Sunteți pe pagina 1din 11

Concursul “Science-On”- Chimie

Ediția I, Martie 2021


Clasa a X-a

Subiectul I_________________________________________(20 de puncte)


La fiecare din următorii 10 itemi este corect un singur răspuns. Treceți pe foaia de
concurs numai litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Prin dizolvarea acetilenei (c.n.) în apă în raport de 1L : 1L rezultă o soluție
saturată care are concentrația molară:
a. 0,01M;
b. 0,027M;
c. 0,045M;
d. 1M;

2. 2-metil-2-pentena:
a. Este izomer cu ciclohexena;
b. În reacție cu Cl2/500 oC formează doi derivați monoclorurați izomeri;
c. Prezintă izomeri geometrici;
d. Prin adiție de HCl formează un compus optic activ;

3. O cantitate de 0,3 moli alchenă C5H10 se oxidează cu 1,8L soluție de KMnO4


0,2 M în mediu de H2SO4. Alchena este:
a. 2-pentena;
b. 1-pentena;
c. 2-metil-1-butena;
d. 2-metil-2-butena;

1
4. O alchină reacționează cu reactivul Tollens și formează un compus ce
conține 67,08% Ag. Alchina este:
a. 1-pentina;
b. etina;
c. 1-butina;
d. 3-metil-1-butina;

5. Denumirea IUPAC a 2-izobutil-3-secbutilpentanului este:


a. 5-etil-3,4,6,6-tetrametilheptan;
b. 5-etil-2,4,6-trimetiloctan;
c. 5-etil-2,4,6,6-tetrametilheptan;
d. 2,3-dietil-4,6-dimetilheptan;

6. Reacția de izomerizare a butanului în prezență de AlCl3 umedă, la 75°C are


constanta de echilibru Kc = 4. Daca se pornește de la 45 moli butan, se obțin
prin izomerizare, la echilibru:
a. 11,25 moli de 2-metil-propan;
b. 36 moli de 2-metil-butan;
c. 36 moli de 2-metil-propan;
d. 11,25 moli 2-metil-butan;

7. 2,4,6-octatriena are un număr de izomeri geometrici egal cu:


a. 4;
b. 8;
c. 6;
d. 9;

8. Alcanul cu cel mai mic număr de atomi de carbon care produce în urma
reacției sale de cracare și propan este:
a. Metan;
b. n-butan;
c. n-hexan;
d. n-pentan;

2
9. Se dă reacția:

X este:
a. Neopentilbenzen;
b. Terț-pentilbenzen;
c. 1-(terț-butil)-4-metilbenzen;
d. 1-(terț-butil)-2-metilbenzen;

10. În urma reacției de deshidratare a 1-metil-ciclohexanolului se obține:


a. Metilen-ciclohexanul;
b. 1-metil-ciclohexena;
c. Vinil-ciclopentanul;
d. 3-metil-ciclohexena;

Subiectul al II-lea___________________________________(25 de puncte)

A. (10 pct.) Hidrocarburile aromatice reprezintă o clasă cu importanță practică


deosebită. Dintre hidrocarburi, mai intens studiați sunt derivații grafenului.
Caracterul aromatic este determinat de anumite proprietăți. În chimia
organică, cu ajutorul regulii lui Hückel se poate estima dacă o moleculă
poate avea caracter aromatic. Prin mecanica cuantică, folosind teoria
orbitalilor moleculari, Erich Hückel în 1931 arată că structurile de
tip polienic ce prezintă stabilitate aromatică trebuie să:
a. conțină un număr de 4n + 2 electroni pi (n = 0, 1, 2 etc.);
b. aibă moleculă plană;
c. să aibă un ciclu continuu de orbitali p;
Antiaromaticitatea este o caracteristică a compușilor antiaromatici, care
sunt compuși organici ciclici cu sistem electronic pi ce prezintă o energie
crescută datorită prezenței în ciclu a unui sistem format din 4n electroni
delocalizați. Spre deosebire de compușii aromatici, care respectă regula lui

3
Hückel și care prezintă o stabilitate mărită, compușii antiaromatici sunt
foarte instabili și extrem de reactivi.
Conceptul de antiaromaticitate a fost propus pentru prima dată de către
Ronald Breslow în anul 1967, definindu-l ca pe „o situație în care o
delocalizare ciclică a electronilor este destabilizatoare”.
Criteriile IUPAC pentru ca un compus să fie antiaromatic sunt:

a) Molecula trebuie să fie plană;


b) Molecula trebuie să prezinte un sistem conjugat de electroni π în
interiorul ciclului;
c) Molecula trebuie să conțină un număr de 4n electroni pi (n = 0, 1, 2 etc.);
Pe baza regulilor de aromaticitate, stabiliți care dintre următoarele
hidrocarburi sunt aromatice, care sunt antiaromatice și care sunt
nearomatice. Argumentați!

