Omologie= similaritate bazata pe originea comuna-(ex din curs-toate sunt tetrapode)-origine comuna,

functie diferita

Analogie-functie comuna cu structure asemanatoare dar cu origini fiderite: Aripa unui coleopter si aripa
unei pasari.

Homoplastie- Nici origine comuna nici functie comuna. Similaritate bazata pe asemanarea comuna.- Se
asemana dar nu rasare.

Simetria- modalitatea prin care un animal se raporteaza la mediu.

SImetria radiara: nevertebrate inferiaore-ax central prin care pot fi trasate foarte multe planuri de
simetrie.

Bilaterala-un singur plan de simetrie (sagital)-plan mediosagital.

Cazuri de asimetrie la corali.

Segmentarea corpului- un corps a contina niste structure care se repeat.

Des intalnita la nevertebrate: Tenia: in fiecare segment se repeat str de reproducere-prin segmentare se
amplifica functiile de reproducere.

Rama: Interior compartimentat si fiecare compartiment are propriul lichid celomic ce ajuta la deplasare.

Segmentarea la vertebrate e mai putin intalnita- se numeste metamerie-muschi impartit de myomere

separate de miosepte. La om e intalnita la coste si muschii intercostali. COloana vertebrata prin
vertebre, muschii intervertebrali. Puncte rosii de pe coloanal reprezinta restul de notochord-nucleu
pulpos.

Segmentarea faringelui-fante care se repeta pt ca aici se diferentiaza structurile respiratoria-Segmentare

branhiomerica. Ses terge in timpul dez ontogenetice si dispare.

La vertebrate seg gen metamerica si seg branhiomerica.

SISTEMUL TEGUMENTAR

Alcatuirea generala: Piele, productiile sale(epidermice-moi si cornificate si derma(dur))

Derma nu exista la toate animalele pt ca are origine mezodermica.

Cele numai cu ectoderm si endoderm sunt: spongierii, celenteratele.-au doar epiderma.

Celelalte sunt 3-blastice.

Epiderma privine din ectoderm iar derma provine din partea dorsala a mezodermului.
Celulele pigmentare ce dau colorit pielii si productiilor sale ce prvin din creste neurale ce se diferentiaza
o data cu sist nervos central si poate genera ,din crestele neurale, nervii si gaglionii nervosi.

Celule pigmetare aflate in stratul bazal al epidermei-melanocite la mamifere.

Epiderma si productiilor sale la nevertebrate:

Epiderma este simpla dintr un strat de celule epidermice- epiderma poate sa prezinte cili(turbelariate,
polichete)

Productiile epidermice: celule glandulare dispersate in epiderma-secretie mucoasa si seroasa in nr mai

mare la viermi, moluste, artropode.

: Cuticula- subtire la moluste si oligochete

- Groasa la viermii paraziti si artropode(se impregneaza cu chitina)

Poate genera excrescente spre exterior sunt spini, tepi , carlige pt fixare la paraziti.

Excrescente interne sunt folosite pt insertia muschilot-apodeme la insect. Pot captusii tractusul
digestive.

Aceste carac se intalnesc si la cordate inferioare-Amphioxus-epiderma simpla cu celule ciliate si

apar cel gandulare cu secretii mucosae si serosae.

La vertebrate devine pluristratificata: La ciclostom: Epiderma groasa cu multe straturi de celule

vii, ca productii sunt celule glandulare spre suprafata si interior. Producerea de mucus- asigur
ao protective a cel epidermice vii de la suprafata si ajuta la alunecarea corp in mediu lichid.

La pesti: Epiderma pluristratificata ca productii aceleasi mucosae si glandulare si cel cu secretie

seroasa. Pielea de la niv capului prezinta un continut mai mare de cel glandulare(mucus mai
intens).

La terrapode: epiderma la amfibieni incepe procesul de cornificare ce este ca o adaptare pt

mediul uscat . – slaba la amfibieni si o intalnim doar la adultii anurelor. Nu mai sunt celule
glandulare in grosimea epidermei in schimb sunt differentiate glandele adevarate in derma.

Glande ce secreta mucus si glande ce secretie seroasa (proteine toxice).

Epiderma la reptile prezinta o cornificare mai accentuate, epiderma fiind diferentiata in 2 zone:
Zona mucoasa cu celule vii si zona cornificata cu celule moarte cu cheratina. Productia care e
caracteristica reptilelor e solzul cornos. Acesti solzi trebuie eliminate ca sa creasca corpul-
naparlire.

