Dependenta de jocuri de noroc

Denumita si ludomania, acest tip de dependenta reprezinta dorinta urgenta de a juca, in ciuda
consecintelor negative sau a deciziei de a se opri. Aceasta problema este diagnosticata
drept jucatul patologic daca pacientul intruneste anumite criterii. Desi termenul de dependenta
este comun momentului recuperarii, jucatul patologic este considerat a fi o tulburare de control a
impulsului si nu este considerata a fi o dependenta.

Problema jucatului este caracterizata de dificultati in limitarea banilor sau a timpului petrecut de
jucator. Astazi jucatul patologic este definit drept o forma separata a unui episod maniac.

Jucatul consta din punerea unui pariu pe rezultatul unui anumit eveniment. Pariurile pot fi puse
pe cursele de cai, concursuri sportive, jocuri de noroc precum bingo, loterie, carti, table, ruleta.
Perspectiva unui cistig mare si rapid motiveaza oamenii sa accepte riscuri financiare si poate
conduce la dependenta.

Metode psihologice de a atrage jucatorii:Cazinourile sunt unele dintre cele mai profitabile
afaceri din lume care nu au un produs final. Desi acestea sunt controlate de agentiile
guvernamentale in a reduce inselaciunile, ele poseda arta tentatiei. O data ce ai jucat si ai pierdut
esti si mai motivat sa continui sa joci, pentru a-ti recupera pierderile.

Aceste metode cuprind:

- banii sunt convertiti in jetoane, credite pentru a juca, abstractizarea face ca jucatorul sa tina
numarul banilor mai greu cind pierde
- jucatorii la masinile automate primesc la intervale neregulate mici premii, incurajind
continuarea pariatului in speranta de a cistiga marele premiu
- complexitatea matematica a unor masini de jocuri dezorienteaza jucatorul prin prezentarea mai
multor linii de pariat si jocuri
- cazinourile isi tin clientii in sala de jocuri prin anuntul unor premii care trebuie ridicate in 30 de
minute
- clientilor le este ceruta o carte de identificare pentru a se califica pentru premiul mare, desi nu
este necesar pentru joc, o data ce cardul este in masina clientul va cheltui toti banii
- salile de jocuri sunt umplute cu sunetele monezilor si melodii lungi pentru cistiguri si sunete
scurte pentru pierderi
- rotile care se rotesc hipnotic si ecranele video cu imagini stralucitoare atrag atentia clientului
- masinile de jocuri care anunta un cistig apropiat fac clientii sa creada ca sunt aproape de a
cistiga incurajind jucatul
- masinile de jocuri prezinta reclame precum "pariaza 3 credite" aratind ca este mai avantajos sa
faci un pariu mai mare
- aceste mesaje actioneaza subliminal si sunt ascultate de subconstient
- nivelul slab al iluminatului si absenta ceasurilor in cazinouri relaxeaza clientii si ii face sa piarda
notiunea timpului
- cazinourile vind alcool la masa de jocuri sau la masina facindu-i sa-si piarda judecata
- au scaune doar in fata masinilor si a meselor de joc fortind jucatorii obositi sa se relaxeze
- podeaua cazinourilor este amenajata ca un joc imens, masinile si mesele de joc sunt aglomerate,
facind imposibil sa mergi dintr-un colt in altul in linie dreapta, jucatorii se pierd repede si sunt
dezorientati in timp ce vad noi oportunitati de a cistiga bani
- cazinourile stabilesc statuturi de platina, titan si diamant pentru jucatorii cei mai prestigiosi, in
timp ce jucatorii simpli sunt numiti categoria de aur sau rosie, rangurile mari aduc beneficii mai
mari si pot fi atinse doar prin cistigarea de sume mari sau jocuri multiple
- ofera mincare gratuita si bufeturi mari cu preturi reduse in timpul jocului in idea ca oamenii vor
veni pentru mincare si isi vor cheltui banii pe jocuri
- jucatorii frecventi primesc oferte de calatorii asociate cu alte cazinouri
- cistigatorii sunt invitati inapoi pentru oferte atractive, cazinourile sperind sa recistige banii
pierduti.

Cum recunoastem jucatorul pathologic?- preocuparea: subiectul are ginduri frecvente de a

juca, despre experiente in jocuri din trecut, viitor sau fantezii
- toleranta: ca si in toleranta la droguri subiectul necesita experiente cit mai multe si lungi pentru
a simti aceeasi placere
- sevrajul: nelinistea sau iritabilitatea asociate cu incercarea de a reduce sau inceta jucatul
- portita de scapare: subiectul joaca pentru a-si ameliora starea psihologica sau a scapa de
probleme
- urmarirea: subiectul incearca sa cistige jocurile pierdute prin alte jocuri
- minciuna: subiectul incearca sa ascunda obiceiul sau fata de familie, prieteni sau medic
- pierderea controlului: persoana incearca fara succes sa reduca jucatul
- actele ilegale: persoana incalca legea pentru a obtine bani si a recistiga jocurile pierdute
- isi risca relatia cu partenerul: persoana joaca in ciuda riscului de a-si pierde partenerul de viata,
serviciul sau alte oportunitati semnificative
- imprumutul: persoana se intoarce spre familie, prieteni sau alte persoane pentru asistenta
financiara ca rezultat al jucatului.

Dependenta de jocuri cunoscuta si drept jucatul compulsiv este un tip de tulburare a controlului
impulsului. Jucatorii compulsivi nu se pot controla de la dorinta de a juca chiar daca stiu ca aceste
activitati le fac rau lor insesi si apropiatilor. Jucatul este singurul gind al lor, indiferent de
consecinte. Acestia continua sa joace, indiferent daca cistiga sau pierd, daca sunt fara bani sau
bogati, fericiti sau depresivi. Chiar si cind stiu ca soarta nu e de partea lor, cind nu isi permit sa
piarda, aceste persoane nu se pot abtine de la a paria.

Un numar tot mai mare de adolescenti, consuma alcool sau alte substante toxice, cu toate ca acest lucru este
ilegal si periculos. Unii adolscentii incearca consumul de alcool sau substante toxice doar ocazional, dar chiar si
acest comportament poate fi considerat periculos, deoarece poate duce la dependenta si la problemele
secundare acesteia (consecinte ilegale, performante scolare slabe, pierderea prietenilor din anturaj-izolare
sociala si nu in ultimul rand, probleme familiale).

Statistici privind consumul de alcool si alte toxice la adolescenti

Abuzul de alcool si substante toxice este o realitate in randul adolescentilor si trebuie privita cu seriozitate.
Centrele de preventie si control al consumului de toxice in randul adolescentilor, ofera urmatoarele informatii:

- aproximativ 10% dintre adolescenti fumeaza pana la 15 tigarete pe zi, 20 de zile pe luna (desi procentul este in
continua crestere). Tutunul are efecte nocive multiple pe termen lung si creaza de asemenea dependenta. Un
adolescent care fumeaza de mai mult de 1 an, are o sansa de 80% sa devina dependent
- aproximativ 75% dintre liceeni au consumat alcool ocazional. Dintre acestia, 28%, relateaza episoade cu
consum exagerat de alcool (mai mult de 5 bauturi tari, intr-un interval de cateva ore). Una din cauzele principale
de deces in randul adolescentilor, sunt accidentele auto cauzate de consumul excesiv de alcool. Consumul de
alcool scade inhibitiile specifice varstei si predispun adolescentul la o viata sexuala necorespunzatoare (sexul
neprotejat) si care cresc riscul contactarii unei boli cu transmitere sexuala (HIV-SIDA, herpes, chlamydia)
sau aparitiei unei sarcini nedorite
- aproximativ 40% dintre adolescenti au incercat cel putin o data marijuana, in timp ce 22% dintre acestia folosesc
frecvent acest drog. Marijuana este o optiune des intalnita in randul adolescentilor si poate cauza pierderi de
memorie, tulburari cognitive (de invatare) sau de atentie
- aproximati 9% dintre adolescenti au incercat cocaina, in timp ce 4% folosesc acest drog frecvent (cel putin o
data pe luna). Cocaina este un drog care creeaza dependenta. Este foarte periculos, deoarece poate
cauza aritmii cardiace(batai cardiace anormale) uneori fatale, infarct miocardic, crize pseudoepileptice
sau accidente vasculare cerebrale.

