MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII DIN REPUBLICA MOLDOVA

MOLCOOP

PORTOFOLIU
La disciplina,,Istoria si Teoria Cooperatiei de Consum,,

Elaborat:eleva gr.CM-21

Cracan Daniela

Verificat:Ababii Efimia

Chisinau 2021
1.Caracteristica cooperativelor dupa activitatea economica
desfasurata
Tipuri de Cooperative:
1.Dupa repartizarea veniturilor intre membri:

•Simple (nu e necesar de a da bunuri,care vor apartine ulterior membrilor asociati)

Ex:cooperatia de consum, comert, aprovizionare.

•De trecere ( se pastreaza caracterul privat dar si colectiv)

•Superioare ( bunurile apartin tuturor membrilor asociati)

2.Dupa component sociala a membrilor:

• De muncitori

•De tarani

•De comercianti

•De medici

3.Dupa raza de activitate:

•Rurale

•Urbane

4.Dupa sfera de activitate:

•De producere

•De comert (circulatie)

5.Dupa activitatea economica desfasurata:

•De consum

▲Memrii acestei cooperatii pot fi si muncitorii,taranii,slujbasii care se ocupa in special cu

comercializarea marfurilor de larg consum.

•De deservire

▲In conexiunea cu cooperatia de consum si se ocupa de pastrarea serviciilor si de regula

sunt:spalatoriile.

2
•De deservire si aprovizionare

▲Create de tarani,muncitori care organizeaza desfacerea produselor proprii.

•De credit

▲In baza cotelor-parti depuse si a cotozatiilor pentru crearea cooperativelor creeaza mijloace
banesti colective care sunt apoi utilizate in scopuri eliberative de credite si pentru necessitate
membrilor sai sub forma un procent denumit dobanda.

•De producre

▲Scopul desfasurarii activitatii in comun si utilizarii mijloacelor de productie

Categorii de cooperative:

In raport de obiectul de activitate societatile cooperative pot fi:

1.societati cooperative mestesugaresti;

2.societati cooperative de consum;

3.societati cooperative de valorificare;

4.societati cooperative agricole;

5.societati cooperative e locuinte;

6.societati cooperetive de pescuit;

7.societati cooperative de transporturi;

8.societati cooperative forestiere.

3
2.Caracteristica valorilor de baza si cele etice de cooperatie de
consum
Principiile care stau la baza organizarii si functionarii cooperatiei precum si la orientarea
procesului de intelegere intepretarea si aplicarea a normelor de drept cooperatist sunt:

a) Principiul asocierii voluntare si deschise

b) Principiul controlului democratic
c) Principiul participarii economice
d) Principiul autonomiei si independentei societatilor cooperative
e) Principiul educarii industriei si informarii membrilor cooperatori
f) Principiul cooperarii
g) Principiul preocuparii pentru comunitate

In declaratia din 1995 cooperativa este definite ca ‘o socieatie autonoma de persoane, reunite
in mod voluntar, in scopul satisfacerii nevoilor si aspiratiilor de natura economica,sociala si
culturala, prin intermediul unei institutii detinute in comun si controlata in mod democratic’.

Totodata in Declaratie, sunt enumerate sapte principia de baza:

1. Asocierea voluntara si deschisa

2. Participarea economica a membrilor
3. Controlul democratic al membrilor
4. Educare, instruirea, informarea
5. Cooperarea intre cooperative
6. Autonomia si independent
7. Preocuparea pentru comunitate

In Declaratia din 1995 coperativele aveau la baza urmatoarele valori:

■Autoajutorarea

■Democratia

■Egalitatea

■Etichetatea

■Solidaritatea

Membrii cooperatori respecta, de asemenea in valori etice ale cinstei, deschederii,

responsabilitatii sociale si ale grijii fata de semeni

4
 Solidaritate Echitate

Democratia Egalitate

Asumarea raspunderii Grija pentru ceilalti

ECHITATE: Cooperativa oferă grupurilor dezavantajate și persoanelor neprivilegiate ajutor și

tratament corect conform nevoilor acestora cu scopul de ai plasa în condiții egale.

AUTO-AJUTOR: Cooperativa oferă persoanelor și grupurilor o platforma pentru a-și

îmbunătăți viața și comunitatea prin muncă și eforturi proprii.

