hF.

Y,

Editura Ararnzi mulgumegte doamnelor

Ana Blandiana siLaura Grilnberg, precum si editurilor
RA9, Art giMinerua penfiupermisiunea de a reproduce
o parte dintre textele incluse in acest volum.
LTcIURI SuTul,tTNTARL
BI SI-IOGRAFI T scCI[.ARA RICOIVIAN DATA

Descrieted CIP a Bibliotecii Na;ionale a Romlniei :#t'

Lecffi suplimentre pentro clm a III-a / Corina GAdiugi
(ood.). - Bucuregri : Aramis Print, 2019, ed. a II-a
ISBN 978-606009-194-3

I. GtdiuEi, Corim (coord.)

..ffi"'
e2t.rtt.t-\aL
82-822=135.1 Selecfie, antologie gi schife biografice de

Copyright @ 2019 Editura ARAMIS,.pentru prezenta edilie

coRtNA cAolurA
ISBN 978-606-009-194-3
Editura ARA,MIS.. Redaclia gi sediul social:
B-dLl Metalugiei m.46-56, cod 041833,
sector 4, Bucuregi, O.P. 82 - C.P. 38 EDITIA A II-A
tel.: (021) 461.0&10lL4ll5; fax: (p2l) 461.08.81L9.
E-mail:.office@editurmmis.ro; office@megapras.ro 4'
Departamentul desfacere: tel.: (021) 46l.08.08112113116l .ry'"
fu: (021) 2161.08,09/19; E-mail: desfacere@editurammis.rc

www.edituraamis.ro
www.megapres.ro
+1 .ry
,.
 Atunci, de bucurie, voievodul se puse de petrecu gi veseli cu ostagii sli,
iar in urmi chemi lingi el pe cei gapte feciori ai VrAncioaiei gi le zise :
- Fhcii, cu voi am cAgtigat izbanda gi am alungat pe vrijma;i. Daci nu Cuprins
nimeream la casa mamei voastre, multl vreme turcii ne secltuiau tara.
Suntegi vrednici de rlsplatl domneasci. Iati, voi sunteti ;apte fragi, iar in MIHAIEMINESCU PETRU DEMETRU POPESCU
Crdiasa din pove;ti / 5 Frumoasa Bistra 9i neinfricata
Vrancea sunt fapte mungi. Ai vogtri s[ fie in veci, cu vii, ponoare gi tot ce
se afl acolo! intoarcegi-vl dar inapoi in codrii vogtri gi si-i stiplnigi
Fiind bdiet piduri cutreieram l7 Molda / 91
Fit-Frumos din lacrimi / 9 M6ndricel/ 95
slnitogi, din neam in neam! Iar mamei voastre ducegi-i multi slnitate din
partea voievodului $tefan, care la vreme de suAmtoare a gisit la casa ei pat ION CREANGA LAURA GRUNBERG

pentru odihnl gi brage vitejqti de lupti. Amintiri din copilSrie - Cu uratul, Poveste cu un gdnd strinutat
La cirege, Pupiza din tei (fragment)/ 98
Le fhcu ocolnigi pe piele de vitel, scrisi cu litere de aur, pentru dania (fragment)/ 29
domneascl, document in puterea ciruia fiii Vrincioaiei ajunseri stiplnii Dinili Prepeleac / 39 ANA BLANDIANA
mungilor Vrancei, de la Thotug pAni in valea Bisca, a Buziului. Un secret / 104
GHEORGHE DEM TEODORESCU Cine poate *t I t07
$i de atunci, fiecare din cei sapte fragi, inapoindu-se pe plaiurileVrancei,
Fata din dafin 152
s-au agezat la poalele mungilor, intemeindu-9i fiecare sate dupi numele
NINA CASSIAN
lor: Bodegti, Spiregti, Negrilegti, BArslgti, Spulber, Piulegti, Nistoregti etc. BARBU'TEFAN ESCU DELAVRANCEA Prinlul Miorlau / 109
Bunicul / 59
(Legendr populnre romineyi,selecgie de Constantin Dragomir, Bunica / 63 GEORGE TOPiRCEANU

Editura Litera, Bucuregti-Chiginiu, 2002)

La Pagti / 113
EMIL GARLEANU Rapsodii de primivari / 115
Cdldtoarel... / 57 Rapsodii de toamnd / 119
Cdprioara I 70
VASILE ALECSANDRI
IOAN ALEXANDRU BMTESCU- Primdvara lt26
vorNE n Sfdrgit de toamni / 128
Privighetoarea / 72 Mezul iernei/ 129
Moartea lui Castor / 75
GEORGE COSBUC
ANTON PANN Mama / t30
Lupul, !apul si varza / 80 Vestitorii primdverii / 133
. CdlStorul gi stejarul / 83 larna pe ulili / 135