Exista si alte substante toxice care sunt folosite de adolecenti. Dintre acestea amintim:

- substantele toxice cu administrare pe cale inhalatorie (sprayuri, substante pe baza de benzen, uleiuri, vopsele si
substante adezive). Aceste tipuri de substante toxice sunt cel mai frecvent folosite de adolescentii tineri, deoarece
sunt usor de procurat si sunt de asemenea relativ ieftine. Cu toate acestea, sunt extrem de toxice, deoarece
contin substante toxice, precum toluenul, care poate cauza leziuni cerebrale, tumori (utilizarea cronica) si in
unele cazuri chiar decesul utilizatorului
- droguri folosite cel mai adesea in cluburi, precum: ecstasy (MDMA), gammahidroxibutirat (GHB), flunitrazepam
(Rohypnol), numite si drogurile dragostei, deseori folosite de baietii adolescenti pentru coruperea sexuala a
fetelor (actul sexual care se consuma dupa intoxicatia cu astfel de substante, este considerat viol). Aceste droguri
sunt folosite in special in cluburile de noapte in care se asculta muzica trance, dance sau rave. Cu toate ca
numarul adolescentilor care utilizeaza astfel de droguri este mai mic dacat al celor care fumeaza tutun sau
marijuana si consuma alcool, aceste droguri sunt mult mai periculoase mai ales daca sunt folosite in diferite
combinatii cu alte toxice. Utilizarea, chiar si rara a ecstasyului, poate duce la depresie, probleme cu somnul
si anxietate severa, simptome care pot dura mai mult de cateva saptamani de la utilizarea initiala. Utilizarea
cronica a acestui drog, determina leziuni hepatice si probleme de concentrare si memorie
- metamfetamina (deseori regasita sub diferite denumiri generice, precum, speed, crank sau met). Acest drog
creeaza dependenta si poate cauza manifestari grave, precum, crize pseudoepileptice, accidente vasculare
ischemice, probleme mentale grave (paranoia, halucinatii, crize de depersonalizare) si alte probleme de
sanatate pe termen lung
- halucinogene, cel mai frecvent LSD (acid dietilamid lisergic), mescalina, psilocybin, PCP (phencyclidina)
si ketamina. Utilizarea LSD-ului poate cauza afectiuni psihiatrice grave, precum psihoza si flashurile de tip
halucinogen
- opiacee, ca heroina, morfina si codeina. Utilizarea opiaceelor conduce la dependenta fizica si psihica.
Adolescentii care folosesc droguri sunt predispusi la diferite infractiuni, in special furtul diferitelor bunuri din casa
familiei si uneori preteaza chiar si la prostitutie si toate acestea pentru a procura bani pentru droguri
- substante toxice medicamentoase, precum diazepamul (valium), sunt folosite de asemenea de adolescenti cu
difetite ocazii
- steroizii anabolizanti sunt substante medicamentoase folosite in special de baietii care vor sa-si creasca
brusc masa musculara si sa-si reduca semnificativ tesutul adipos. Aceste substante pot cauza insa cancer
hepatic, oligospermie(scaderea numarului de spermatozoizi), dobandirea unor caracteristici fizice masculine,
iritabilitate, furie, cresterea nivelului seric al colesterolului si al tensiunii arteriale cu aparitia infarctului
miocardic acut sau a accidentului vascular cerebral.

Utilizarea drogurilor a devenit tot mai frecventa in ultimii ani in tara noastra. Acest lucru face ca problemele de
sanatate, de ordin social si familial legate de acest comportament sa fie si ele des intalnite.Consumul drogurilor
poate cauza disfunctii cerebrale grave si tulburari de dezvoltare si comportament. Adolescentii care utilizeaza
droguri au deseori o anumita dificultate in stabilirea propriei identitati, a relatiilor interumane (inclusiv familiale), in
dobandirea unei independente fizice si psihice normale. Abuzul de substante toxice poate de asemenea afecta si
abilitatile cognitive ale adolescentului (de invatare) care scad performantele scolare. De departe, cel mai periculos
efect secundar al utilizarii ocazionale a drogurilor este aparitia dependentei care duce in consecinta la abuzul
cronic de astfel de substante.
Cuprins articol
1. Generalitati
2. Factori de risc
 3. Simptome
4. Profilaxie
5. Consultul de specialitate
6. Diagnostic precoce
Factori de risc
Sus

Exista diferiti factori personali, familiali sau sociali care cresc intr-un fel sau altul riscul pentru
consumul de substante toxice. In astfel de cazuri, utilizarea toxicelor duce la dependenta si abuz
cronic.
Factori de risc de ordin personal
Acestia includ:

- factori genetici. Persoanele cu abuz de substante toxice au de cele mai multe ori un istoric familial
de consum si abuz de toxice. Exista diferite studii medicale care demonstreaza faptul ca exista
diferiti factori predispozanti de ordin genetic care in combinatie cu factorii de mediu pot duce la
aparitia abuzului anumitor substante toxice
- tipul de personalitate si temperamentul. Adolescentii cu un comportament rebel, rezistent la
autoritatea parentala, care prezinta sentimente de vinovatie sau esec, au o predispozitie aparte
pentru consumul de toxice. Cautarea unor senzatii "tari" sau tendinta de a se desfasura diferite
activitati cu potential periculos, pot creste de asemenea apetitul pentru astfel de toxice
- diferite afectiuni. Adolescentii care au diferite afectiuni psihice, precum, deficitul de atentie
asociat cu hiperreactivitate, tulburarile de comportament, depresia cronica, represia (ascunderea
anumitor sentimenete), sindromul stresului postraumatic sau tulburarile anxios depresive,
predispun la consumul de substante toxice. De asemenea consumul acestor toxice poate agrava
aceste afectiuni
- tentatia, specifica varstei este un alt factor care predispune la consumul de toxice. Adolescentii
sunt deseori curiosi asupra senzatiilor sau efectelor pe care aceste toxice le au pe propria persoana.
Anturajul, informatiile eronate din media, stimuleaza curiozitatea, deseori fiind suficient un impuls
mic pentru a incerca personal aceste substante
- varsta mica la prima utilizare. Utilizarea tutunului si a alcoolului la varste fragede creste
considerabil riscul aparitiei abuzului si dependentei. Un studiu medical a aratat faptul ca
adolescentii care consuma pentru prima data alcool la varsta de 14 ani, au un risc de 4-5 ori mai
mare sa devolte dependenta la alcool, fata de cei care consuma alcool pentru prima oara la 19 ani.

Factori de risc familiali

Acestia includ:

- istoricul familial de utilizare a substantelor toxice. Un studiu arata faptul ca un adolescent ai carui
parinti consuma alcool sau alte toxice, are un risc de 3 ori mai mare sa dezvolte dependenta la un
moment dat, fata de restul adolescentilor
- atitudinea parintilor in legatura cu activitatile scolare, extrascolare, fumatul sau consumul de
alcool sau droguri. Unii parinti considera inevitabila experimentarea unor astfel de toxice de catre
copii lor. In multe dintre aceste cazuri, copii percep cu usurinta aceasta libertate educatioanala si
nu ezita sa incerce astfel de toxice (in special fumatul si consumul de alcool), lucru care duce de
obicei la aparitia dependentei si abuzului
- viata familiala dezorganizata este un alt factor important in predispozitia pentru consumul de
toxice al adolescentilor. Familiile in care exista diferite conflicte sau abuzuri fizice sau sexuale,
stress psihic intens, au un risc mare de a consuma toxice. Compensarea pe plan emotional si
caldura familiala, sunt importante in orice familie in care se incearca evitarea unor astfel de abuzuri
- implicare parentala inadecvata, in educatia si viata adolescentului, cresc de asemenea riscul
pentru abuzul si dependenta de toxice. Extremele educationale, precum pedepsele grave (deseori
corporale) sau permisivitatea crescuta a parintilor, creste riscul pentru abuzul de toxice (in special
alcool, tutun si droguri usoare).