4
B. Se dă următoarea schemă de reacții:

Cunoscându-se următoarele informații:


-compusul “A” este cea mai simplă hidrocarbură aromatică (C6H6).
-compusul “C” are N.E.=7

a) (8 pct.) Determinați structurile compușilor notați cu litere din schema de mai


sus.

b) (2 pct.) Comparați aromaticitatea compușilor A și H. Susțineți-vă afirmația


referindu-vă la reactivitatea sau structura compușilor.

C.(5 pct.) Cicloarenele prezintă proprietăți unice datorită distribuției electronilor


în moleculă. Sunt foarte importante in studiul aromaticității, pentru a putea
evidenția distribuția electronilor pi într-un sistem aromatic. Kekulenul este cel mai
studiat membru al acestei familii.

5
Mai sus este prezentată reacția prin care se poate obține octulen din kekulen. Pe
baza structurilor, stabiliți care hidrocarbură prezintă caracter aromatic și
justificați-vă alegerea prin cel puțin 2 argumente.

Subiectul al III-lea__________________________________(25 de puncte)


A. Alchinele (cunoscute și sub denumirea de acetilene) sunt hidrocarburi
nesaturate, care conțin în molecula lor o triplă legătură între doi atomi de carbon.
O parte semnificativă din reacțiile alchinelor sunt determinate de caracterul lor
slab acid. Se cunosc valorile constantelor de aciditate pentru următoarele substanțe:

-Propină...pKa=24
-NH3...pKa=35
-H2O...pKa=15,7
-H2CO3...pKa=6,4

a. (3 pct.) Stabiliți dacă următoarele reacții chimice au loc și dacă da, scrieți
produșii de reacție:

b. (1 pct.) Scrieți alte două reacții chimice (față de cele de mai sus) care să
demonstreze aciditatea alchinelor.

6
B. În prima jumătate a secolului XX, în lumea științifică, dar și în cea industrială
se urmărea sinteza cauciucurilor. În 1931, o importantă descoperire în acest sens,
bazată pe lucrările chimistului J. Nieuwland a fost făcută publică – sinteza
neoprenului (policloropren). Aceasta are ca material de pornire acetilena.
Prima etapă a sintezei presupune încălzirea acetilenei cu clorură cuproasă
(CuCl) și clorura de amoniu (NH4Cl). În aceste condiții de reacție, J. Nieuwland a
identificat 2 produși de reacție, unul gazos (A) si unul uleios (B):

c. (1 pct.) Scrieți formula de structură a compusului A.


d. (2 pct.) Scrieți reacțiile care duc la sinteza neoprenului pornind de la A.
e. (2 pct.) Deși compusul A este folosit pe scară largă pentru a obține
cauciucul neoprenic, mult timp J. Nieuwland a fost convins că produsul
care merita analizat era compusul uleios, B, însă acesta nu a dat niciodată
proprietățile finale dorite.
A doua reacție poate fi considerată o trimerizare a acetilenei. Identificați
formula de structură a compusului B, știind că acesta are o catenă liniară,
simetrică, cu o singură legătură triplă.
f. (2 pct.) Explicați de ce vă așteptați ca la temperatura camerei (aprox
25°C) și presiunea de 1 atm produsul A să fie in stare gazoasă, iar
produsul B sub formă de ulei.
g. (1 pct.) O altă reacție de trimerizare a acetilenei este foarte importantă in
sinteza organică, deoarece permite sinteza arenelor. Scrieți această
reacție, specificând în ce condiții are loc.

h. (2 pct.) Pe modelul reacției de la punctul g), poate avea loc și o


tetramerizare a acetilenei, în urma căreia rezultă un compus C folosit ca
intermediar în sinteza hidrocarburii Nenițescu, denumită după marele
chimist român. Identificați structura și denumirea compusului C.

