CHESTIONARUL PENTRU EVALUAREA GÂNDURILOR ŞI

SENZAŢIILOR CORPORALE ÎN AGORAFOBIE

SCOP ŞI UTILIZARE

Chestionarul pentru evaluarea gândurilor în agorafobie (I) este

format din 14 itemi ce se pot autoadministra şi a fost conceput pentru a
evalua gândurile ce apar în cazurile de agorafobie. Chestionarul pentru
evaluarea senzaţiilor corporale (II) are 17 itemi (se autoadministrează) şi
urmăreşte senzaţiile corporale asociate acestei tulburări (Chambless,
Caputo, Bright & Gallagher, 1984). Itemii care compun cele 2
instrumente au fost construiţi pornind de la descrierile formulate de
clienţii agorafobici. Chestionarul I include 2 subscale una care urmăreşte
anxietatea faţă de pierderea controlului, iar a doua evaluează preocuparea
faţă de simptomele somatice. Analiza factorială efectuată pe rezultatele
obţinute de subiecţi (clienţi agorafobici) la chestionarul I a confirmat
faptul că itemii se grupează în aceste două dimensiuni (Chambless et al.,
1984). Un alt studiu (Arrindell, 1993) susţine distincţia dintre cele două
dimensiuni, un al treilea factor distinct fiind reprezentat de senzaţiile
corporale (chestionarul II).

ADMINISTRARE ŞI SCORARE

Subiecţii răspund la chestionarul I folosind o scală de la 1 la 5

pentru fiecare item (având drept criteriu frecvenţa apariţiei gândurilor),
iar la chestionarul II se răspunde tot pe o scală de la 1 la 5 în funcţie de
intensitate. Chestionarul I are 14 itemi şi se poate obţine un scor global
sau cât un scor parţial pentru fiecare subscală (teama faţă de pierderea
controlului – itemii 6, 8, 9, 11, 12, 13 şi 14 – şi preocuparea faţă de
simptomele somatice: itemii 1, 2, 3, 4, 5, 7 şi 10). La ambele chestionare
un scor mai mare indică un grad mai mare de anxietate.

EŞANTIONAREA

Chambless et al. (1984) au aplicat chestionarul I pe un grup de 78

de subiecţi care ceruseră tratament pentru agorafobie şi pe un alt grup de
23 de persoane care nu aveau probleme. Chestionarul II a fost aplicat pe
53 de subiecţi suferind de agorafobie şi pe 23 de persoane fără această
problemă.
Craske, Rachman şi Tallman (1986) au aplicat chestionarul I pe 30
de clienţi agorafobici, 34 de clienţi cu sociofobie, 173 de studenţi, 73 de
rude ale studenţilor şi 58 persoane în vârstă. Bibb (1988) a chestionat
(Ch. I) un lot de 139 de subiecţi şi de asemenea a aplicat chestionarul II
pe 89 de persoane. Bibb a calculat separat mediile şi abaterile standard
pentru subscale (teama pentru pierderea controlului: media 1,89, sd. 0,70;
preocuparea pentru simptomele somatice: media 1,31, sd. 0,59).

FIDELITATE

În eşantionul format din clienţi agorafobici Chambless et al. (1984)

au calculat un indice alpha Crombach de 0,80 pentru chestionarul I şi
0,87 pentru chestionarul II. În lotul format din clienţi cu agorafobie,
clienţi cu sociofobie, persoane în vârstă, studenţi şi rude ale acestora,
Craske et al. Au aflat un coeficient de fidelitate (prin metoda
înjumătăţirii) de 0,85 pentru chestionarul I.
Folosind metoda test-retest Chambless (1984) a calculat pe lotul de
clienţi agorafobici un coeficient de fidelitate de 0,86 pentru chestionarul I
şi 0,67 pentru chestionarul II.
 VALIDITATE

Scorurile obţinute de subiecţi la ambele chestionare au corelat

semnificativ cu alte instrumente de evaluare a agorafobiei (Ost, 1990;
Arrindell, 1993) şi de asemenea cu tendinţa de evitare, panica, anxietatea,
depresia, furia şi mai multe tipuri de fobii. (Arrindell, 1993; Chambless,
1984).
Chambless et al. (1984) au descoperit că scorurile obţinute de
clienţii agorafobici la ambele chestionare sunt semnificativ mai mari
decât scorurile subiecţilor care nu prezentau aceste probleme. Craske et
al. (1986) au arătat că scorurile obţinute de agorafobici la chestionarul I
sunt semnificativ mai ridicate faţă de scorurile persoanelor în vârstă, ale
studenţilor sau ale rudelor acestora, însă nu au demonstrat o diferenţă
semnificativă între clienţii agorafobici şi cei sociofobici. Chambless et al.
(1984) şi Waddell & Demi (1993) au aplicat ambele chestionare pe clienţi
care urmau tratament pentru agorafobie şi au descoperit o scădere
semnificativă a scorurilor pe parcursul terapiei.
 CHESTIONARUL PENTRU EVALUAREA GÂNDURILOR
ÎN AGORAFOBIE

Mai jos veţi găsi câteva gânduri şi idei pe care este posibil să le aveţi în
momentele în care sunteţi anxios sau speriat. Vă rugăm să indicaţi
frecvenţa apariţiei acestor gânduri acordând un punctaj de la 1 la 5, după
cum urmează:
1p- gândul nu apare niciodată
2p- gândul apare doar rareori
3p- gândul apare în aproximativ jumătate din situaţiile când
sunt anxios
4p- gândul apare frecvent
5p- gândul apare mereu atnci când sunt speriat
1. Voi vomita
2. Voi leşina
3. Probabil (sigur) am o tumoră cerebrală
4. Sunt pe punctul de a face un infarct
5. Mă voi sufoca
6. Mă voi comporta ridicol, mă voi face de râs
7. Sunt pe punctul de a orbi
8. Nu voi reuşi să mă controlez
9. Voi răni pe cineva, voi face rău cuiva
10.Voi avea un atac cerebral
11.Voi înnebuni
12.Voi ţipa
13.Mă voi bâlbâi, ceilalţi vor râde de felul în care vorbesc
14.Voi paraliza de frică
15.Descrieţi şi punctaţi dacă există alte gânduri
 CHESTIONARUL PENTRU EVALUAREA SENZAŢIILOR
CORPORALE ÎN AGORAFOBIE

Mai jos veţi găsi o listă cu senzaţii corporale care pot apărea când sunteţi
anxios sau speriat. Vă rugăm să notaţi intensitatea temerii pe care v-o
provoacă aceste senzaţii astfel:
1p- nu sunt deloc speriat de această senzaţie
2p- sunt puţin speriat de această senzaţie
3p- sunt destul de speriat /relativ speriat
4p- sunt foarte speriat
5p- sunt extrem de speriat
16. Palpitaţii
17. Senzaţie de greutate/ presiune în zona pieptului
18. Amorţeală în braţe sau picioare
19. Înţepături/ furnicături în degete
20. Senzaţia de amorţeală în altă parte a corpului în afară de membre
21. Senzaţia că nu aveţi suficient aer
22. Ameţeală
23. Vedere înceţoşată sau deformată
24. Senzaţia de greaţă
25. Senzaţia de gol în stomac
26. Senzaţia de nod în stomac
27. Senzaţia de nod în gât
28. Senzaţia că picioarele nu vă mai susţin
29. Transpiraţii
30. Senzaţia de gât uscat
31. Senzaţia de dezorientare şi confuzie
32. O oarecare senzaţie de detaşare de corp
33. Altele (Descrieţi)