Factori de risc de ordin social

Acestia includ:

- accesul la diferite toxice. Procurarea relativ usoara a tigaretelor, alcoolului, traficul liber de
droguri, anturajul nepotrivit si nu in ultimul rand toleranta crescuta a comunitatii, contribuie la
aparitia abuzului de toxice si dependenta adolescentilor. Prezenta alcoolului si a tigaretelor in casa,
are acelasi efect negativ asupra adolescentilor tentati sa incerce astfel de substante
- anturajul nepotrivit este un factor de risc foarte important in aparitia abuzului si dependentei la
adolescenti, deoarece grupul este mediul ideal de a experimenta astfel de substante toxice (mai
ales marijuana, alcool, droguri halucinogene)
- publicitatea prin media a alcoolului, tigaretelor sau drogurilor. Exista mentalitatea in randul
adolescentilor ca utilizarea toxicelor este la moda si creste popularitatea, succesul si sex-appealul.
Farmaciile care elibereaza inadecvat medicamente care pot fi utlizate de adolescenti in alte scopuri
decat cele medicale, reprezinta de asemenea un factor de risc in aparitia dependentei si abuzului
de toxice la adolescenti.
Simptome
Sus

Uneori este destul de dificil pentru parinti sau membrii anturajului, sa identifice o problema legata
de consumul de toxice in randul adolescentilor. Unii parinti suspicioneaza eventuala utilizare a
drogurilor in cazul adolescentilor care prezinta un comportament anormal (negativism, negare,
izolare), cu toate ca acest comportament poate fi considerat normal la aceasta varsta. Este destul
de dificil sa se identifice un posibil abuz de toxice si nu este recomandat un comportament extrem
din partea parintilor ingrijorati.

Specialistii recomanda ca in momentul in care se suspicioneaza un eventual abuz de substante

toxice in randul adolescentilor, sa se observe cu atentie anumite modificari comportamentale
caracteristice pentru astfel de situatii (modificari de comportament, schimbarea lookului, atitudinii
fata de persoanele apropiate, etc).
Dintre semnele care pot aparea odata cu abuzul de toxice, amintim urmatoarele:

- atentie scazuta asupra infatisarii fizice si imbracamintii, precum si o igiena inadecvata

- pierderea apetitului alimentar si scadere inexplicabila in greutate
- hiperemie conjunctivala (ochi rosii), utilizarea inadecvata si frecventa a picaturilor pentru ochi si a
odorizantelor bucale (guma de mestecat, dropsuri mentolate)
- absenteism si performante scolara slabe
- pierderea interesului pentru anumite activitati scolare sau extrascolare, pentru sport sau alte
hobbyuri
- comportament care tradeaza incercarea de a ascunde un anumit secret
- indepartarea de membrii familiei si prieteni
- prieteni si anturaj nou, care nu sunt prezentati familiei
- comportament caracterizat prin minciuna si furt
- comportament dispretuitor fata de familie si prieteni
- atitudine ostila, violenta
- dezinteres si lipsa planurilor de viitor.
Profilaxie
Sus
Adolescentii care nu folosesc alcool sau droguri, au o sansa destul de mica sa consume astfel de
toxice la maturitate (in special droguri). Profilaxia consumului de toxice trebuie sa inceapa la o
varsta relativ mica (chiar din scoala primara) si consta in educatia familiala corespunzatoare,
incurajarea obiceiurilor sanatoase si promovarea unei bune comunicari familiale. Deoarece
adolescentii cu parintii care fac abuz de diferite toxice (alcool, tutun) sunt mai predispusi sa devina
la randul lor dependenti, este recomandat ca un astfel de comportament sa fie evitat in prezenta
copiilor.

Respectul fata de sine, relatiile familiale apropiate si exemplele pozitive, cresc increderea
adolescentilor si ii incurajeaza pe acestia sa-si stabileasca prioritatile si sa ia deciziile corecte in tot
ceea ce fac.
Trebuie sa se retina ca pana la varsta de 9 ani, copilul si-a format o anumita atitudine asupra
folosirii toxicelor. Sunt recomandate urmatoarele sfaturi in educarea copiilor pentru a evita
consumul de toxice:

- oferirea unui model pozitiv de viata. Ca parinte, exista o mare responsabilitate in felul cum este
educat copilul, consumul in prezenta acestuia a alcoolului, tigarilor sau eventual al drogurilor, pot
influenta negativ optiunile viitoare ale acestuia. Daca unul dintre parinti sau ambii parinti au o
problema legata de consumul sau abuzul de toxice, este recomandat ajutorul medical specializat
(psihoterapie)
- impartasirea convingerilor proprii. Este foarte important ca parintii sa aibe incredere in alegerile
pe care le fac copii lor, de asemenea parintii nu trebuie sa contrazica convingerile acestora. De
multe ori exista o anumita influenta a parintilor asupra tuturor activitatilor adolescentului. Parintii
pot utiliza diferite metode prin intermediul carora pot sa explice copiilor pericolul si consecintele
utilizarii toxicelor
- implicarea activa in educarea copilului. Pastrarea unei legaturi emotionale apropiata cu copilul
este destul de dificila, in special la varsta adolescentei cand acestia doresc mai multa independenta
si intimitate. Este important ca orice parinte sa cunoasca prietenii din anturajul copilului si de
asemenea cum isi petrece acesta timpul liber. Stabilirea unui orar adecvat si petrecerea timpului
liber in familie, este o optiune atunci cand se doreste supravegherea indirecta a copiilor. Parintii
trebuie sa ii ingaduie copilului sa se implice in activiattile familiale si de asemenea sa se tina cont si
de parerea acestuia in anumite stabilirea anumitor decizii care privesc intreaga familie
- perseverenta si corectitudinea fata de copil. Extremele in educatia copilului (toleranta mare,
respectiv pedepse prea aspre), pot creste riscul de consum si abuz de toxice in viitor. Nu sunt
recomandate pedepsele fizice sau psihice ci mai degraba trebuie gasite alte alternative in
pedepsirea copiilor (implicarea in atributiile casnice, cititul suplimentar). De asemenea, atunci cand
este necesar, trebuie rasplatite si laudate anumite realizari scolare sau extrascolare
- incurajarea anumitor activitati. Parintii trebuie sa-si incurajeze copii in desfasurarea anumitor
activitati precum, sportul, activitatile religioase, cercurile de studiu sau cercurile artistice. Acest
lucru creste increderea in sine si ii face pe copii sa se simta utili si de asemenea sa foloseasca cat
mai util timpul liber
- oferirea tuturor informatiilor necesare. Orice parinte trebuie sa se informeze personal asupra
riscurilor utilizarii toxicelor si nu trebuie sa tina cont de eventualele informatii eronate oferite de
anumite persoane mai putin competente. De asemenea parintii nu trebuie sa compare experienta
proprie cu cea a copilului sau, deoarece fiecare individ este unic in felul sau. Orice parinte care
suspicioneaza utilizarea toxicelor in randul copilului sau, trebuie sa apeleze la ajutor specializat,
nefiind indicat ca acesta sa rezolve singur problema, deoarece in cazul in care exista un abuz de
toxice, fie el acut sau cronic, este necesar tratamentul specializat (dezintoxicare si psihoterapie).
Parintii trebuie sa cunoasca si semnele fizice sau psihice care apar in abuzul de toxice, pentru a
evita in timp util posibilele complicatii (tulburari de dezvoltare psihosomatica, tulburari
psihiatrice, intoxicatii acute cu coma si deces).
Consultul de specialitate
Sus

In cazul in care se suspicioneaza consumul sau abuzul de toxice in randul adolescentilor, trebuie sa
se ofere o importanta mare tuturor semnelor si simptomelor care pot aparea inaintea stabilirii unui
consult de specialitate. Acest lucru va usura diagnosticul specialistilor.

