de-a face cu un fenomen de percepere, de intelegere a situarii sursei de intarire a
comportamentului in interiorul sau in exteriorul persoanei. Nu intereseaza daca in mod real sursa este
sau nu este, individul, comportamentele sau abilitatile sale, ci perceptia asupra acesteia;
b)fiind vorba de o credinta (“belief”) avem de a face cu un fenomen psihic relativ stabil, de
profunzime.
Conceptele de baza ale teoriei invatarii sociale in conceptia lui J.B. Rotter sunt: potentialul
comportamental, expectanta, valoarea de intarire, situatia psihologica.
Potentialul comportamental (“behavior potential”) desemneaza probabilitatea aparitiei unui
comportament intr-o situtie data. Aceasta probabilitate este determinata de intarire sau de setul de
intariri care urmeaza respectivului comportament. Spre deosebire de B.F. Skinner, in conceptia lui J.B.
Rotter pentru predictia comportamentelor se acorda un rol insemnat variabilelor interne, cognitive, in
conjunctie cu variabilele legate de mediu. Expectatia (“expectancy”) desemneaza credinta individului
in probabilitatea unei intariri ca urmare a unui anumit comportament intr-o situatie determinata. Intre
alti factori care afecteaza expectanta, generalizarea bazata pe situtiile de intarire similare din trecut
influenteaza ocurenta unui anumit tip de comportament. Cel de-al treilea concept fundamental in teoria
lui J.B. Rotter este valoarea intaririi (“reinforcement value”), care designeaza preferinta individului
pentru o intarire sau alta. Aceasta preferinta deriva din experienta individuala de asociere a unei intariri
cu un anumit comportament. In fine, situatia psihologica (“psychological situation”) se refera la
conexiunea variabilelor interne si externe care determina comportamentul: noi nu reactionam la stimuli
din lumea incaonjuratoare, ci la perceptia stimulilor externi. Deci, situatia trebuie sa fie luata in
considerare ca situatie psihologica.
Cum se integreaza termenul “locul controlului” in constructia teoretica a lui J.B. Rotter? In
primul rand, locul controlului reprezinta o forma a expectatiei generalizate, constituie o caracteristica a
personalitatii si, in fine, dupa opinia noastra, face parte din situatia psihologica.

Locul controlului si teoria personalitatii

Locul controlului reprezinta o caracteristica, o variabila a situatiei, dar si a personalitatii.
“Credinta in controlul extern sau in controlul intern poate fi considerate trasatura de personalitate in
sensul diferentelor individuale. Totusi – asa cum preciza J.B. Rotter – externalistii si internalistii nu pot
fi considerati “tipuri” de personalitate intrucat, pe de o parte, au multe caracteristici commune si putine
specifice si, pe de alta parte, credinta in locul controlului exterior si in locul controlului interior
constituie doar polii opusi ai unui continuum pe care in zona mediana se situeaza cele mai multe
persoane.
Comparative cu externalistii, internalistii sunt mai activi, mai alerti, mai orientati spre controlul
si manipularea elementelor din mediul lor de viata.
Corelat cu sentimentul ca au control asupra mediului, internalistii – asa cum sintetiza E.J.
Phares (1976) rezultatele studiilor pe aceasta tema – au si sentimentul ca exercita control asupra sinelui.
J.B. Rotter a identificat la externalisti (1966) o mai mare probabilitate de neadaptare la mediu. Ipoteza
avansata de Rotter presupunea o relatie curbiliniara in forma de U, intre locul controlului si adapatarea
psihologica, atat externalistii cat si internalistii extremi prezentand deficiente de adaptare. In cercetarile
sale mai recente, J.B. Rotter (1975) a renuntat la aceasta ipoteza sustinand ipoteza ca externalistii sunt
mai neadaptati decat internalistii.
In Romania, psihologii Irina Holdevici si I.P. Vasilescu, utilizand “Scala IE-CT”, adaptata si
etalonata de noi, au gasit o corelatie pozitiva intre externalism si anumite tulburari psihice (1992).