JEAN DE LA FONTAINE OCTAVIAN GOGA

Corbul 9i Vulpea / 85 Dimineata / 140
lepurele gi broagele / 87 Toamni / 143
Cocogul Si Vulpea / 89 Mog Crdciun / 144 , a
"W
ffirffig
 I
CATHERINE DAULNOY ERICH KASTNER
$
Pisica albi / 146 Emilgidetectivii 1203 i
1B
ts
EDMONDO DE AMICIS CORNELIA FUNKE ti

Cuore, inimi de copil - Camaradul Devoratorul de cirli / 209 {

i1
meu, Coretti/ 1.58
I
Cuore, inimd de copil - Scriitoragul PATRICIA C. WREDE
florentin / 152 Cum sd te descurci cu un
dragon I 2L3
RUDYARD KIPLING Cartea farmecelor - Prinfesa,
Cdrlile junglei - Fralii lui pisica gi inorogul / 225
Mowgli/ 169
LITERATURA POPULARA
JACK LONDON Un ochi plAnge, unul r6de (basm
Col! Alb (Capitolul XXIV)/ 180 popular)/ 238
Japul 9i garpele (poveste
L. FRANK BAUM populard) I 247
Vrdjitorul din Oz (Capitolul lll)/ 185 Condeiele lui Vodd (legendd
istoricd)/ 249
ROALD DAHL Povestea Vra ncei (legendi
Charlie ;i Fabrica de Ciocolatd toponimicd)/ 251
(Capitolele I li ll)/ 192

CARL SANDBURG
Cdi doi zgdrie-nori care au hotir6t
sdaibi un copil/ 199
 MIHAI EMINESCU
(18so-L?8q)
Se nagte pe L5 ianuarie 1850 la Botogani.
i9i petrece copiliria in oragul natal, dar gi la
lpotegti, unde tatil siu, ciminarul Gheorghe
Eminovici, avea o motie r;zegeasce. Aici
se bucuri de o totali libertate de migcare,
cunoscand oamenii locului gi natura inconju-
retoare- stare evocati cu nostalgie in poeziile
pe care le va scrie mai tirziu. Debuteazi in
1866 cu poezia De-lt aveo,in revista Fomilio, din Pesta, al cirei director,
losif Vulcan, ii schimbi numele din Eminovici in Eminescu. Adevirata sa
consacrare se produce in 1870, odati cu inceperea colaboririi la revista
Convorbiri literare a societSlii gi cenaclului ,,Junimea" din lagi. Versurile
publicate aici (intre care Rugdciunea unui doc; O, rdmdi; Lscul; Povestes
codrului; Revedere; im pd rat 5i proletor; Luceafdrulvor constitui substanla
singurului volum care i-a apirut poetului in timpul vielii - editat ?n 1884,
de Titu Maiorescu, reputatul om de culturd aflat la conducerea Junimii".
Mihai Eminescu este considerat cel mai important poet din litentura
rom6n6. Creafia sa se inscrie in tradifia romantismului literar, prin teme
precum intoarcerea in naturd, nostalgia pentru copilSrie, melancolia,
trecutul gi istoria nalionali.

Crdiasa din povesli

T\T
I\ eguri albe, strilucite
Nagte luna argintie,
Ea le scoate peste ape,
Redactor: Adrian Cregu Le indnde pe cAmpie ;
Tehnoredactare: SC SERRANY HOME SRL
Coperta: Cristina Dumitrescu
Ilustragia copertei: SHUTTERSTOCK.com S-adun fori in gezltoare
De painjen tort sl rumpa
$i anini-n haina nopgii
Boabe mari de piatri scumpi.

bdiet pdd,uri cutreierarn

Langi lac, pe care norii
Au urzit o umbri finl, Tgr,,^ d,

Rupti de migciri de valuri

T-r
bulgiri luminl,
Ca de de
f iind bliet plduri curreieram
$i mi culcam ades lingl isvor,
Dindu-gi trestia-ntr-o parte,
Iar bragul drept sub cap eu mi-l puneam
Sti copila lin plecati,
S-aud cum apa suni-ncetigor:
Thandafiri arunci rogii
Un freamit lin uecea din ram in ram
Peste unda fermecati.
$i un miros venea adormitor.
Asdcl ades eu nopgi intregi am mas,
Ca sivad-un chip, se uitl
Blind inginat de-al valurilor glas.
Cum aleargi apa-n cercuri,
CIci vrljit de mult e lacul
Risare luna,-mi bate drept in fagi:
De-un cuvAnt al sfintei Miercuri;
Un rai din basme vid printre pleoape,
Pe cAmpi un val de argin,tie ceagl,
Ca si iasl chipu-n fagi, ^
t. . .
)clrpm pe cer, vaPale preste ape,
Trandafi ri arunci tineri,
t Un bucium cAntl tainic cu dulceaEi,
CIci vrijigi sunt trandafirii
Sunind din ce tot mai aproape...
in ce
De-un cuvAnt al sfintei Vineri.
Pe frunze-uscate sau prin naltul ierbii,

Pirea c-aud venind in cete cerbii.