Specialistii care pot diagnostica si trata abuzul si dependenta de substante toxice, sunt:

- medicul de familie
- medicul generalist
- medicul de medicina interna
- medicul pediatru
- psihologul
- medicul psihiatru
- asistentul social specializat in abordarea adolescentilor care fac abuz de substante toxice.
In cazul in care medicul suspicioneaza un eventual abuz de toxice al adolescentului, anamneza si
examenul fizic general au o importanta mare in stabilirea diagnosticului. Intrebarile legate de
atitudinea adolescentului fata de alcool sau droguri, comportamentul inadecvat al acestuia sau
evidentierea unui istoric pozitiv pentru utilizarea toxicelor, sunt parte a anamnezei si pot evidentia
anumite semne caracteristice abuzului sau dependentei de toxice. Adolescentul si familia acestuia
au dreptul la intimitate si confidentialitate privind informatiile oferite medicului.

Testele de toxicologie (analiza sangelui, urinii, parului) nu sunt folosite in mod curent in stabilirea
diagnosticului. Aceste teste nu se pot efectua fara acordul parintilor, deseori sunt realizate la
cererea acestora. Cu toate acestea nu este suficient consimtamantul parintilor, fiind necesara de
asemenea si suspiciunea medicala sau legala a testarii toxicologice.

Deoarece unele afectiuni psihiatrice precum sindromul de hipereactivitate asociat cu deficit de

atentie, depresia, sindromul disritmic, tulburarile anxios depresive si tulburarile de stres
posttraumatic, sunt frecvente in randul adolescentilor cu abuz de substante toxice (droguri), este
necesara si o evaluare corespunzatoare psihiatrica. Prezenta unor astfel de afectiuni fac
tratamentul mult mai dificil, deoarece deseori este necesar si un tratament specific pentru
sindroamele psihiatrice asociate.
Diagnostic precoce
Sus

Medicul de familie poate sa intrebe orice copil trecut de varsta de 9 ani, despre atitudinea acestuia
in legatura cu folosirea alcoolului, tigaretelor sau a altor toxice. Aceste discutii trebuie continuate
pe parcursul vizitelor regulate la medicul de familie, astfel incat sa se poata diagnostica la timp un
eventual abuz. Profilaxia la varste cat mai mici este extrem de utila, deoarece majoritatea
adolescentilor incep consumul toxicelor la aceste varste. Medicul de familie are obligatia sa
recomande tratamentul de specialitate si parintilor care consuma diferite toxice. Cu cat tratamentul
este initiat mai precoce in randul parintilor consumatori de toxice, cu atat riscul ca si copii acestora
sa devina dependenti este mai mic.
Tratamentul adecvat in cazul adolescentilor cu abuz de substante toxice
Majoritatea adolescentilor nu renunta la consumul de toxice din proprie initiativa, fiind astfel
necesar tratamentul de specialitate. De aceea este foarte important ca tratamentul sa fie
personalizat pentru fiecare adolescent in parte (in special cel care include consilierea psihologica).
Trebuie sa se identifice de asemenea cu precizie si substanta care este folosita de adolescent,
deoarece tratamentul de dezintoxicare difera de la un drog la altul.
Tratamentul adecvat in functie de nivelul de folosire al toxicului
In cazul in care adolescentul doar a experimentat consumul de alcool, tigarete, substante toxice
inhalatorii sau diferite droguri, deseori este suficienta o educatie corespunzatoare pentru a evita
consumul viitor de toxice. Este de asemenea important ca adolescentul sa fie informat asupra
efectelor nocive pe care toxicele le au asupra sanatatii proprii, cat si asupra implicatiilor legale si
sociale legate de abuzul de toxice. Exista diferite centre specializate care vin in ajutorul
adolescentilor cu astfel de probleme si care ofera de asemenea si sprijinul necesar familiilor
acestora.

La un astfel de nivel, la care doar s-a experimentat un toxic, este utila implicarea adolescentului in
diferite activitati scolare sau extrascolare (diferite hobbyuri, cercuri artistice, sporturi), care
impreuna cu sprijinul familial adecvat (petrecerea timpului liber impreuna cu familia, implicarea in
responsabilitatile casnice, etc) ajuta adolescentul sa treaca mai usor peste acest impas si il ajuta
sa-si dezvolte anumite aptitudini care il vor feri pe viitor de anumite tentatii nedorite.

In cazul in care exista un consum regulat de toxice la un adolescent, este necesar tratamentul
medical specializat. Acest stadiu este caracteristic adolescentilor cu diferite probleme de ordin
emotional astfel ca in aceste situatii trebuie cautata cauza pentru a trata corect abuzul. Este
recomandata inscrierea intr-un program al unui centru specializat in tratamentul adolescentilor cu
astfel de probleme. Se recomanda asocierea psihoterapiei (individuala si de grup), precum si
gasirea unor activitati care sa intareasca respectul de sine si care sa-i ocupe acestuia timpul liber.

In cazul in care este identificat un abuz sau o dependenta de toxice, este necesar un tratament
indelungat, impartit pe mai multe etape si care necesita o perioada de recuperare mai indelungata.
In acest caz trebuie sa se acorde o atentie speciala simptomelor de sevraj (care apar in momentul
opririi consumului de toxic). De exemplu, in cazul unui adolescent care este dependent
de heroina sau o alta substanta pe baza de opiacee, este necesara administrareametadonei pe tot
parcursul dexintoxicarii (substanta inrudita, dar care nu creeaza dependenta la fel de puternica
precum heroina). Metadona ajuta la controlul simptomeleor de sevraj cauzate de abuzul de opiacee.

Tratamentul medicamentos trebuie obligatoriu asociat cu psihoterapia, care ajuta adolescentul sa-si
controleze pornirile violente, diminueaza simptomele depresiei si elibereaza sentimentele de
frustrare.
In final nu trebuie sa se uite ca sprijinul familiei este extrem de important pe toata perioada
recuperarii.
Reabilitarea adolescentilor cu abuz si dependenta de toxice
Exista mai multe tipuri de programe adresate adolescentilor care au probleme legate de abuzul si
dependenta de substante toxice.
Programe care necesita internarea pacientului
Acest tip de program este extrem de bine structurat si foarte bine supravegheat. Exista diferite
centre specializate dar si anumite spitale care ofera posibilitatea inscrierii intr-un astfel de program.
Adolescentul este internat intr-un astfel de centru pentru o perioada de aproximativ 4 saptamani.
Un astfel de program are si un tratament suplimentar de recuperare si incurajare, util in
convalescenta adolescentului.
Denumirile generice ale programelor de acest tip sunt bazate pe principiile terapiei de grup
(Alcoolicii Anonimi sau Narcomanii Anonimi).

Un alt tip de terapie care necesita internarea pacientului intr-un spital, sunt programele de terapie
comunitara. Acesta poate dura aproximativ 2 ani iar majoritatea adolescentilor tratati in aceasta
modalitate, aleg sa lucreze la randul lor intr-un astfel de program.
Programe care nu necesita internarea pacientului
Aceste programe variaza destul de mult si implica psihoterapie asociata cu terapie familiala.