7
C. O reacție interesantă a alchinelor este metateza, reacție care poate fi dată și de
alchene și pentru care Y. Chauvin, R. Grubbs si R. Schrock au primit Premiul
Nobel pentru Chimie în 2005. Reacția generală are loc după următorul model:

Exemplu:

i. (6 pct.) După modelul de mai sus, identificați formula de structură a


produșilor de metateză (D, E, F, G, H) a următoarelor alchine:
Indicații:
-D are masa molară mai mare decât E
-F are masa molară mai mare decât G

8
j. (5 pct.) Folosind reacția de metateză, sau altfel, propuneți pașii de sinteză
pentru a ajunge de la compusul de mai jos I la compusul J, foarte mult
folosit în industria parfumurilor, având grijă ca în urma sintezei să rezulte
geometria dorită a legăturii duble din compus.

Subiectul al IV-lea__________________________________(30 de puncte)


A. Reacția Diels-Alder este una dintre cele mai puternice reacții sintetice
mulțumită randamentului ei mare, condiții relativ blânde de reacție și o mare
stereospecificitate. Recent s-au obținut noi îmbunătățiri prin inducerea
electrochimică a unui compus instabil care va reacționa rapid cu o dienă prezentă
in mediul de reacție. Astfel se pot obține randamente bune în absența unui raport
stoechiometric între reactanți.
Un exemplu de astfel de reacție este următoarea:
𝐶𝐶 + 𝐷𝐷 → 𝐸𝐸
Unde:
Compusul C este produsul de oxidare electrochimică a compusului B, în
urma căreia acesta pierde 2 electroni și 2 protoni. Compusul B este obținut din
compusul A printr-o reacție de acilare Friedel-Crafts în urma căreia N.E. crește cu
2, iar masa moleculară cu minimul posibil. Compusul A are formula moleculară
C6H6O2 și două axe de simetrie.
Compusul D este o dienă cu legături duble conjugate, cu 6 atomi de carbon
și catenă liniară asimetrică.

9
N.B. - Oxidarea s-ar produce în mod similar și pentru compusul A, iar
compușii rezultați au un sistem complex de legături conjugate.
- Perechile de electroni neparticipanți ale atomului de oxigen contribuie la
aromaticitatea compușilor dacă este cazul.
a) (5 pct.) Scrieți formulele compușilor A,B,C,D.
b) (2 pct.) Scrieți formulele izomerilor geometrici ai lui D.
c) (8 pct) Scrieți formulele compușilor rezultați din reacția Diels-Alder si
precizați care este E, ținând cont că acesta este cel obținut majoritar și
justificați alegerea.
B. Se dă următoarea schemă de reacții:

Indicații:
• Compusul A este cel mai simplu alcool cu gruparea funcțională plasată într-
o poziție alilică.
• Compusul B are formula moleculară C4H6 și prezintă legături duble
conjugate.
• PCC( Clorocromat de Piridiniu) este un reactant ce atacă strict grupările –
OH, oxidându-le.
• Compusul E are formula moleculară C7H10O.
• Compusul J se obține din reacția bromobenzenului cu Mg.
• Compusul L este un alcool terțiar biciclic cu formula moleculară C15H20O.
• Reacția Grignard este o reacție chimică organometalică în care un reactiv
Grignard (adică o halogenură de alchil-, vinil- sau aril-magneziu) se
adiționează la o grupă carbonilică dintr-o aldehidă sau o cetonă. Reacția este
cunoscută pentru faptul că este o metodă importantă de formare de noi

10
legături carbon-carbon. Reacția se finalizează cu hidroliza compusului
intermediar de adiție, cu obținerea unui alcool.

Trebuie făcută distincția dintre reacția Grignard și reacția care are loc între
un compus halogenat și magneziu metalic, care este reacția de obținere a
reactivilor Grignard.

Cerințe:
a) (14 pct.) Desenați structurile chimice ale compușilor A, B, D, E, G, J și
L.
b) (1 pct.) Explicați de ce reacția de sinteză a compușilor Grignard trebuie
să aibă loc în solvent nepolar, cu atenție sporită ca mediul de reacție să
nu fie impurificat cu apă.
Se dau: Constata gazului ideal R=0,082 L×atm×𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚−1 × 𝐾𝐾 −1 ;
Volumul molar: 22,4 L x mol-1.
Nota: Timpul de lucru este de 3 ore.

Mult succes! 

Subiect elaborat de Ciaușescu Constantin Petrișor, Efrim Răzvan-Petru și


Ariton Cristian, studenți UMF „Carol Davila” și Edu Irina-Alexandra, studentă
la Universitatea Cambridge

11

S-ar putea să vă placă și