Locul controlului in context social

O serie de cercetari experimentale au condos la concluzia ca internalistii opun o rezitenta activa
fata de influenta subtila ceea ce nu caracterizeaza si pe externalisti. In aceste cercetari experimentale,
P.M. Gore (1962) a remarcat ca intre internalisti si externalisti nu exista diferentieri in ceea ce priveste
rezistenta la influenta sociala deschisa. Aceste studii, ca si altele de altfel, sugereaza ca externalistii
comparativ cu internalistii au o mai accentuata tendinta spre conformare.
Schimbarea atitudinala este si ea in functie de locul controlului. E. Richie si E.J. Phares (1969)
investigand relatia dintre prestigiul sursei si schimbarea atitudinala, au remarcat ca externalistii
comparativ cu internalistii isi schimba mai mult atitudinea, cand sunt expusi unor mesaje emise de o
perosoana cu prestigiu inalt. In acelasi timp, s-a evidentiat faptul ca externalistii isi schimba cu atat mai
mult atitudinea, cu cat prestigiul sursei este mai inalt.
Facand o sinteza a studiilor privind relatia dintre locul controlului si efortul pentru schimbarea
sociala, E. Jerry Phares (1976) ajunge la concluzia ca rezultatele cercetarilor sunt contradictorii. O serie
de studii mai vechi, din anii ’60-’65, aratau ca internalistii, comparativ cu externalistii, sunt mai activi
in directia schimbarii sociale.
Studiul cunoasterii in domeniul schimbarii sociale in functie de locul controlului justifica
efortul nostru de testare a relatiei dintre internalism-externalism si adoptarea valorilor sociale. Pe baza
rezultatelor din etapele anterioare ale temei de cercetare (1991), am formulat ipoteza: persoanele care
au credinta in controlul intern (internalistii) accepta valorile societatii deschis intr-o mai mare
masura decat persoanele care au locul controlului in exterior (externalistii).
Ne-am bazat in formularea ipotezei pe teoria lui K. Popper privind trecerea omenirii de la
societatea tribala sau inchisa, supusa fortelor magice, la societatea deschisa, care elibereaza capacitatile
critice ale indivizilor.
Apreciem ca testarea ipotezei mai sus-mentionate aduce o contributie deloc neglijabila la
studiul schimbarii sociale in functie de locul controlului. Noi consideram ca indivizii se implica in
actiuni politice de schimbare sociala daca adopta valori sociale specifice. Referindu-ne la Romania
post-decembrista vom spune ca oamenii (respective, tinerii) vor participa la actiunile social-politice de
indepartare a totalitarismului, de iesire din societatea inchisa, daca accepta valorile societatii deschise.
Din punctul nostru de vedere acceptarea valorilor societatii deschise constituie un predictor al
activismului pentru schimbarea sociala si internalismul un predictor al acceptarii acestor valori.

Elaborarea instrumentului de investigare

Elaborarea instrumentului de investigare a necesitat parcurgerea mai multor etape.
In primul rand, traducerea scalei privind locul controlului a lui S. Nowicki Jr. si B. Strickland.
Ne-am straduit sa ramanem fideli spiritului scalei, uneori indepartandu-ne simtitor de litera ei.
O a doua etapa a constituit-o includerea scalei intr-un chestionar menit sa surprinda atat relatia
dintre locul controlului si rezistenta la zvon, cat si relatia dintre locul controlului si valorile sociale. In
acest sens am selectat 10 itemi pentru masurarea rezistentei la zvon, si anume: 4, 7, 9, 11, 14, 16,1 9,
25, 37, 44.
De asemenea, am inclus in chestionar un numar de 6 itemi pentru evaluarea optiunilor privind
valorile societatii deschise, ale societatii inchise si valorile general-umane (itemii 51, 52, 53, 54, 55,
56). Acesti itemi au fost selectionati pe baza rezultatelor din fazele anterioare ale studiului din planul
Centrului de Studii si Cercetari pentru Pobleme de Tineret (1991-1992).
In fine, chestionarul astfel structurat cuprindea si 9 intrebari de identificare (57, 58, 59, 60, 61,
62, 63, 64, 65). S-a ajuns la prima forma a instrumentului de investigare.
Pretestarea chestionarului (Forma A) reprezinta cea de-a treia etapa a procesului de elaborare a
instrumentului de investigare. Forma A a chestionarului a fost aplicata pe un lot omogen de studenti de
la sectia de Sociologie a Facultatii de Sociologie, Psihologie si Pedagogie a Universitatii Bucuresti.
In urma pretestarii Formei A a chestionarului si adiscutiilor cu caracter metodologic a fost
redactat o noua versiune a chestionarului: Forma B.
Redactarea formei finale a chestionarului (Forma C) reprezinta ultima etapa a demersului de
elaborare a instrumentului de investigare pe care l-a utilizat.

