DICTIONAR LITERAR I OPERA LITERARA: - Opera literara = un ansamblu de trasaturi literare comune ce au in esenta lor 0 structurd si incadrare intr-un curent literar. 1. TEXTUL NARATIV: = Prozator = persoana care realizeaza texte ce contin o povestire; o insiruire de intémplari; un textier care ansambleaza mai multe fraze in favoarea unei actiuni; - Proz4=cuvant literar care defineste textele realizate prin fraze complexe ce dau nastere la o actiune desfasurata intr-o maniera complexa; existenfa personajelor; - Gen epic = sfera literara in care intra creatiile bazate pe actiune, conflict si personaje; - Specii literare = serie de creatii beletristice care formeaza un gen literar, avand trasdturi comune; a. Roman = specie literara a genului epic de mare intindere in care intra personaje numeroase si complexe, se formeaza o actiune impartita in momente ale subiectului, iar incipitul si finalul coincid printr-un anumit element literar, b. Basm cult = specie literarii a genului epic de medie intindere in care intri personaje relativ putine si complexe, se formeaza o actiune liniara si impartit4 aproximativ in momentele literare: incipitul si finalul coincid prin necunoasterea axului temporal si cel spatial; c. Nuvela = specie literara in proza caracterizata prin existenta unor personaje relativ putine, actiune liniar-concentrata pe eroul acesteia, actiunea este alegere intre bine gi rau(in functie de opera literara in cauzii), incipitul si finalul sunt similare prin intermediul unui anumit element literar; d. Povestirea= specie literara in prozd demonstrata datorita personajelor putine si simplu construite, actiune concentratd pe desfasurarea ei; liniaritatea faptelor este prezenta; binele gi raul sunt doud elemente morale ce stau la alegere de catre eroii din povestiri; incipitul gi finalul pot si nu coincida de multe ori(in functie de situatie). - Elemente de compozitie specifice a. Caracterizare literara = o descriere realizata de prozator(scriitorul care realizeaza texte in proza) prin intermediul unor grupuri de cuvinte puse in relatie semantica; se realizeaza direct prin fapte si indirect prin limbaj sau vestimentati b. Subiect narativ = idee centrala configurata intr-un text in proza datorita actiunii desfagurate pe momentele subiectului; incipitul si finalul sunt similare, de regula; c. Instantele comunicarii narative = pasi specifici unei opere literare prozastice in care labirintul este parcurs atat de la narator la personaje(interior), cat side la autor la narator(exterior); mesajul pleaca din gandul autorului si ajunge la cititor prin intermediul cartii sale(pe planul receptirii), respectiv de la narator Ia personaj(pe planul actiunii);d. Tipologie literara = clas de trisituri comune atribuite unor personaje ce formeaza tipuri literare specifice unor opere literare; e. Sursa de inspiratie = natura istoricd ce devine instrumentul de scriere a unui scriitor pe baza ciruia realizeazi un text fictional preluat dintr-o realitate; un parcurs de la realitate la fictiune; f Tema =trasdtura literara data de sursa de inspiratie textului literar prin care un autor imprima creatiei sale ideea central raportata la elementele interioare ale prozei; 2. Viziune despre lume = idee literara ce reflect imaginea de ansamblu a textului in care sunt cuprinse traditii, obiceiuri ete; h. Mod de expunere = cale prin care prozatorul contureazi textul narativ prin propozitii ce relateaza o intamplare sau contureaza niste trisituri sau prezinti 0 autodezvaluire. Cele mai importante moduri de expunere sunt naratiunea, descrierea si monologul, astfel pentru textul narativ este caracterizat prin intermediul primului mod de expunere si arat un parcurs al intamplarilor intr-o ordine temporala. Naratiunea = mod de expunere predominant in textul narativ prin care prozatorul prezinta intimplarile intr-o ordine cronologice — momentele subiectului— se realizeaza de la un inceput inspirational(prozatorul isi ia din realitate o parte din societatea in care traieste) la un final prozasti¢ gandit liniar, in mod general, deoarece orice opera literara urmareste o poveste a unui personaj literar care intra in legatura cu celelalte si i se formeaza atribute literare specifice. Descrierea = mod de expunere important in textul narativ, deoarece prozatorul completeazi naratiunea — actiunea — prin serii de trasituri aduse personajelor sale si se incheaga intr-o forma finitd a circularititii literare. TEXTUL LIRIC: Poezie = cuvant literar ce defineste un ansamblu de propozitii scurte puse una sub alta, care dau nastere unui eu liric ce-si confeseaza interiorul sufletesc. Prozodie = concept literar care se refera la elementele componente ale unei poezii — vers, strofa, rima, ritm si masura. Genul liric = sferd literara in care intra toate creatiile scrise sub forma versului caracterizat prin interioritatea si imaginatia eului liric. Elemente de compozitie specifica a. Vers = parte component a unei strofe, are la baz’ o propozitie dezvoltata: b. Strofa = ansamblu de versuri puse una sub cealalta in favoarea forma unui sens poetic; strofele sunt importante in crearea unor secvente literare (fie © imagine literara impartita in cadre sau 0 poveste de iubire dezvoltata in pa de aparitie a acesteia). c. Rima = similaritate lingvisticd folosita la finalul unui vers; asonanta = repetarea unor vocale; aliteratie = repetarea aceluiasi sunet;d. Ritm = parcurgere lind si egala a sunetului de ansamblu a unui poem; daca se incepe cu un sunet inalt, avem parte de un ritm iambic; in sens contrar, ritmul este trohaic, iar dacd primele doua silabe sunt accentuate, exist un ritm amfibrahic, e. Masura = numarul de silabe dintr-un vers; de regula, versurile au 13 sau 14 silabe daca sunt lungi si 8 sau 9 pentru versurile scurte; f. Viziune poeticd = idee literara ce reflect’ imaginea de ansamblu a textului in care sunt cuprinse sentimente ale eului liric ete. irice specifice g. Arta poeticd = specie literara in versuri ce ilustreazi conditia artei sia artistului; sunt prezentare conceptii despre arta si artist(poetul isi defineste propria conceptie printr-o analogie literara — prin eu liric $i modalitati artistice — imagini artistice — figuri de stil): h. Idila = specie literara in versuri care prezinta sentimentele eului liric pentru persoana iubitd si poate fi conturata de poet intr-un mod imaginar sau inspirat din realitate; poate fi scrisi si sub forma idilei pastorale, in t4 iubirea in mediul rural, o zona rusti siguranta este asigurata de cAtre astrul ceresc, iar sentimentele definese prezenta cadrului natural caracterizat prin puritate si imensitate. 3. TEXTUL DRAMATIC: - Dramaturg = persoana care realizeaza texte literare ce se pot transpune pe scena; existenta teatrelor ajuta la reprezentarea pe scena a pieselor de teatru si dezvolta cultura unei {ari - Dramaturgie = ramurd a literaturii ce se ocupa cu studiul textelor literare scrise sub forma dialogului(a replicilor). - Opera dramatica = un ansamblu dramatic ce consta in totalitatea elementelor specifice si se reuneste in spectrul teatral al spectacolului prin personaje; dialog si conflict - Gen dramatic = sfera literara in care intra textele scrise sub forma replicilor, fiind existente pe scena literaturii comedia, drama si tragedia - Elemente de continut specific: a, Didascalii = unitafi gramaticale scrise intre paranteze rotunde care au menirea de a informa cititorul cu privire la starea personajelor; se coreleazi intotdeauna replica unui personaj cu starea descrisi in didascalii in asa fel incat si se poata reprezenta cat mai fidel pe scena: b. Act = capitol dramatic ce cuprinde un decor intreg in care intra personaje mai multe si sunt create spatii cu ale lor trisaturi specifice; acesta cuprinde‘mai multe scene in care rman, adesea, personaje de-a lungul piesei de teatru, nefiind schimbate; ‘Scena = subeapitol dramatic ce face parte dintr-un act si se desfasoara in cadrul spatiului decorat inci de la inceputul actuluis personajele pot sa continue o replicd pe parcursul mai multe scene sau o replica poate deveni scend intreaga, in functie de coordonarea regizorala a dramaturgului Dialog dramatic = seeventi in care se poarta o discutie intre doua personaje(minimum) existente intr-o piesa de teatru care reflect un mesaj, 0 idee sau 0 tema, Monolog dramatic = seeventa in care un personaj isi dezvaluie doar prin raportare la public si fird raspunsul acestuia; acesta se poate numi si solilocvi Spatiu = loc unde se desfasoara actiunea intreprinsa in piesa de teatru; aceasta poate fi numita si decorul piesei de teatru cu elementele specifice unui act(capitol dramatic): ‘Timp ~ pareurgere cronologica a actiunii ce se desfayoar’ prin personajelor; acesta respect momentele subiectului, pornind de la expozitiune si incheind cu deznodamantul Conflict = neintelegere dramatic ce consti in existenta unei intri care va porni intreaga piesa de teatru; poate fi alil un conflict interior, edind tun personaj se lupti cu sine gi extern ¢find intre mai multe personaje apare o disesiune Personaje = entitati literare ce apar intr-o piesa de teatru, acestea avand cu sine mai multe roluri ce se pot interpreta pe sceni; pot fi personaje principale, secundare, episodice sat figurative: se contureazA a fi personanje ce joacd un rol comic sau unul dramatic. Limbaj scenic = compozitie lingvistic’ ce consti in utilizarea de termeni care dau 0 nuanti comicd sau dramaticd piesei de teatru; acest limbaj se ia in calcul pentru a s¢ crea spectacolul pe scendi, ajutind astfel la mentinerea elementelor periferice - didascalii sau indicatii de regie. Viziune regizorala = punet de vedere deseris de dramaturg cu privire la societatea pe care o ilustreaza in cadrul piesei de teatru; este specific’ att comediilor, cat si dramelor, putind sa interpreteze fidel lumea din care este inspirata piesa de teatru. Actiune dramatica = desfagurare complexa intr-o piesa de teatru ce consti in existenta unor personaje, a unei actiuni si a unor repere spatiale si temporale; urmareste parcurgerea integrala pe baza momentelor subiectului ~ de la expozitiune la deznodamant. itermediul Specii dramatice specifice: m Comedie = piesa de teatru ce se defineste a fi o atmosferd amuzanta in care personajele intra in diverse situatii haioase, ceca ce fac ca cititorul sau spectatorul sa se amuize prin intermediul comicului(fie de situatie, fie de nume, fie de limbaj) Drama = piesi de teatru ce se defineste a fi o atmosferd trista in care personajele intra intr-un conflict cu sine si incearea sa afle raspunsuri la intrebarile pe care ei si le pun; spectatorul sau cititorul va reusi sa empatizeze cu el sis incerce si-l injeleagit, de aici, vine si ideea de mil produsi in urma replicilor spuse — emofia reprezinta elementul-cheie pentru reprezentarea pe scent