Ea se uiti... Piru-i galben,
Faga ei lucesc in lunl,
Alituri teiul vechi mi se deschise:
Iar in ochii ei alba;ui
Din el iqi o taniri criiasi,
Toate basmele s-adunl.
Plureau in lacrimi ochii-mi plini de vise,
Cu fruntea ei intr-o marami deasi,
Cu ochii mui, cu gura-abiainchisi;
Ca-n somn incet-ineet pe frunze pasi,
CllcAnd pe vArful micului picior,
Veni alituri, ml privi cu dor.
$i ah, era atAta de frumoasi,
Cum numa-n vis o dati-n viaga ta
Un inger blind cu faga radioasi,
Venind din cer se poate arita;
Iar piru-i blond gi moale ca mitasa
Grumazul alb gi umerii-i vldea.
Prin hainele de tort subgire, fin,
Se vede rupul ei cel alb deplin.
(Mihai Eminescu, Poezii,Edir;'xa Aramis, Bucuregti,
4ffi,ffi
t4v rrr
w
'$"n
vremea veche, pe cind oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decAt in
.ffigermenii viitorului, pe cAnd Dumnezeu cllca incl cu picioarele sale
sfinte pie troasele pustii ale pimAntului - in vremea veche ulia un impirat
20 I 5) intunecat gi gAnditor ca miazinoaptea 9i avea o implrlteasi tAniri ;i
ziirnbitoare ca miezul luminos al zilei.
Cincizeci de ani de cAnd implratul purta rlzboi c-un vecin al lui.
Murise vecinul gi lisase de mostenire fiilor gi nepogilor ura gi vrajba de
singe. Cincizeci de ani, gi numai implratul triia singur, ca un leu
irnbitrAnir, slibit de lupte gi suferinge - impirat lui nu rAsese
ce-n viata
rriciodati, care nu zimbeanici la cAntecul nevinovat al copilului, nici la
surisulplin de amor al sogiei lui dnere, nici la povqtile blrane gi glumege
:r ostagilor inilbigi in blrllie ;i nevoi. Se simgea slab, se simgea murind gi

n-avea cui si lese mo;tenirea urii lui. Thist se scula din patul implritesc, de
l^ w A v I t A .
lingl ^impirlteasa tenlrl - pat aurit, insi pustiu gi nebinecuvintat -, trist
rnergea la rlzboi cu inima neimblAnziti - gi implrlteasa sa, rimasi sin-
guri, plAngea cu lacrimi de viduvie singuritatea ei. Plrul ei cel galben ca
rurul celmai frumos cldeape sAnii ei albi gi rotunzi, gi din ochii ei albagui
i;i mari curgeau giroaie de mirglritare apoase pe o fagl mai albi ca argintul
crinului. Lungi cearcine vinete se trigeau imprejurul ochilor, gi vine
rlbastre se trigeau pe faga ei albi ca o marmuri vie.
Sculati din patul ei, ea se aruncl pe treptele de piatrl a unei bolte
in zid, in care veghea, deasupra unei candele fumegAnde, icoana imbricati in
rurgint a Maicii durerilor. induplecati de rugiciunile impirltesei ingenun-
lacriml curse din ochiul cel
cheate, pleoapele icoanei reci se umeziri si o
negru al mamei lui Dumnezeu. impirlteasa se ridici in toati mlreat