Prezentarea instrumentului de investigare (Forma C)

Chestionarul utilizat in investigarea relatiilor dintre locul controlului, rezistenta la zvon si
valorile sociale cuprinde:
40 de intrebari cu raspunsuri dihotomice vizand locul controlului (Scala I-E);
10 intrebari dihotomice referitoare la rezistenta la zvon;
6 enunturi cu raspunsuri scalate cu 5 trepte vizand valorile sociale;
9 intrebari de indentificare.
In total, chestionarul contine 65 de itemi; este in intregime precodificat. Intrebarile referitoare la
rezistenta fata de zvon sunt intercalate printe cele ce vizeaza locul controlului, pentru a se camufla
scopul specific al chestionarului.

Stabilirea scorului pentru locul controlului, rezistenta la zvon si pentru valorile sociale
Fiecare persoana intervievata a obtinut un scor pentru locul controlului: aceasta putea varia intre
0 si 40 de puncte. Subiectii primeau cate un punct daca raspundeau la intrebarile: 1-Da, 2-Nu, 3-Da, 5-
Nu, 6-Da, 8-Nu, 10-Nu, 12-Da, 13-Nu, 15-Da, 17-Nu, 18-Da, 20-Nu, 21-Da, 22-Nu, 23-Da, 24-Da, 26-
Da, 27-D, 28-Nu, 29-Da, 30-Nu, 31-Da, 32-Da, 33-Nu, 34-Nu, 35-Da, 36-Nu, 38-Da, 39-Nu, 40-Da,
41-Nu, 42-Da, 43-Nu, 45-Da, 46-Da, 47-Da, 48-Nu, 49-Da, 50-Nu.
Insumarea punctelor obtinute indica scorul pentru locul controlului. Cu cat scorul este mai mic
(tinzand spre zero puncte) cu atat este mai internalista persoana si cu cat scorul este mai mare (tinzand
catre patruzeci de puncte), cu atat respective persoana este mai externalista.

Aplicarea chestionarului
Chestionarul a fost aplicat atat prin tehnica extemporalului cat si prin autoadministrare. Durata
medie de completare a unui chestionar a fost de 10-15 minute. Culegerea datelor de teren s-a realizat in
intervalul aprilie-mai 1992.

Etalonarea Scalei I-E (S. Nowicki Jr., B. Strickland) pe populatia din Romania
In vederea verificarii relatiei dintre locul controlului si rezitenta la zvon, ca si a celei dintre
locul controlului si valorile sociale se impunea etalonarea pe populatia romaneasca a Scalei I-E. In
acest sens, am ordonat subiectii testati in functie de scorul obtinut, de la puncatjul minim (3 puncte) la
punctajul; maxim(31 de puncte). Am retinut ca “populatia de norma” doar elevii si studentii (in numar
de 278) pentru a avea un lot omogen relativ numeros. Reetalonarea s-a facut deci pe un lot de 278 de
elevi si studenti din Romania.
Distributia scorurilor se abate de la curba Gauss, astfel ca pentru etalonare am impartit scala in
quartile (vezi anexa nr. 8). Valorile astfel determinate sunt urmatoarele: Q1=10; Q2=13; Q3=16.
Pe aceasta baza am stabilit baremurile:
0-10 puncte – internalisti
11-16 puncte – ambivalenti
17-40 puncte – externalisti