AUTO-RESPONSABILITATE: Toți membrii sunt responsabili de cooperativă; deci

persoanele devin răspunzătoare de acțiunile, responsabilitățile și obligațiile lor.

SOLIDARITATE: Membrii se susțin reciproc și pe cei din alte cooperative.

EGALITATE: Fiecare membru are dreptul la un vot indiferent de numărul de acțiuni pe care
le deține în cooperativă. Membrii au drepturi și beneficii egale.

DEMOCRAȚIE: Cooperativa se controlează, gestionează și funcționează sub conducerea

membrilor săi. Oricare voce sau opinie este onorată și auzită.

3.Analiza legii cooperatiei de consum din Republica Moldova

5
Istoricul dezvoltarii cooperatiei de consum din Moldova se prezinta unul de interes, de rand cu
rolul pe care continua sal avem astazi.Evenimentele desfasurate de-a lungul anilor au modelat si
influientat rolul si responsabilitatile acestei ramuri care sunt relevante pentru imaginea si
eficacitatea cooperatiei de consum din Republica.

Cooperatia de consum din Basarabia dateaza cu 22 aprilie 1868.Anume in acele zile de

primavera ale anului 1868 un grup de cetateni ai municipiului Chisinau s-au adresat autoritatilor
guvernale din Basarabia de a fonda o societate de consum cu denumirea Sberejenie . Aceasta
societate avea menirea sa contribuie la imbunatatirea starii materiale a membrilor saia prin
beneficierea de avantaje la procurarea marfurilor de consum si urma sa activeze in baza
statutului societatii analogice din or.Odesa, legiferat pe 13 iunie 1867 de ministerul Afacerilor
Interne ale Rusiei.

In 1896 au aparut cooperativele satesti de consum Sarata, judetul Archerman si din comuna
Ocnita.

In 1898 si-a inceput activitatea cooperativele de consum in comunele Cairaclia si Lihtental,din

sudul Basarabiei.

Dupa revolutia din 1905-1907 numarul cooperativelor a inceput sa sporeasca.

In anul 1908 se infiinteaza cooperative de consum din satul Mereni.

In zilele de 3-4 noiembrie a fost convocata prima adunare a Uniunii Cooperativelor de consum
din Basarabia.

In acea perioada cooperatia de consum avea nevoie de concursul statului in vederea solutionarii
problemelor strigente de activitate:

◄ Crearea unui regim fiscal, care urma sa incurajeze dezvoltarea institutiilor cu

caractercooperatist.

◄ Adoptarea legislatiei privind cooperativele, care sa tina cont de natura lor specifica

◄ Asigurarea mijloacelor necesare, ca miscarea cooperatista sa se poata folosi in mod real de

creditul bancii

◄ Instituirea invatamantului cooperatist si a scolilor superioare pentru pregatirea specialistilor,

apti sa creeze conditii necesare pentru intensificarea vietii cooperatiste.

In anii 1941-1945 constituie o perioada de grele incercari pentru cooperatia de consum.

La 29 septembrie anul 1944 se fondeaza Tehnicumul Cooperatist din Moldova.

Principala sarcina a Congresului a constat adoptarea cooperatiei la necesitatile create in

economia republicii, elaborarea masurilor concrete care aveau scopul sa contribuie la
6
dezvoltarea intensive si ameliorarea achizitiilor de produse agricole si materii prime, productiei
de marfuri de larg consum.A fost adoptat primul statut al Uniunii Republicane a Obstilor de
consum.

Au fost alese organele de conducere si de control:

Consiliu – 60 persoane

Conducerea – 11 persoane (Presedinte T.Cranius)

Comisia de revizie - 7 persoane(presedinte D.Cotov)

Obiectivul principal al acestuia a fost aprobarea strateiei de dezvoltare a cooperatiei de

consum pentru anii 2008-2011, prioritatile:

▬Asigurarea stabilitatii economicea cooperatiei de consum, promovarea unei politici

argumentate, cu beneficii reale

▬Modernizarea continua si consecventa a ramurilor economiei cooperatiste

▬Colaborarea cu autoritatile publice central si locale, promovarea politicii de dezvoltare cu

membrii cooperatori pentru membrii cooperatori.

▬Sporirea accesului membrilor cooperatori si a altor beneficiari la prestatiile cooperatiste.