- programul pentru tratamentul zilnic, necesita petrecerea a cel putin 8 ore pe zi, in centrul de
recuperare, ca apoi pacientul sa-si petreaca noaptea acasa. Aceste programe au de obicei aceleasi
componente ca si programele care necesita internarea pe o perioada mai lunga (terapie individuala
si terapie familiala, terapie de grup). Avantajul acestui tip de program, sunt costurile mai mici.
- programele de "reabilitare in 12 pasi", sunt recomandate in cazul pacientilor care nu necesita
internare si tratament intensiv. Acest tip de program are o durata variabila si necesita urmarea
atenta a mai multor etape, pe parcursul a mai multor saptamani
- programele de reabilitare ambientala, sunt de asemenea utile in tratamentul si recuperarea
adolescentilor cu dependenta si abuz de toxice. Acestea consta in organizarea unor tabere cu
diferite locatii geografice, unde adolescentii pot avea parte de un tratament asemanator oricarui
centru de reabilitare specializat. O astfel de experienta il ajuta pe adolescent sa-si controleze furia
si sa-si imbunatateasca relatiile cu prietenii si familia. Ca si majoritatea programelor de reabilitare,
acest program are o componenta de tratament si reabilitare psihica (terapie individuala si de grup)

Alegerea programului de reabilitare, se face pentru fiecare adolescent in parte si trebuie sa tina
cont de caracteristicile comportamentale, de tipul abuzului si de problemele personale sau
familiale. De asemenea tratamentul trebuie sa-i ofere adolescentului sansa de a-si continua
educatia si de a avea o viata cat se poate de normala. Majoritatea adolescentilor doresc sa-si
continue studiile odata cu terminarea tratamentului. In cazul in care tratamentul are o durata mai
lunga, nu este recomandata intreruperea studiilor in perioada de reabilitare (dupa dezintoxicare si
psihoterapie). Continuarea studiilor creste increderea in sine si ofera sansa unei realizari academice
in viitor. Activitatile scolare trebuie combinate cu cele extrascolare si de asemenea cu psihoterapia
de intretinere.

Abuzul si dependenta de toxice este o problema care nu afecteaza doar adolescentul ci si familia
acestuia. Deseori poate fi utila terapia familiala, astfel ca parintii aleg sa participe la anumite
programe special concepute in acest scop. Acest tip de terapie de grup este utila, deoarece ii ajuta
pe parinti sa inteleaga mai bine implicatiile consumului si abuzului de toxice si nu in ultimul rand, ii
poate ajuta pe acestia sa stabileasca o relatie apropiata cu adolescentul.
Recaderile asociate consumului si abuzului de toxice
Stoparea consumului de alcool, tigari sau alte droguri, este doar primul pas in reabilitarea completa
a adolescentului. Deseori exista si o dependenta psihica pentru substanta respectiva (legata de
anumite probleme emotionale), de aceea este destul de dificil sa se faca profilaxia unor
eventuale recaderi.
Recaderile sunt destul de frecvent intalnite in randul adolescentilor cu abuz de toxice si nu trebuie
considerate ca un esec al tratamentului. Majoritatrea acestor recaderi apar in primele 3 luni dupa
tratament si necesita reluarea acestuia. In acest caz, perioada de recuperare poate dura mai mult.

Exista mai multe modalitati care il pot ajuta pe adolescent sa ramana abstinent si sa evite
eventualele recaderi:
- programul de recuperare prelungit, il ajuta pe adolescent sa-si dezvolte anumite abilitati care il
vor ajuta sa treaca peste situatiile de criza si il vor feri de eventualele recaderi
- tratametul este complet daca adolescentul nu a mai consumat toxice pentru o perioada mai lunga
de 1 an (chiar 2 ani), acest interval necesitand o atentie speciala din partea specialistului si a
familiei, dat fiind faptul ca adolescentul are o vulnerabilitate crescuta si riscul recurentelor este
mare
- gasirea unor activitati extrascolare sau a unui hobby, pentru a ocupa cat mai util timpul liber al
adolescentului
- tratamentul psihiatric adecvat. Adolescentii care au o problema legata de abuzul de substante
toxice, asociaza deseori si anumite afectiuni psihiatrice precum depresia, tulburarea de
hipereactivitate asociata cu deficit de atentie, tulburarea stresului posttraumatic sau tulburarea
anxios depresiva. Toate aceste afectiuni necesita tratament de specialitate (atat medicamentos cat
si psihiatric). Tratarea corecta a tulburarilor de acest fel, scade riscul recidivelor de consum si abuz
de toxice.
Atitudinea fata de adolescentii cu abuz si dependenta de toxice
In cele mai multe cazuri, familia are o influenta destul de mare asupra copiilor si asupra deciziilor
pe care acestia le iau, de aceea este recomandat ca informarea si discutiile legate de consumul de
toxice sa faca parte din educatia copilului.

Educarea corecta a copilului

Sunt recomandate urmatoarele:

- evaluarea factorilor de risc. Parintii trebuie sa discute cu copii despre eventualele riscuri care pot
duce la dependenta de substante toxice (adictie). Trebuie sa se discute si despre istoricul familial
pozitiv pentru un eventual abuz si despre consecintele acestuia
- analiza consecintelor persoanle. Orice parinte trebuie sa-i explice copilului ca anumite decizii pot
sa le afecteze negativ intreaga viata. De exemplu, sexul neprotejat, care poate duce la o sarcina
nedorita sau la contactarea unei boli cu transmitere sexuala. Tot asa, consumul ocazional de toxice,
poate duce la abuz si dependenta, care au un impact negativ asupra vietii in general
- explicarea consecintelor legale este de asemenea importanta, deoarece incidentele care apar
secundar acestui comportament, pot avea de asemenea un impact negativ asupra vietii
- educatia legata de comportametul in societate. Parintii trebuie sa-si educe copii in asa fel incat
acestia sa stie sa se comporte cu ocazia anumitor evenimente sociale sau familiale. Adolescentilor
trebuie sa li se explice ca un consum de toxice (tutun, alcool sau droguri) nu creste popularitatea si
nu rezolva anumite probleme legate de scoala familie sau anturaj. Este foarte important ca
adolescentii sa stie sa se fereasca si de ocaziile care implica un eventual consum accidental de
droguri (drogurile dizolvate in bauturi, destul de frecvent intalnite in barurile de noapte).

Evaluarea corecta si rapida a situatiei in cazul abuzului de toxice

Orice consum de alcool, tutun sau droguri in copilarie sau adolescenta trebuie considerat ca o
adevarata problema si trebuie luate anumite masuri inaintea aparitiei unui eventual abuz sau
dependente care sunt mult mai greu de tratat. Daca se suspicioneaza un eventual consum de
toxice nu trebuie sa se amane prea mult consultul de specialitate.

NOTA: exista anumite teste toxicologice care se pot realiza chiar si ambulator (acasa), dar si in
clinicile specializate si care pot identifica un eventual consum de substante toxice (droguri). Aceste
teste se realizeaza prin analizarea urinii si pot identifica droguri precum amfetamina,
matamfetamina, opiaceele, marijuana si cocaina (un test pozitiv poate insemna prezenta oricarei
dintre aceste substante). Aceste teste sunt rar folosite pentru depistarea unui eventual abuz si
necesita confirmarea unui laborator specializat de toxicologie care poate identifica fiecare
substanta in parte. Testele de acest tip sunt utile pe perioada tratamentului si recupararii
pacientului si sunt realizate sub stricta supraveghere medicala.
In cazul in care este necesar tratamentul de specialitate sunt recomandate urmatoarele:

- instituirea cat mai rapid posibil a tratamentului specializat. Parintii trebuie sa discute cu
specialistul toate optiunile terapeutice si sa decida impreuna cu acesta metoda cea mai buna
pentru fiecare caz in parte
- implicarea parintilor in tratamentul si recuperarea adolescentului. Parintii trebuie sa ofere copiilor
sprijinul psihic necesar pe toata perioada recuperarii si nu trebuie sa recurga la diferite pedepse
care pot afecta negativ evolutia acestora
- terapia familiala este de asemenea recomandata, deoarece in cazul unui eventual abuz sunt
afectati toti membrii familiei. Este util ca membrii familiei sa cunoasca implicatiile consumului de
droguri sa invete sa-si ajute copilul si sa-l fereasca pe acesta de eventualele recidive
- stabilirea planurilor de viitor este importanta odata cu terminarea tratamentului si consta in
reevaluarea anumitor aptitudini, care pot fi utile si pot ajuta adolescentul sa-si continue studiile si
sa-si faca un scop in viata
- profilaxia recidivelor. Majoritatea adolescentilor au cel putin o recadere dupa terminarea
tratamentului initial. Recaderile sunt frecvente deoarece dependenta si abuzul de substante toxice
sunt considerate afectiuni cronice. Nu trebuie sa se uite ca recaderile nu sunt considerate un esec
al tratamentului initial, de aceea sprijinul familiei si prietenilor pe toata aceasta perioada este
extrem de important.