Interpretarea datelor
Etalonand scala I-E pe populatie romanesca am putut indentifica persoanele internaliste (de la 0
la 10 puncte), ambivalente (de la 11 la 16 puncte) si externaliste (intre 17-40 puncte).
Am considerat ca sunt rezistente la zvon persoanele care obtin intre 0 si 2 puncte si ca sunt
vulnerabile la zvon persoanele cu un scor de 5 si peste 5 puncte. Persoanele care au scor de 3-4 puncte
nu sunt nici rezistente nici vulnerabile la zvon. In stabilirea limitelor vulnerabilitatii la zvon ne-am
condus dupa urmatoarea conventie: sunt vulnerabile la zvon persoanele carora le sunt proprii cel mult
20% din acesti itemi. Restul persoanelor nu sunt nici vulnerabile nici rezistente la zvon.
In fine, acceptarea si respingerea valorilor societatii deschise, inchise si a valorilor general
umane au rezultat din media aritmetica a itemilor; 1-2 puncte respingerea valorilor si 4,01-5 puncte
acceptarea valorilor. Mediile aritmetice cuprinse intre 2,01-4 puncte indicau diferenta fata de
respectivele valori sociale.
Pe baza etalonului si a clasificarii subiectilor am reusit sa verificam relatia dintre locul
controlului si rezistenta la zvon, ca si relatia dintre locul controlului si adoptarea valorilor sociale.
In continuare avom analiza relatia dintre “locul controlului” si valorile sociale, dat fiind faptul
ca relatia dintre “locul controlului” si rezistenta la zvonuri a fost analizata intr-un studiu anterior.