4.Carascteristica organelor managerial si de control ale cooperatiei

de consum
7
Organele de conducere ale uniunii teritoriale sunt:

▲Conferinta membrilor asociati,

▲Consiliul de administratie,

▲Biroul executiv,

1) Conferinta membrilor asociati este organul supreme de conducere al uniunii teritoriale,

format din reprezentati, alesi de organul supreme de conducere al cooperativelor de consum
asociate in uniune.

Conferinta poate fi:

a) ordinara care tine odata la 4 ani

b) extraordinara tine de cate ori este nevoie.

Conferinta:

■Adopta, modifica si completeaza statutul uniunii teritoriale

■Alege si revoca membrii consiliului de administratie si al comisiei de cenzori ale uniunii

teritoriale si suplantii acestora

■Alege reprezentatii la congresul cooperatiei de consum

Articolul 56 Consiliul administratiei

8
Consiliul de administratie al uniunii teritoriale conduce activitatea acesteia in perioada dintre
coferinte. Hotaririle consiliului de administratie sant obligatorii pentru biroul executive si
cooperativele de consum ale uniunii.

▬Fiecare cooperativa de consum asociata in uniunea teritoriala trebuie sa aiba cel putin un
reprezentat in consiliul de administratie al acesteia.

▬Aceasta activeaza in baza statutului sau.

▬Consiliul se intruneste de cate ori este nevoie cel putin odata la 6 luni.

▬Sedinta consiliului de administratie al uniunii teritoriale este deliberative daca la ea

participa 2/3 din numarul membrilor alesi.

▬Consiliu de administratie al uniunii teritoriale este condus de un presedinte, care poate fi si

presedintele biroului executiv

Nu pot fi alesi in consiliul administratiei al uniunii teritoriale:

Rudele de pana la gradul al doilea ‼Nerespectarea

prevediilor are ca efect retragerea calitatii de membru al consiliului de administratie al
uniunii teritoriale.

Consiliul executa hotararile conferintei: aproba bugetul de venit si cheltuieli,dezbate si

aproba rapoarte si informatii,organizeaza actiuni de colaborare cu alte organizatii de
consum,allege si revoca membrii biroului executive.

Biroul executiv:

9
Nu pot fi alesi in biroul executiv al unitatii teritoriale

▬Rudele

▬Persoana care desfasoara pe cont propriu sau in numele altei persoane activitatea
concurente uniunii sau cooperativelor de consum asociate

Responsabilitatile si Raspunderi

▲Registrele cerute de lege sitinerea lorcorecta

▲Corectitudinea datelor despre venituri si cheltuieli

▲Executarea in tocmai si in termen a hotararilor organelor de conducere ale uniunii

teritoriale si central.

Atributiile biroului executiv:

a) Executa hotararile organelor de conducere ale uniunii teritoriale si cele central,

b) Atrage noi membri in uniunea teritoriala,
c) Tine evidenta activitatii proprii,
d) Angajeaza si elibereaza personalul,
e) Sustine activitatea economica si financiara,
f) Aproba organul deinstruire si perfectionare.

5.Caracteristica cooperatiei din Canada

10
 Evolutia

La mijlocul secolului al XIX-lea Canada a trecut prin evenimente mari in istoria sa.Dupa o
serie de rebeliuni,guvernul britanic prin actul unirii din 1840 a unit Canada de Jos si de Sus
in provincial Unita a Canadei. Dupa opt ani a obntinut un govern responsabil.

Ideiile britanice ale cooperativelor s-au revarsat in Canada,iar primele incercari de a infiinta
noi cooperative de marketing au avut loc in jurul anilor 1840. Cu toate acestea, majoritataea
dintre ei au fost instabili si au esuat. Prima cooperative de consum inregistrata a fost
organizata la Stellarton,Nova Scotia, in 1864. In acelasi an exista inregistrari ca prima banca
cooperative a fost organizata in Insula Printului Edard din North Rustico. In anii 1880, cu
sprijunul sindicatului Cavalerilor Muncii, au aparut cateva cooperative muncitoare. Ii, care
Acest lucru a permis membrilor cooperanti sa isi creeze propria lege agila a societatilor,care
a fost foarte importanta in primele etape de dezvoltare.