Influenta televizorului asupra

copilului
Televizorul poate fi comparat cu dulciurile concentrate sau zaharul rafinat, adica
copilul trebuie sa se bucure de gustul si aroma seductiva a acestora fara a face insa
excese. Specialistii recomanda un anumit program de privit al televizorului, astfel ca
nu este indicata petrecerea a mai mult de 2 ore in fata acestuia.

Cu toate acestea majoritatea copiilor isi petrec pana la 3-4 ore zilnic in fata
televizorului. Copii cu varste mai mici de 2 ani nu ar trebui sa se uite deloc la
televizor, spun specialistii pediatrii si psihologii.

Limitarea timpului petrecut in fata televizorului este o datorie a parintilor care trebuie
sa ia anumite masuri chiar din prima zi in care copilul este tentat sa se uite la
televizor.

Educarea si stabilirea unui program fix in acest scop este foarte importanta,
deoarece odata obsnuit cu un anumit lucru va fi foarte greu sa se faca o noua
schimbare.

Sfaturi privind relatia dintre copilul mic si televizor

Limitarea pe cat posibil a timpului petrecut in fata televizorului este uneori destul de
greu de realizat si trebuie inceputa la varste mici. Astfel, copilul sub 2 ani nu ar trebui
sa se uite deloc la televizor, deoarece la aceasta varsta televizorul poate sa aiba un
efect negativasupra dezvoltarii normale a acestuia.
Gradinita germana - educatie, arte, joc. Ateliere de dezvoltare pentru parinti si
copii de la 2 ani. Descopera mai multe!

Creierul copilului cu varste mai mici de 2 ani, proceseaza destul de greu imaginile
luminoase care se succed rapid, il obosesc si il agita.

Dupa aceasta varsta mama poate sa stabileasca reprize de 10-15 minute petrecute
in fata televizorului, urmand ca incepand cu varsta de ani timpul total petrecut in fata
televizorului sa nu depaseasca o ora.

Televizorul nu trebuie asezat in camera copilului si nu trebuie utilizat in timpul

meselor! Mama trebuie sa faca o selectie atenta a programelor pe care copilul le
poate privi. Nu este recomandat ca privitul televizorului sa devina un ritual obligatoriu,
care se desfasoara zilnic, indiferent de tipul programului televizat.

Desenele animate sunt preferatele copiilor, insa unii copii vor savura cu un deosebit
interes si un documentar despre animale.

Odata cu terminarea timpului prestabilit petrecut in fata televizorului, mama trebuie sa

canalizeze interesul copilului spre o alta activitate.

Alegerea programelor televizate pentru copil, este responsabilitatea parintilor si in

special a persoanei care isi petrece majoritatea timpului cu acesta. Trebuie alese
programe linistitoare, distractive si nu in ultimul rand educative.

Un documentar despre animale este interesant mai ales daca mama sau bona ii
explica actiunea pe intelesul sau.

La varste mici chiar si unele desene animate pot fi greu de inteles pentru copii, in
special cele cu actiune desfasurata rapid sau cele cu personaje complexe,
complicate.

Toate aceste imagini pot crea confuzie si chiar frustrare. Programele cu continut
violent, filmele horror, emisiunile zgomotoase, trebuie eliminate deoarece acestea
predispun la dezvoltarea unui comportament violent, hiperchinetic.

Privitul televizorului impreuna cu parintii este recomandat de psihologi, deoarece

acestia au un control mai bun asupra programelor televizate. In plus, explicarea
actiunii sau a persoanjelor, cantatul, aduc un beneficiu major in educarea si distrarea
copilului.

Un studiu recent a incercat sa demonstreze efectul televizorului asupra dezvoltarii

psihosociale a copilului.

S-au folosit 3 grupe de studiu, unul care includea copii cu acces nelimitat in fata
televizorului, un altul cu copii cu acces moderat in fata televizorului si un altul care
cuprindea copii care se uitau la telezivor impreuna cu parintii.

Ultimul grup a obtinut un puncat maxim in ceea ce priveste dezvoltarea optima a

persoanlitatii si dezvoltarii psihosociale.

Televizorul are si o componenta educativa daca este folosit asa cum trebuie. Daca
mama sau bona va avea rabdare sa-i explice micutului actiunea pe intelesul acestuia,
va invata lucruri noi de fiecare data cand se va uita la televizor.

Recunoasterea animalelor dupa imagini, dupa sunetele pe care le scot si apoi dupa
nume, constitue un exemplu despre cum poate fi folosit televizorul in scop educativ.

Daca parintii sau bona nu pot supraveghea corespunzator copilul cand acesta se uita
la televizor, ar fi mai bine sa se gaseasca o alta activitate distractiva pentru a-si
ocupa timpul liber.

Cu toate acestea, in ultimii ani parintii opteaza pentru o astfel de activitate care este
mult mai comoda atat pentru copil cat si pentru ei.

Parintii trebuie sa-si invete copilul sa faca diferenta intre programele bune si cele rele,
sa fie critic si sa evite excesele de orice fel. Acest lucru este destul de dificil, pentru
ca televizorul a fost, este si va fi o tentatie foarte mare pentru copii.
Publicitatea este inutila si trebuie evitata, la fel ca si programele care nu transmit
copilului lucruri de interes pentru varsta respectiva. Sunt recomandate emisiunile sau
desenele animate inregistrare pe VCR sau DVD, ami ales daca parintii au facut o
selectie atenta a acestora.

Greseala cea mai mare a parintilor

Atunci cand copilul este mic, parintii nu au foarte mult timp liber pe care sa
il petreaca cu acesta, motiv pentru care ei apeleaza la diverse metode de
distragere a atentiei. Una dintre acestea o reprezinta postarea celui mic in
fata televizorului. Astfel, el va fi atat de atras de sunete si de imagini, incat
va ignora tot ceea ce se intampla in jurul sau. Nici nu putem sa va explicam
cat de nociva este aceasta activitate, din toate punctele de vedere.

In primul rand, din punct de vedere emotional, copilul nu se mai poate

dezvolta corespunzator, deoarece acesta nu mai socializeaza cum ar trebui
cu parintii, dar nici cu cei de varsta sa. Astfel, el poate sa devina timid si/sau
antisocial. („Adolescentii si socializarea”)

Aceeasi greseala o fac, de foarte multe ori, si bunicii sau bonele. Ei incearca
sa se relaxeze in fata televizorului, iar copilul este, practic, obligat sa se uite
la diferitele emisiuni si filme. Problema, in aceasta situatie, este aceea ca
multe dintre programe nu sunt potrivite varstei copilului.

Efectele negative ale televizorului asupra corpului si mintii

copilului
Un copil care sta prea mult la televizor, dupa cum am mentionat si mai
devreme, va avea probleme in dezvoltare, deoarece el nu va socializa cum
trebuie, corespunzator varstei sale, avand sanse foarte mari de a ajunge un
inadaptat social. Va duce lipsa de prieteni, iar singurul lucru care ii va
produce placere va fi ceea ce vede pe micul ecran.

Studiile au demonstrat si faptul ca petrecerea unei perioade indelungate in

fata televizorului influenteaza dezvoltarea cortexului prefrontal, acea zona
care se ocupa de planificare, de organizare, de control, de judecata morala si
de atentie.

Atunci cand cineva petrece ore intregi privind un ecran, ochii sunt primii
care au de suferit. Chiar si noua, adultilor, incepe sa ni se diminueze
calitatea imaginii, dupa ce urmarim, pentru o perioada foarte indelungata,
emisiuni la televizor. De aceea, mai ales la cei aflati in plina dezvoltare,
trebuie sa se evite orice efect care ar putea provoca probleme grave pe viitor.