COMENTARIU
Datele cercetarii nostre sustin ipotezele avansate:
a) persoanele care au credinta in controlul intern sunt mai rezistente la zvonuri decat persoanele
care au credinta in controlul extern.
b) persoanele care au credinta in controlul intern accepta intr-o mai mare masura decat
persoanele care au credinta in controlul extern valorile societatii deschise. Astfel spus internalistii
comparativ cu externalistii sunt mai putin vulnerabili la zvonuri si sustin mai intens schimbarea sociala,
trecerea de la societatea inchisa, de tip totalitar, la societate deschisa, de tip democratic.
Aceste doua caracteristici puse in evidenta de noi, si care intregesc tabloul personalitatii
internaliste marcheaza o data in plus superioritatea credintei in controlul intern fata de credinta in
controlul extern, externalistii fiind descrisi ca “fara autoritate, fatalisti, abatandu-se de la normalitate,
avand experiente anomice, lipsiti de control personal, profesand credinta in control si sansa”.
In aceste conditii se pune firesc intrebarea: se poate scchimba credinta in locul controlului?
Raspunsul la aceasta intrebare implica examinare emergentei credintei in controlul intern sau
extern, identificandu-se factorii care contribuie la stabilirea credintei generalizate internalist-externalist.
Cercetarile axate pe antecedentele credintei in controlul intern-extern au vizat in mod deosebit factorii
familiali (relatia dintre parinti si copii, consistenta intaririi comportamentelor, ordinea in fratie) si
factorii sociali (apartanenta etnica si de clasa). J.E. Chance (1965) a pus in evidenta faptul ca atitudinea
permisiva si flexibila a mamei se asociaza cu internalitatea copiilor. In cercetarile lui W. Kathovscky,
V. Crandall si S. Good (1966) a aparut o corelatie directa intre comportamentul protector de ingrijire,
probator al parintilor si credinta in controlul intern al copiilor. Alte cercetari au relevat diferente
semnificative in modul de percepere a comportamentului parintilor de catre copii internalisti si de catre
copii externalisti, cei care au credinta in controlul intern isi descriu parintii ca manifestandu-se mai
putin respingatori exercitand controlul fara ostilitate si implicandu-se pozitiv in relatiile cu copii lor
(W. I. Davis, E.J. Phares 1967).
Si rezultatele altor studii sustin ipoteza relatiei dintre perceptia comportamentului parental, in
mod special la dimensiuni acceptare/ respingere si dezvoltarea locului controlului (R.E. Shore, 1967).
In general se poate spune impreuna cu E.J. Phares in 1976 ca practicile educative ale parintilor
caracterizate prin caldura afectiva si protectie se asociaza cu dezvoltarea la copii a credintei in controlul
intern. In ceea ce priveste inconsistenta intaririi comportamentelor J. Rotter in 1966 a formulat ipoteza
emergentei controlului exterior la copii ce nu pot anticipa sanctiunile. W.R. Davis, E.J. Phares 1969 au
gasit ca externalistii tind sa aprecieze ca inconsistent comportamentul educativ al parintilor lor.
Rezultate asemanatoare s-au obtinut si in cercetarile lui A.P. MacDonald 1971, G. Reimanin 1971,
R.Epstein si S.S. Komorita (1971).Deosebit de interesante sunt rezultatele investigatiilor referitoare la
ordinea copiilor in fratie si dezvoltarea credintei controlului intern-extern: J.E. Chance in 1965 a stabilit
ca primii nascuti (atat baieti cat si fete) tind sa dezvolte credinta in controlul intern spre deosebire de
urmatorii nascuti care tind spre credinta in controlul extern. A.P. MacDonald in 1971 a stabilit in
familiile cu doi copii, cel de-al doilea nascut este cu o frecventa mai ridicat externalist comparativ cu
situatia din familiile cu un singur copil. Si alte cercetari au relevat existenta unei relatii semnificative
intre ordinea in fratrie si locul controlului. Studiile care au urmarit verificarea relatiilor dintre locul
controlului si factorii sociali nu sunt deloc numeroase.
Totusi, exista un consens al cercetarilor: locul controlului coreleaza cu apartenenta etnica si de
clasa. Negrii apar mai externali decat albii – conform studiilor din SUA. In acelasi timp copii negrilor
din clasele sociale de jos au obtinut scoruri indicand un externalism mai accentuat decat copii din
familiile negrilor din clasa de mijloc (E. Pattle, J.B. Rottter 1963).
Numeroase studii au reconfirmat externalitatea mai accentuata a negrilor comparativ cu albii
(Strickland, 1972); Watson 1971; Shaw si Uhl, 1971; Lessing 1969. Analiza comparativa a locului
controlului la alte etnii a pus in lumina faptul ca adultii anglo-americani sunt intr-o mai mare masura
internalisti, fata de americanii-indieni si fata de americanii-spanioli (R.Jessor si colab.1968).
Comentand rezultatele studiilor privind antecedentele familale si sociale ale emergentei
expectatiei generalizate (orientarea locului controlului), E. Jerry Phares 1976 propune cateva
interpretari alternative cre ne-au sugerat posibilitatea formarii unor propuneri de actiuni sociale si
educative ce ar puteea fi luate in consideratie de factori de decizie inclusiv Departamentul Tineretului
din cadrul Ministerului Sportului si Tineretului.
Ridicarea statusului social al tinerilor conduce la orientarea locului controlului spre interior si,
ca urmare, sporirea rezistentei la zvonuri si acceptarea intr-o mai mare masura a valorilor societatii
deschise.
Educarea tinerelor mame pentru practicile de crestere a copiilor coerent si in spiritul acordarii
vizibile a protectiei, totalei afectiuni, a implicarii depline in relatia mama copil: influenteaza pozitiv
emergenta la descendenti a credintei in controlul intern, fapt ce va contribui in timp la sporirea
rezistentei la zvonuri si la acceptarea intr-o mai mare masura a valorilor societatii deschise.
Dezvoltarea credintei in controlul intern la reprezentantii minoritatilor etnice va avea urmari
benefice in sensul spoririii rezistentei fata de zvonuri si al angajarii in efortul generat de trecerea de la
societate inchisa totalitara la societatea deschisa autentic democratica.
Orientarea locului controlului poate fi schimbata fie tranzitoriu fie de durata ca o modificare
permanenta. Schimbarile de viata sociala, evenimentele politice, economice si culturale pe plan
national si international afecteeza credinta in posibilitatea individului de a exercita controlul asupra
comportamentelor sale. In acelasi timp insa elaborarea unor programe de antrenament psihosociologice
pentru copii si tineri externalisti in vederea schimbarii locului controlului ar putea contribui la
reducerea externalismului si chiar la translarea locului controlului din exterior in interiorul
personalitatii.
CHESTIONAR