Cooperative rurale

Miscarile agricole au fost primele miscari de cooperare de success din Canada. Intre 1860 si
1900 nu fara autorul Canadian Pacific Railaay au fost dezvoltate peste 1200 de cremerii si
fabric de branzeturi cooperative din Ontario,Quebec si Canada antlantica. Odata cu navele
frigorifice, branza a devenit mai obisnuita, devenind un export major catre Marea Britanie.
Inainte de primul razboi Mondial multe alte cooperative agricole au aparut in diferite ramuri
ale industriei agricole cum ar fi fructele,animalele,tutunul.

◦Patronii cresterii (1870)

◦Patronii industriei (1890)

11
◦Miscarea progresista (1914-1930) ◦Ramurile
occidentale ale Federatiei Cooperative a Common wealth-ului si Partidului Creditul
Social din Canada (1930)

Cooperativele de consum

Primele cooperative de consum au fost create de imigranti din Europa care au adus cu ei noi
idei economice.Erau muncitori britanici,finlandezi, italieni si ucraineni, cel mai frecvent in
orasele minere Cape Breton,nordul Ontario, Muntii Stancosi si insula Vancouver.A dominat
teoria cooperarii consumatorilor britanici.Miscarea consumatorilor a fost sustinuta de
Uniunea Cooperativela din Canada,care a fost organizata in 1990 sii in special de secretarul
sau George Ken.

In comunitatile miniere unul dintre cele mai de success magazine a fost British Canadian Co-
perative Society din Sydney Mines. In Marea Britanie a urmat strict sistemul Rochdale.In
1908 sa creat fondul National.

Cooperative financiare

In 1900 Alphonse Desjardins a fondat o cooperative bancara sau prima sa casa popular in
Quebec.In 1930 coperativele financiare,uniunile de credit au obtinut un spriin imens din
partea miscarii antigoniste prin Jimmy Tompkins.Din 1939 existau 148 de uniuni de credit in
Nova Scotia valul saraspandit in Maritmes.Miscarea a obtinut si mai multa putere odata cu
aparitia companiilor de asigurari si de incredere din 1940-1950.

Cooperativele muncitoare

Samuel Carter care a devenit primul presedinte al uniunii Cooperative din Canada impreuna
cu George Keen au fost impresionati de cooperativele de munca si au incercat sa creeze una
12
in Guelph in 1910 unde detineau o fabrica de tricotat si in continuare a fost important in
1913-1914.Dar incercarea a esuat.Dupa cel de-al doilea razboi mondil cooperativele asu fost
luate in serios.In 1960 si 1970 au inceput sa apara cooperative de muncitori in
Montreal,Toronto Victoria. Au contribuit la dezvoltarea unor cooperative similar in multe
domenii ale:

▲energiei ▲ mestesugurii

▲brutarii ▲,restaurant

▲turism ▲ servicii sociale

Cooperative de pescuit
Cooperativele de pescuit de pe coasta de Est au fost incepute in anii 1920.Aceste cooperative
erau intro situatie dificila de marketing si nu au fost stabile in mentinerea unui front unit
efficient cu concurentii lor din industrie.Cooperativele de pescuit de pe Coasta de Vest au
inceput in acelasi timp.Cu ajutorul uniunilor de pescari aveau un spirit puternic asociativ.

Cooperativele de sanatate
Nevoia de servicii de sanatate adecvate au fost frecventa In Canada , in special in tarile cu
densitate scazuta a populatiei.Acest lucru a facut ca unele cooperative rurale sa faca aranamente
cu medicii pentru membrii lor inca din 1920. In anii 1960 inspirat de raportul Beveridge pe care
guvernul britanic a inceput s ail implimenteze dupa cel de-al doilea razboi mondial, guvernul
Canadian a introdus asistenta medicala universal in Saskatchewan.Acesta a dus la greve ale
medicilor din provincie.Dezvoltarea ulterioara a cooperativelor a inceput si inafara
Saskatchewan.