Randamentul pe care il vor da prescolarii si scolarii este redus considerabil,

mai ales atunci cand se testeaza memoria si citirea, acestia urmand sa
dezvolte deficit de atentie si concetrare slaba. In zilele noastre, se intreprind
studii pentru a demonstra si legatura dintre ADHD si televizor.

Copiii imita tot ce vad, deci ei vor imita si tot ce observa la televizor, dar nu
va fi ca atunci cand imita ceva din viata reala. Asadar, vorbirea se invata mai
bine de la cineva, decat de la o emisiune, iar joaca se invata prin practicarea
ei, nu prin observare. („Tipurile de invatare si aplicarea lor in viata de zi cu
zi”)

Legat de vorbire, putem spune ca sunt numeroase emisiuni care au ca scop

dezvoltarea ei, dar nu s-a demonstrat ca acestea ar avea un efect pozitiv. In
plus, chiar s-a observat faptul ca dezvoltarea limbajului este mai lent la
copiii dependenti de televizor, deoarece ei doar aud ceea ce se vorbeste, nu
au si posibilitatea de a o pune in practica. („Limbajul si asimilarea acestuia
de catre copii”)

Televizorul poate avea o influenta puternica si asupra maturizarii precoce,

din punct de vedere sexual, deoarece parintii nu au tot timpul controlul
asupra grilei de programe. Acest se intampla mai ales cand copilul are
televizor in propria camera.

Obezitatea este o urmare asociata statului in fata televizorului, deoarece,

dupa cum bine ne dam seama, activitatea presupune sedentarism. Lumea
percepe aceasta perioada ca fiind una de relaxare, ei rontaind diverse
alimente, de regula junk food, iar, prin lipsa miscarii, kilogramele incep sa
se depuna, devenind un pericol real asupra sanatatii.

Nivelul de agresivitate al copilului atinge cote foarte ridicate, mai ales atunci
cand este lasat sa se uite la ce doreste, pornind de la desene animate, pana
la filmele cu limite de varsta. O alta urmare ar mai putea fi somnul
zbuciumat si aparitia cosmarurilor, din cauza imaginilor socante care le trec
prin fata ochilor. („Un copil agresiv! De ce?”)

Natura persuasiva a televizorului

Orice vede cel mic pe ecran il poate influenta, intr-un fel sau in altul.
Pornind de la reclame, pana la stiri si desene animate, copilul percepe
absolut orice informatie si incearca sa o puna in practica.

Un exemplu foarte simplu ar fi reclamele la scutece. Acestea prezinta copii

mari, care inca poarta scutece si care se simt foarte bine. Se poate spune ca
se poate face o moda din purtatul scutecelor, iar parintii nu vor avea decat
de suferit. Cel mic va vrea sa aiba si el scutece asemanatoare, cu desene si
varii modele, motiv pentru care invatatul la olita va deveni un chin. Copiii
pur si simplu nu vor vrea sa faca la olita.

De asemenea, se fac reclame care ar trebui sa atraga micutii, dar, de fapt, nu

fac altceva decat sa ii induca in eroare si sa le arate lucruri ireale. Un
exemplu ar fi reclamele la cereale pentru copii, care merg pe ideea ca in
fiecare cutie are loc o petrecere. Atunci cand cei mici desfac cutiile,
dezamagirea atinge cote inimaginabile, deoarece ei descopera ca adevarul
este altul.

Pe de alta parte, desenele animate pe care le iubesc toti copiii, dar si adultii,
prezinta activitati minunate, dar foarte periculoase. Desi scopul initial a fost
de a realiza un fir narativ placut, usor si atragator, micile detalii ii pot
determina pe cei mici sa intreprinda activitati care le pot pune in pericol
viata. Cu totii ne aducem aminte de faptul ca Peter Pan zboara sau ca Tom si
Jerry se lovesc frecvent, dar nu patesc nimic. Urmarile acestor desene pot fi
tragice, daca parintii omit sa ii explice copilului faptul ca totul este fictiune.
S-au intalnit multe cazuri cand acestia au incercat sa "zboare" de pe dulap
sau cand au incercat sa treaca "prin perete". („Puntea dintre generatii:
Adevarul, frumusetea si bunatatea in era digitala”)

Nivelurile de dezvoltare cognitiva si morala sunt foarte scazute la copii,

motiv pentru care ei nu pot face distinctia dintre ce este realizabil si ce este
doar pentru privit.

Emisiunile de actualitate
De multi ani, stirile ne prezinta foarte multe informatii despre activitatile
deviante pe care le intreprind diferite persoane. In timpul fiecarui buletin
de stiri, auzim despre crime, jafuri, batai si multe altele. Atunci cand copilul
urmareste emisiunea, el nu va putea sa constientizeze faptul ca ceea ce se
povesteste este de rau, motiv pentru care va putea sa dezvolte un
comportament asemanator.

Pana cand copiii nu sunt destul de dezvoltati din punct de vedere cognitiv,
astfel incat sa isi poata da seama care este diferenta dintre bine si rau,
recomandat este sa se evite contactul cu acestea.

Mai exista si acele emisiuni talk-show sau cele de critica, unde oamenii
incep sa faca circuri penibile, sa se certe unii cu altii si, uneori, sa se bata.
Desigur ca micutul va incepe sa imite ceea ce vede, va invata sa se comporte
agresiv si isi va insusi comportamentul ironic indezirabil.
Filmele
O rapida privire la filmele scoase in ultimul timp ne face sa ne pierdem
increderea in existenta unora la care sa ne uitam si cu copiii. Majoritatea
sunt filme violente, de dragoste, unde crima este la ordinea zilei, iar
consumul de alcool sau de bauturi nici nu se mai incearca sa fie, cat de cat,
ascuns. („Puntea dintre generatii: Adevarul, frumusetea si bunatatea in era
digitala”)

Apar foarte putine filme special realizate pentru copii, in care, pentru a le
face mai atragatoare, nu se mai tine cont de faptul ca ei imita tot ce vad.
Personajele se lupta, isi bat joc de cei mai slabi, iar copilul va invata aceste
tipuri de comportamente.

Foarte multe studii de caz au aratat faptul ca violenta la varste fragede este
inspirata din filmele pe care minorii le-au urmarit, acestea oferindu-le
exemple de activitati pe care ei le-au perceput ca fiind acceptate de
societate. In acest fel, se nasc viitorii criminali, iar aceasta problema apare
mai ales pentru ca parintii nu isi fac un timp minim necesar pentru a le
explica ce trebuie si ce nu trebuie sa faca.

Exista si efecte pozitive ale televizorului?

Raspunsul la aceasta intrebare depinde de fiecare persoana. Cei mai putin
informati vor spune ca "da, televizorul are doar efecte pozivite", deoarece
este cel mai bun mod de a te relaxa si de a te informa. Raspunsul este partial
adevarat.

Televizorul nu va deveni niciodata o relaxare, deoarece ne solicita excesiv

atentia. Chiar si atunci cand adormim in fata televizorului, somnul nu va fi
linistit, deoarece ochii percep schimbarile de lumina si atunci cand ii tinem
inchisi. Odihna va fi, de fapt, mult mai obositoare.

Televizorul ramane o sursa importanta de informare, alaturi de celelalte

mijloace mass-media. Exista numeroase emisiuni si posturi specializate pe
emisiuni stiintifice, care prezinta curiozitati si adevaruri din mediul
inconjurator. De aceea, multi nu pot renunta la televizor. Acele activitati
raman in creierul persoanei si ea isi va aduce aminte de ele atunci cand se
va intalni cu cei din jur si le va impartasi descoperirile.

Important este ca televizorul sa nu ocupe cea mai mare parte a timpului, ci

sa se impuna limite, pentru a minimaliza efectele negative care pot sa apara.
Din pacate, programul haotic al unei familii si necesitatea de a apela la alte
persoane care sa ne ajute la cresterea copiilor, plus slaba informare a
parintilor duc la dependenta de televizor, o afectiune foarte reala si cu
urmari foarte grave. De aceea, unii dintre noi ne intrebam: oare nu era mai
bine cand orele de emisie erau limitate la doar cateva pe zi?