NUMELE SI PRENUMELE

- Considerati ca problemele de viata se rezolva favorabil si de la sine,

chiar fara a va ocupa de ele? ..................................................................................DA
NU
- Cand este epidemie de gripa, credeti ca va puteti feri de imbolnavire?..................DA
NU
- Exista oameni pur si simplu norocosi?.....................................................................DA
NU
- Sunteti considerat o persoana care se lasa convinsa doar de o argumentatie bine
fondata?.....................................................................................................................D
A NU
- De obicei, va preocupa “sa fiti la inaltime”, sa fiti apreciati de ceilalti?...................DA
NU
- Sunteti adesea acuzat(a) de lucruri pe care nu le-ati
facut?........................................DA NU
- Se spune despre dvs. ca sunteti o persoana usor
influentabila?............................................DA NU
- Credeti ca orice persoana isi poate insusi foarte bine cunostinte din orice domeniu
daca
invata
intens?.........................................................................................................................DA
NU
- Apreciati ca ceea ce este tiparit in ziare si reviste corespunde
adevarului?..........................DA NU
- Apreciati ca cel mai adesea merita sa te implici, sa pui suflet in ceea ce faci,
pentru ca lucrurile sa sfarseasca
bine?..................................................................................DA NU
- Va sustineti punctul de vedere, chiar daca aveti putine argumente
valabile?.......................DA NU
- Credeti ca “ziua buna se cunoaste de dimineata” indiferent de ceea ce
veti intreprinde
dvs.?.............................................................................................................DA NU
- Credeti ca parintii, de obicei, iau in considerare ceea ce ce le spun copii
lor?.....................DA NU
- Cand aflati de la prieteni o stire uluitore despre o personalitate a vietii
literar-artistice sau social-politice, ii dati imediat crezare, bazandu-va pe faptul ca
vine
de la cineva
cunoscut?...........................................................................................................DA
NU
- Credeti ca dorinta oamenilor influenteaza favorabil realizarea scopurilor
lor?....................DA NU
- Fata de prieteni si cunoscuti va spuneti parerea despre evenimentele
sociale importante, chiar daca aveti relativ putine informatii despre
acestea?.....................DA NU
- Cand sunteti pedepsit, de obicei apreciati ca ati fost
vinovat?.............................................DA NU
- De obicei, va este greu sa schimbati opinia prietenilor
dvs.?...............................................DA NU
- Considerati ca informatiile neoficiale sunt mai adevarate decat cele
oficiale?....................DA NU
- Credeti ca incurajarile publicului ajuta mai mult decat norocul o echipa
sa castige un
meci?...............................................................................................................DA
NU
- V-ati convins ca este aproape imposibil sa schimbati opinia parintilor dvs.
despre anumite
lucruri?.......................................................................................................DA NU
- Sunteti de parere ca de cele mai multe ori trebuie sa-i lase pe copii sa ia decizii
 singuri?.DA NU
- Cand faceti un lucru gresit vi se pare ca aveti foarte putine sanse sa va reparati
gresala?..DA NU
- Credetii ca unii oamenii se nasc predestinati sa ajunga sportivi de
performanta?..............DA NU
- Vorbele va convin la fel de mult ca si
faptele?....................................................................DA NU
- Apreciati ca majoritate celor de o varsta cu dvs. sunt mai bine adaptati
solicitarilor vietii decat
dvs.?..............................................................................................DA NU
- Sunteti de acord ca cea mai buna modalitate de a trata multe proleme este sa nu te
gandesti la
ele?....................................................................................................................DA NU
- Cand faceti noi prietenii considerati ca aveti posibilitatea de
alegere?..............................DA NU
- Daca gasiti un trifoi cu patru foi, credeti ca acesta va aduce
noroc? .................................DA NU
- V-ati convins ca exista o legatura stransa intre buna pregatire a temelor
pentru casa si notele obtinute la
scoala?.............................................................................DA NU
- Daca o persoana de aceeasi varsta cu dvs. s-a suparat pe dvs. considerati
ca aveti prea putine sanse pentru a o
imbuna?....................................................................DA NU
- Aveti vre-un lucru (talisman, amuleta, mascota, etc) aducator de
noroc?..........................DANU
- Considerati ca simpatia si antipatia oamenilor fata de dvs. depind de
modul in care va
comportati?..............................................................................................DA NU
- De obicei parintii va ajuta (sau va ajutau) cand ii rugati
aceasta?......................................DA NU
- Apreciati ca atunci cand cineva se supara pe dvs. are un motiv
nejustificat?.....................DA NU
- Considerati ca de regula puteti schimba ceea ce se va intampla maine prin ceea ce
faceti
azi?................................................................................................................................
......DA NU
- Verificati adevarul stirilor importante pentru dvs. pe care le
auziti?.................................DA NU
- Credeti ca daca ceva rau trebuie sa se intample se va produce indiferent
de ceea ce veti face pentru a
preintampina?......................................................................DA NU
- V-ati convins ca oamenii isi ating scopurile numai daca actioneaza hotarat pentru
aceasta?.........................................................................................................................
......DA NU
- Apreciati ca de cele mai multe ori este inutil sa incercati sa va impuneti punctul de
vedere in propria dvs.
familie?...........................................................................................DA NU
- Cand lucrurile merg bine pentru dvs. aceasta se datoreaza faptului ca
ati actionat
eficient?............................................................................................................DA NU