6.Caractersitica Cooperatiei din Statele Unite ale Americii

In 1752 cand Benjamin Franklin a format Contribuitionship Philadephia pentru asigurari de
case din Pierderea de foc-natiunii cele mai vechi continua de cooperare.Cooperativele epoca
moderna la 1844,cand la Rochdale societatea Equitable a fost infiintata.Acesti pioneri au scris
un set de principia care au contribuit la succesul acestora sis a raspandit alte cooperative din
13
intreaga lume.Cooperativele au prosperat in parte deoarece conceptual este fundamental si
universal.De obicei sunt Forme atunci cand pe piata nu reuseste sa furnizeze bunuri necesare
pentru alte lucruri cooperativele ofera:

Servicii de afaceri cum ar fi personalul de management

De credit si servicii financiare

Echipamente

Dimensiunile economice ale sistemului cooperatist de asemenea sunt destul de inpunătoare. În

SUA veniturile cooperativelor de diverse forme ating peste 100 miliarde de dolari, servind
peste 120 milioane de oameni.

Cifra de afaceri anuală la circa 30 de cooperative din SUA constituie peste un miliard de
dolari. Şi aceasta înseamnă pentru aceşti membri nu numai satisfacţie morală de a fi sine
stătători şi independenţi, de a întreprinde, de a se asocia, de a-şi asuma responsabilitate şi de se
solidariza, ci şi un venit corespunzător.

7.Aportul personalitatiilor la crearea cooperativelor in Romania

In anul 1845 CostacheBalcescu,economist si om politic, fratele mai mare alui Nicolae Balcescu,
publica brosura ‘‘Proiect pentru o casa de pastrare si imprumut’’, prima incercare cunoscuta in
tara noastra pentru infiintarea unei case de economii si credit.Primele cooperative de credit in
Romania au aparut in a doua umatate a secolului al XIX- Delizsch.

In mediul rural cooperative a fost introdusa si materializata de Ion Ionescu de la Brad (1818-
1981), economist, statistician, agronom, marcant reprezentant al stiintelor agricole romanesti si
reputat om politic.El a expus punctual de vedere referitor la diferite tipuri de asocitii in
coloane’’ Taranului Roman’’.

Asociatiile de credit si ajutor mutual au luat nastere in Bistrita din Ardeal in 1851.

Dintre promotorii miscarii cooperatiste se remarca in mod deosebit Spiru Haret.

▲La 1 octombrie 1870 P.S Aurelian cu spriunul a 20 profesori au pus bazele societatii de
economie si de credit ‘’Economia’’.

▲In anul 1873 se infiinteaza societatea de consum ‘’Concordia’’.

▲In anul 1879 un grup de meseriasicizmari din Bucuresti au fondat ‘’Societatea meseriasilor
de incaltaminte’’.

▲In anul 1882 Dimitrie C. Butculescu (1866-1907) infiinteaza Societatea Cooperativa a

constructorilor si meseriasilor romani din Bucuresti.

▲In 1891-1902 apare ‘’banci populare satesti’’.

14
▲Spiru Haret in 1898 devine principalul sustinator al extinderii si organizarii miscarii
cooperatiste si a primei legi.

▲In 1895 sa constituit alianta ACI de catre reprezentantii Dimitrie C. Butculescu.

▲Nevoile de supraviețuire ale gospodăriilor țărănești au impulsionat înființarea de cooperative

de credit7 . Astfel,prima bancă populară apare în 1891 în județul Buzău, ajungând, în șapte ani,
la 10 bănci populare răspândite în Dâmbovița, Prahova, Putna, Râmnicu Sărat, Tecuci

8.Influienta Romaniei si Rusiei asupra cooperatiei din Moldova

Mișcarea cooperatistă are o tradiție îndelungată în România începând cu a 2-a jumătatea a
secolului XIX, când s-au înființat primele cooperative de credit - Bănci populare, în Moldova.

In anul 1908 se infiinteaza cooperative de consum din satul Mereni.

In 1896 au aparut cooperativele satesti de consum Sarata, judetul Archerman si din comuna
Ocnita.

9.Relatii de interdependenta si structurile cooperatiei de consum

Procesul Bologna reprezintă un angajament din partea organismelor europene de a asigura un
cadru comun pentru învăţământul superior din Europa. În vederea realizării acestui deziderat
Republica Moldova a aderat la Procesul Bologna în mai 2005.