Sursa: http://www.7p.ro/Default.aspx?PageID=1667#ixzz3BtvBkhhc

Efectele televiziunii asupra mintii umane si despre

cresterea copiilor in lumea de azi
Efectele televiziunii asupra mintii umane si despre cresterea copiilor in lumea de azi

Cu cat oamenii se uita mai mult la televizor, cu atat se simt in lipsa acestuia mai stresati, mai

singuri, cu mintea mai imprastiata, mai irascibili si anxiosi, mai epuizati, deconcentrati si pasivi,
Maresteconsumului
goliti sufleteste. Toate aceste simptome sunt insa specifice imaginea. de droguri, aparand in
momentul in care drogul se elimina din organism.

In intervalul 1964-1968, cand generatia TV [din SUA] (crescuti de mici in fatza televizorului)

ajunsese la maturitate, s-au inmultit si tinerii intre 10 si 18 ani care consumau droguri. Un tanar de

17 ani spunea: "Ma droghez. Este atat de incitant! Lumea se misca incet si nedeterminat, dar foarte

clar, precum intr-un film dat cu incetinitorul sau intr-un spectacol desfasurat pe micul ecran, cand

orice vezi intra direct in capul tau (...) Toate imaginile interioare ma faceau sa vad lumnea si pe

mine insumi precum scenele la televizor."

In societatea americana, mai intai, si apoi in toata lumea, mass-media a contirbuit esential la

promovarea avorturilor, a homosexualitatii, a mentalitatilor bolnave ale grupurilor minoritare de tot

felul.

Ecranul televizorului sau al calculatorului dauneaza dezvoltarii cortexului prefrontal.

Hipnoterapeutii sustin ca televiziunea perminte nu numai o transmitere a fortei hipnotice, ci chiar o

multiplicare a acesteia.

Vizionarea TV poate fi incadrata cu usurinta in clasa fenomenelor de tip hipnotic.

A te afla linistit, relaxat, intr-o camera intunecoasa, privind fix si pasiv o sursa de lumina pe o

anumita perioada de timp sunt primele elmente ale inducerii hipnozei.

Rata crescuta a schimbarilor de plan la TV inhiba activitatea constienta de autoprotectie in fatza

multimii informatiilor. Creierul suprasolicitat va decupla atentia, putandu-se astfel intra in transa

hipnotica.

Neurologii arata ca, numai dupa cateva minute de vizionare, din punct de vedere al activitatii

cerebrale se sesizeaza o puternica decuplare senzoriala (vaz, auz, miros) de mediul camerei in care

are loc vizionarea. [Nu mai vad, nu mai aud si nu mai miros nimic cand ma uit la TV]

Oamenii se dezlipesc greu de televizor. Cei mai multi nu pot trai nici o zi fara sa se uite macar la

programul de stiri, iar cand televizorul lipseste din casa, devin irascibili, certareti, nervosi, etc.

In cazul dependentei "substanta este adesea consumata in cantitati mai mari si in cursul unei

perioade mai lungi decat s-a intentionat initial". Jucatorii la cazino isi propun adesea sa joace doar

pana vor castiga ceea ce au pierdut. Insa putini sunt aceia care, dupa ce au castigat, se pot opri
inainte de a pierde totul. Pentru fumatorii inraiti sau pentru bautori este simptomatic faptul de a-si

propune sa fumeze doar o tigara, respectiv sa bea doar un pahar, fara sa se poata opri dupa aceea.

Telespectatorii de toate varstele afirma ca se aseaza pentru a urmari un singur program, dar

termina prin a viziona mult mai mult.

Mintea tinerilor, educata prin televizionare sa stea mai curand pasiva decat sa se afle in tensiunea

rezolvarii unor probleme sau situatii de viata, va cauta tot mai insistent, chiar daca nu in mod

constient, activitati ca vizionarea TV, ascultatul muzicii - in special ritmurile gen rock, hip-hop sau

tehno si consumul drogului, care sa o aduca in starea de pasivitatea, detasare si usoara euforie.

Televiziunea promoveaza nihilismul. Miscarile anarhiste, razboaiele de exterminare, curentele punk,

rap, rock, miscarile sataniste sunt cateva dintre fenomenele cele mai semnificative care

promoveaza distrugerea totala a umanitatii. Forme mai putin evidente ale nihilismului se intalnesc

si in miscarile feministe, ale homosexualilor si lesbienelor, in diferite secte si miscari orientale.

Pe micul ecran se gasesc reprezentate toate stadiile de evolutie sau de negare ale culturii nihiliste:

de la relativismul valoric al liberalismului pana la negarea existentei lui Dumnezeu si a

metafizicului, realizata prin popularizarea darwinismului si a scientismului, de la experienta

erotismului obsesiv, a pornografiei si magicului pana la nihilismul distrugerii promovat prin mesajul

violentei.

Cum intervine televizorul in gramatica folosirii privirii, pe care o invata crestinismul, societatea

traditionala sau constiinta omului? Uitnadu-ne la televizor ne punem privirea in mainile celor care
stau in spatele aparatului de filmat, pe care ii delegam prin aceasta sa ne guverneze atitudinile fata

de oameni si lume, sentimentele si emotiile personale.

Camera TV priveste de aproape lucrurile (mai cu seama in clipurile publicitare, unde acestea sunt

sexualizate) se plimba pe suprafata lor, sugerand atingerea, mangaierea. Tehnica video creeaza

telespectatorului obisnuinta de a privi cu nerusinare, cu obraznicie, de a cauta cu insistenta la tot

ceea ce poate starni pofta.

De-a lungul miilor de ore de vizionare, televiziunea dezvolta in tineri o sensibilitate sexuala

anormala, un comportament si un orizont erotic bolnav. O vestimentatie care atrage atentia asupra

trupului si formelor sale, miscari sau gesturi lascive, priviri aprinse de dorinta, care promit cu

subinteles placerea, sunt doar cateva dintre elementele erotice ale mediului TV. De la divertisment

pana la programele de stiri, eroticul este prezent si chiar dominant.

"Efectele televiziunii asupra mintii umane si despre cresterea copiilor in lumea de azi."

"Fata nevazuta a televiziunii." - Virgiliu Gheorghe, Editura Evanghelismos, Editura Prodromos,

2006.

Influenta drogurilor asupra adolescentilor

Realitatea este cruda, incepand cu mileniul 3 tot mai multi adolescenti au inceput sa consume droguri,
Drogurile insa cum stim cu totii au creat si creaza in continuare dependenta si nu numai ,avand in
vedere ca in ultimii ani foarte multi adolescenti au inceput sa aiba probleme de violenta ,de sanatate
,sau chiar au murit.
Sunt multi adolescenti care isi dau seama ca viata înseamna daruire, angajare, responsabilitate, care
stiu ca în viata sunt multe obstacole, proleme, dificultati si ca depasirea fiecareia dintre ele înseamna o
oportunitate a creşterii valorii lor intrinseci, a maturizarii lor reale. Si totusi, din ce in ce mai multi tineri
o iau pe calea de pe care cu greu se mai pot întoarce. Ceva ii indeamna sa-si distruga viitorul si sa
produca suferinta celor apropiati si de aceea sunt usor de atras de catre comerciantii de droguri .
Cauzele care ii imping pe tineri spre consumul de droguri sunt multe,cei mai multi incep sa consume
droguri din pura curiozitate sau de a trai senzatzii noi,un alt motiv poate fi teribilismul ,dorinta de
afirmare in fata unui nou grup de prieteni sau chiar presiunea consumatorilor din jur .

Consumul de droguri este incitant incitant sau provocator.Unii sunt tentati sa infrunte riscurile fara a se
gandi la cuvantul "PERICOL" sau "MOARTE"