- Daca o persoana de varsta dvs. va dusmaneste considerati ca aveti putine

posibilitati sa schimbati
lucrurile?...................................................................................... DA NU
- Va este usor sa-i determinati pe prietenii dvs. sa faca ceea ce
doriti?.................................DA NU
- Va intereseaza stirile paradoxale (de exemplu: aprecieri negative despre
persoanele pe care le
pretuiti)?............................................................................................DA NU
- In familie se intampla rar sa se tina seama de preferintele dvs. de
petrecerea timpului
liber?....................................................................................................DA NU
- Daca cineva nu va simpatizeaza, apreciati ca puteti face prea putin
pentru a schimba
 situatia?...................................................................................................DA NU
- Apreciati ca studiile scolare v-au ajutat prea putin in viata altii fiind
mai dotati intelectual decat
dvs.?........................................................................................DA NU
- Sunteti tipul de persoana care considera ca planificand mai bine lucrurile
va avea mai mult
succes?....................................................................................................DA NU
- De obicei parerea dvs. conteaza prea putin in hotrarile care se iau in
familie?..................DA NU
- Credeti ca este mai bine sa fiti inteligent decat
norocos?...................................................DA NU

- Fiecare om trebuie sa Dezacord total

Acord total
se comporte in societate 1 2 3 4 5
asa cum considera el /_ _ _ _/_ _ _ _/_ _ _ _ /_ _ _ _/
insusi ca este corect.
- In aceleasi imprejurari 1 2 3 4 5
sociale, toti oamenii /_ _ _ _/_ _ _ _/_ _ _ _/_ _ _ _/
trebuie sa se comporte la fel.
- Demnitatea umana trebuie 1 2 3 4 5
sa fie totdeauna respectata. /_ _ _ _/_ _ _ _/_ _ _ _/_ _ _ _/
- Oamenii trebuie sa se simta
responsabil de tot ceea ce 1 2 3 4
5
fac /_ _ _ _/_ _ _ _/ _ _ _ _/_ _ _ _/
- Cinstea (corectitudinea,
onestitatea) trebuie sa ii 1 2 3 4
5
caracterizeze pe toti oamenii /_ _ _ _ / _ _ _ /_ _ _ _/_ _ _ _ /
- Stabilitate este preferabila 1 2 3 4 5
schimbarilor din societate / _ _ _ _/_ _ _ _/_ _ _ _/_ _ _ _/
Pentru a putea grupa opiniile exprimate va rugam sa specificati:
1. VARSTA: pana la 18 ani
intre 18 si 25 ani
intre 26 si 35 ani
intre 36 si 45 ani
intre 46 si 55 ani
peste 55 ani
2. SEXUL: B – 1; F – 2
3. STAREA CIVILA: necasatorit
casatorit
divortat
alte situatii

NUMARUL DE COPII: niciunul

unul
doi
trei sau mai multi

61.SITUATIA SOCIALA: mai putin de 8 clase

8 clase
10 clase
liceu
scoala postliceala
facultate
altele

62.SITUATI PROFESIONALA: elev

student
muncitor
tehnician
intelectual
altele
 somer
63.VENITURI LUNARE: cu bursa
fara bursa
ajutor de la parinti insuficient
suficient
altele (care)
64.DOMICILIU STABIL: urban – 1; rural – 2.
65.NATIONALITATE: romana – 1; maghiara – 2; germana – 3; altele.

VA MULTUMIM!