10.Rolul lui Spiru Haret in evolutia cooperatiei Romanesti

Dintre promotorii miscarii cooperatiste se remarca in mod deosebit Spiru Haret

Renumit sociolog,pedagog considerat om al epocii care situiaza cooperatia la nivel de system

mondial.El a fost Ministrul Institutiilor Publice dar si initiatorul scolilor de arte si meserii din
Romania.Spiru Haret infiinteaza banci populare pentru a oferi credit cu dobanda mica,pe
termen scurt si mediu, populatiei rurale.A implicat in constituirearetelei cooperatiste de credit
popular didactic si ca rezultat s-au creat 700 de banci populare satesti cu 69817 membrii.

11) Titanicii ideologiei cooperatiste din Anglia,Franta,Germania

În 1844 este înființată Mișcarea Cooperatistă în Rochdale, Anglia, care i-a preluat ideile.

Fenwick-Anglia

F. w.Raiffeisen va infiinta in 1854 o casa de autor.-Germania

Pionerul Hermann Schulze-Delitzch-Germania

15
12)Cadrul juridic si politic al cooperatiei din Romania
Articolul 15.Relatiile dintre stat si cooperatia de consum

Cooperatia de consum isi desfasoara activitatea in mod independent, comform unor programe
proprii de dezvoltare economica si sociala.

Statutul spriina cooperatia de consum prin crearea si perfectionarea bazei ei juridice prin
promovarea unei politici fiscal si vamale favorabile activitatii organizatiilor cooperatiste de
consum.

Relatiile dintre organizatiile cooperatiste de consum si autoritatile publice se bazeaza pe

prevederile legislatiei si ale acordurilor incheiate intre parti.

Actele emise si orice alte actiuni ale autoritatii publice care lezeaza drepturile si interesele
legitime ale organizatiilor cooperatiste de consum pot fi contestate in modul stabilit.

Articolul 16.Evidenta si darile de seama

Nici o autoritate publica nu poate cere organizaatiilor sa prezinte dari de seama sau informatii
neprevazute de legislatie.

Articolul 17.Controlul asupra organizatiilor cooperatiste de consum Controlul este

exercitat de catre autoritatile administratiei publice cu functii de control general sau special in
limitele competentelelor lor.

Articolul 18.Facilitatile acordate cooperatiei de consum

Regimul inregistrarii de stat a organizatiilor cooperatiste de consum este supus unor

reglementari speciale, comform prevederilor prezentei legi.

Autoritatile administratiei publice:

Elaboreaza programe special pentru sustinerea cooperatiei de consum

Asigura organizatiilor cooperatiste si inteprinderilor cooperatiste conditii pentru comercializare

13.Cooperativele in lumea moderna

Unul din motivele care au facut cooperativele să se dezvolte intensiv în toate ţările europene
este acela că sunt construite pe valori şi sunt demne de încredere.

Cooperativelor agricole din Romania pot revitaliza sectorul cooperatist și acesta să devină un
mijloc de îmbunătățire a condițiilor de viață ale locuitorilor din mediul rural, să asigure
veniturile producătorilor, să întărească rolul economic al entităților profesionale ale
producătorilor, să perfecționeze și dezvolte sectorul agroalimentar, și implicit  economia
națională.
16
Modelul cooperatist în agricultură, este un sistem generalizat de organizare şi funcţionare
eficientă a agriculturii promovat de majoritatea ţărilor lumii şi mai ales de statele europene
care le-au perfecţionat şi adaptat sectorului economiei de piaţă.

Prin urmare scopul fundamental al cooperativei este alcătuirea unei puteri de contracarare a
poziţiei de monopol a marilor companii, îmbunătăţind astfel schimburile comerciale ale
membrilor cooperativei.

În prezent România se află la începutul unui nou drum în ideea reconsiderării, reluării şi
promovării cooperaţiei. Fără a fi vorba de o reeditare a ceea ce a fost şi de o modă anume
pentru a avea cooperative cu orice chip. Cooperaţia a rămas totuşi principalul, dacă nu
singurul mijloc de organizare al activităţilor agricole, cu deosebire în rândul exploatații mici
și mijlocii.

Sunt multe cooperative agricole eficiente în România, dar cooperativele din ţara noastră sunt
încă la început, comparativ cu cele europene, care funcţionează după aceleaşi principii de
zeci de ani. La noi, după 1989, sau mai precis după 2004 s-a luat totul de la zero şi acestea
trebuiesc reconstruite după principii solide, cu răbdare şi oameni capabili.

17