Inima

Inima sau cordul este organul reprezentativ al aparatului cardiovascular, ea fiind situată în
cutia toracică, în mediastin (spațiul dintre plămâni). Are un rol vital în circulația sângelui și implicit in
menținerea vieții.

Structură

Inima este localizată la nivelul toracelui,în mediastinul

mijlociu, o treime din aceasta fiind localizată la dreapta față
de linia mediană și două treimi fiind localizate la stânga liniei
mediene. Inima omului, de altfel ca și inima tuturor
mamiferelor, are patru camere: atriu drept și stâng, și
ventricul drept și stâng.
Configurație externă

Are forma unei piramide triunghiulare, cu vârful orientat

spre spațiul 5 intercostal, spre înainte și la stânga,
dimensiunea ei fiind aproximativ egală cu pumnul individului.

Prezintă:

 trei fețe: o față în raport cu scheletul toracic, o față

în raport cu diafragmul și o față în raport cu
plămânii;
 trei margini: o margine dreaptă, o margine spre
anterior și o margine spre posterior;
  bază;
 un vârf.

Fața sternocostală intră în raport cu sternul și coastele, iar la acest nivel se pot identifica atriile (în
porțiunea superioară) și ventriculii (în porțiunea inferioară). Ventriculii sunt reprezentați mai bine de
ventriculul drept la nivelul acestei fețe, cei doi ventriculi, stâng și drept, fiind despărțiți de șanțul
interventricular anterior. La nivelul acestui șanț se pot identifica marea venă a inimii și artera
descendentă anterioară. Superior, ventriculul drept prezintă o prelungire ce poartă denumirea de
conul arterei pulmonare. Conul arterei pulmonare se continuă cu trunchiul arterei pulmonare.
Ventriculii sunt separați de atrii prin intermediul șanțului coronar. Porțiunea atrială a feței
sternocostale este acoperită în cea mai mare parte de artera pulmonară și aortă. Șanțul coronar este
străbătut în porțiunea dreaptă de către artera coronară dreaptă și mica venă a cordului, iar în
porțiunea stângă de artera circumflexă alături de sinusul coronar. La nivelul bazei cordului se pot
observa, pe această față, două prelungiri ce poartă denumirea de auriculi sau urechiușe, stâng,
respectiv drept.

Fața diafragmatică sau inferioară este aproape orizontală și este reprezentată preponderent de către
ventriculul stâng, ventriculul drept reprezentând doar o porțiune foarte mică. Cei doi ventriculi sunt
despărțiți prin intermediul șanțului interventricular posterior la nivelul căruia se identifică artera
interventriculară posterioară, ram din artera coronară dreaptă și vena coronară medie. La nivelul
feței diafragmatice se poate identifica crux cordis ce este reprezentată de intersecția dintre șanțul
coronar și șanțul interventricular.

Fața pulmonară este orientată spre posterior și la stânga și este reprezentată preponderent de o
porțiune din ventriculul stâng. Prezintă șanțul coronar stâng la nivelul căruia putem identifica artera
atrioventriculară stângă și marea venă coronară. Acesta din urmă împarte fața pulmonară într-o
porțiune atrială ce corespunde atriului stâng, și o porțiune ventriculară ce corespunde ventriculului
stâng.

Marginea dreaptă este în raport direct cu pleura și cu fața medială a plămânului drept. Marginile
anterioară și posterioară nu sunt bine evidențiate. Vârful inimii este reprezentat de vârful
ventriculului stâng și este orientat în jos, înainte și la stânga și poate fi identificat la nivelul spațiului V
intercostal stâng, pe linia medioclaviculară.

Baza are o poziție în sus, înapoi și spre dreapta, iar la nivelul ei se poate identifica șanțul interatrial ce
o împarte în două porțiuni și anume:

1.O porțiune stângă reprezentată de atriul stâng, împreună cu orificiile celor 4 vene pulmonare;

2.O porțiune dreaptă reprezentată de atriul drept, împreună cu cele două orificii ale venelor cave
superioară, respectiv inferioară.

Inima omului
Inima omului este un organ lung de aproximativ 15 cm, cu un diametru de 11 – 12 cm, și poate
cântări până la 275 - 300 grame. Aproximativ 250g la femei și 275g la bărbați. Are formă de pară, cu
vârful orientat spre stânga, sprijinindu-se de diafragmă.

Afecțiuni ale inimii

 Endocardite - inflamarea endocardului și a valvelor inimii.

 Miocardite - inflamații ale miocardului.
 Pericardite - inflamații ale pericardului.
 Insuficiența cardiacă - inima nu mai poate asigura o circulație normală a sângelui.
 Cardiopatia ischemică - apare ca o consecință a aterosclerozei coronariene, ceea ce
are ca efect oxigenarea insuficientă a inimii.Este acompaniată de angina pectorală și
duce în final, la infarctul miocardic (astuparea completă și definitivă a unei artere
coronare).

Boli ale vaselor de sânge

 Ateroscleroza - îngroșarea arterelor datorită depunerilor de ateroame (plăci lipidice) în

peretele vascular.
 Arteritele - inflamații ale arterelor care, netratate, duc la cangrene.
 Flebitele - inflamația venelor
 Tromboflebitele - inflamații ale venelor și formarea de cheaguri de sânge în vene.
 Varicele - dilatarea venelor, acompaniată de tulburări circulatorii care pot duce la atrofii
musculare, ulcerații ale gambelor, edeme cronice masive (picioare "de elefant")

Cereantu
Anamaria Codruta

AMG lE