Solzii de diferite forme.

Ghearele sunt tot de origine epidermica.

GLande tegumentare rare la reptile-previne deshidratarea corpului.

Glande de tip poliptih izolate- are mai multe straturi de celule. La om sunt cele sebacee.

La reptile sunt glandele femurale de la soparle si porii gulari la crocodile.

Pasarile: Au o epiderma asemanatoare cu cea de la reptile dar mult mai subtire. Rol suplinit de
penaj.

Epiderma pluristratificata in zona cu cel vii de la baza si celule moarte de la suprafata.

Productiile epidermice sunt penele(solzi modificati)- Se mineralizeaza fata de solzul reptilian.

Se pastreaza solzii cornosi dar pe zone mai restranse (podoteca). Ghearele sunt intalnite si aici.

Ciocul e de natura cornoasa. Pintenul de la picior(pe osul tarsometatars).

Glandele tegumentare sunt rae si de tip poliptih- glanda Uropigiana-substanta bogata in

grasimi pt a lubrefia penele pt a fi impermeabile apei.

Mamifere: Este relative mai groasa si are o stratificare mai accentuate. – stratul bazal

- Stratul spinos
- Stratul glanular
- Stratul cornos ce se exfoliaza.

Limita dintre epiderma si derma devine sinuasa: Papile dermice.

Productiile epidermice sunt:- Firul de par : la niv radacinii, tija firului de par e sustinuta de
foliculului firului de par. La altele unel fire de par capata o inervatie foarte bogata si devin fire
de par senzitife-vibrise.

Alte glande: Mamare: glande tegumentare modificate-provin din glandele apocrine adica
sudoripare-monoptiche (un singur strat de celule). TUbuloacinoase intr o forma primitiva la
monotreme care a re glandele mamare dispersate pe o zona mai mare . Se deschide prin
orificiu la baa unui fir de par.

La celelalte mai evoluate: se concentreaza si se deshid intr un canal comun in care se

diferentiaza mamelonul.

Unal care se formeaza prin invaginare si tegumentul din jur si se genereaza o excrescenta care
se lungeste.

Una care formareaza prin invaginare si se form mamelon cu orificii la varful mamelonului.

Calozitatile care pot sa apara ca ingrosari accentuate ales tratului cornos al epidermei gasite in
regiunile care vin in contact cu solul frecvent- apar la genunchiul camilei-zona expusa eroziunii-
genereaza calozitatea. Maimutele au calozitati in zona fesiera.

Solzi cornosi la coada castorului

Pangolinul si tatuul are corpul acoperit de solzi.

Gheare care seamana cu gheara de la reptile – lama dorsala si talpa ventrala iar cresterea in
grosime e limitata. Ungia si copita sunt similar cu gheara.

La nivelul copitei lama devine groasa si suprafata mare si inconjoara toata extremitatea
degetului. Se dezvolta si talpa ce ocupa suprafata interna a extremitatii degetelor.
Lama este foarte dura si permite fixarea potcoavei cu niste cuie. Partea talpii nu este atat de
densa in chetatina-este mai moale.

La vaca sunt 2 jumatati impreunate. Fiecare jumatate cu cate un deget.

Coarnele- Primul tip de corn la bovine, oi ,capre, antilope: Corn gol, permanent, simplu,
present la ambele sexe. Ca structura exista in interior un ax osos care cheste pe osul fronta al
craniului, de aici se prelungesc sinusurile frontale. Peste acest ax osos exista un invelis
cornificat. Cornul generat de piele ce secreta in exces material conificat.

Celalalt tip este intalnit la cervideee- ramificat, caduc si se reface si este eprezent doar la
masculi. Femela poarta coarne numai la ren. Are un ax osos care creste pe osul frontal, limita
dintre ax osos si apofiza este rozeta-reactii de osteoliza si va cadea cornul. Tija osoasa
acoperita de piele ca o catifea-velur. Dupa ce nu mai creste, velurul se usuca si cade. Ramane
numai tija ce se pastreaza pana dupa perioada imiperecherii. DUpa incep procesele de
osteoliza la niv rozetei si tija cade. Ramificatiile cresc in numer o data cu cresterea animalului.

La RInoceri: este un corn care e asimetric, creste pe osul nazal si este format din fibre
cheratinizate puternic incleiate intre ele.

Fanoanele de la balena.