-ffiM
staturi, atinse cu buza ei seaci lacrima cea rece si o supse in adincul
sufetului siu. Din momentul acela ea purcese ingreunatl.
Ti:ecu o luni, trecuri doui, trecurl noui, gi impirlteasa flcu un fecior
alb ca spuma laptelui, cu pirul bllai ca razele lunii.
impiratul surise, soarele surAse si el in infocata lui impirigie, chiar
stitu pe loc, incAt trei zile n-a fost noapte, ci numai senin ;i veselie - vinul
curgea din butii sparte ;i chiotele despicau bolta cerului.
$i-i puse mama numele : F1t-Frumos din lacriml. Si crescu gi se fbcu
mare cabrtzii codrilor. Cregtea intr-o lunl clt algii intr-un an.
Cind era desrul de mare, puse sl-i facl un buzdugan de fier, il arunci
in il prinse pe degetul cel mic gi buzduganul
sus de despicl bolta cerului,
se rupse.n doui. Atunci puse si-i faci altul mai greu - il arunci in sus
aproape de palatul de nori al lunii; cizand din nori, nu se rupse de degetul
voinicului.
Atunci Fit-Frumos igi lui ziua bunl de la plringi, ca si se ducl, sI se
batl el singur cu ogdle impiratului ceJ dqminea pe tati-slu. Puse pe
trupul slu implritesc haine de plstor, cimeqi de borangic, gesuti in
lacrimile mamei sale, mAndri plhrie cu fori, cu cordele ;i cu mirgele
rupte de la giturile fetelor de-mplragi, igi puse-n brAul verde un fuier de
doine gi altul de hore, si, cind era soarele de doul sulige pe cer, a plecat in
lumea largl si-n toiul lui de voinic.
Pe drum horea gi doinea, iar buzduganul gi-l arunca si spintece nourii,
de cidea departe tot cale de-o zi. Viile gi mungii se uimeau auzindu-i
cintecele, apele-gi ridicau valurile mai sus ca si-l asculte, izvoarele igi tur-
burau adincul, ca sl-si azv\rleaful undele lor, pentru ca fiecare din unde
si-l audi, fiecare din ele sI poati cinta ca dinsul cind vor gopti vlilor gi
forilor.
RAurile se cioriiau mai in jos de brliele melancolicelor stence, invlgau
de la plstorul implrat doina iubirilor, iar vulturii ce stau amuqigi pe
cregtetele seci gi sure a stAncelor nalte invlgau de la el giplrul cel plins
al jelei.
Stlteau toate uimite pe clnd trecea plstoragul implrat, doinind gi
lrurind; ochii cei negri ai fetelor se umpleau de lacrimi de dor; gi-n
picpturile pistorilor tineri, rlzimagi c-un cot de-o stAnci gi c-o mAni pe
biitir, incoltea un dor mai adinc, mai intunecos, mai mare- dorul voinicie i.
Toate stiteau in loc, numai Flt-Frumos mergea mereu, urmlrind cu
r'ilntccul dorul inimii lui, si cu ochii buzduganul, ce sclipea prin nori gi
lrrin aer ca un vultur de otel, ca o stea nlzdrivanl,.
Clnd era-nspre sara ztlei a treia, buzduganul, clzAnd, se izbi de o
lrorrti de araml, si fhcu un vuiet puternic si lung. Poarta era sfbrAmati si
voinicul intri. Luna rislrise dinre mungi 9i se oglindea intr-un lac mare
1i lirnpede, ca seninul cerului. in fundul lui se vedea sclipind, de limpede
t c cra, un nisip de aur; iar in mijlocullui, pe o insuh de smarand, incunjurat
.le un crAng de arbori verzi gi stufogi, se ridica un mAndru palat de o
nnrmuri ca laptele, lucie gi albl - atAt de lucie, incAt in ziduri risfrAngea
(ir-nrr-o oglindl de argint: dumbravl gi lunci, lac qi girmuri. O luntre
,rtrritl veghea pe undele limpezi ale lacului lAngi poarti; gi-n aerul cel
cunt al serii tremurau din palat cAntece mAndre si senine. Fit-Frumos se
srri-n luntre gi, vAslind, ajunse pAni la scirile de marmuri ale palatului.
l)rrtruns acolo, el vizu in boltele scirilor candelabre cu sute de brage, si-n
liccare brag ardea cAte o stea de foc. Pitrunse in sah, Sala era inalti,
sustinutl de stAlpi gi de arcuri, toate de aur, iar in mijlocul ei stltea o
rrrXndri masi, acoperiti cu alb, talgerele toate sipate din cAte-un singur
rnlrglritar mare; iar boierii ce gedeau la masi in haine aurite, pe scaune de
rrrtifea rosie, erau frumogi cazileletineretii ;i voio;i ca horele. Dar mai ales
rrnuldin ei, cu fruntea-ntr-un cerc de aur, bltut cu diamante, gi cu hainele
strilucite, era frumos ca luna unei nopgi de varl. Dar mai mAndru era
l;it-Frumos.
- Bine-ai venit, Fit-Frumos! zise impiratul; am auzit de dne, da' de
vlrzut nu te-am vizut.
- Bine te-am glsit, implrate, de;i mI tem cl nu te-oi lisa cu bine,
pcntru ci am venit sl ne lupti.m greu, ci destul ai viclenit asupra tatalui meu. ,r,
ffiffi
;,,i
 - Ba n-am viclenit asupratatllui tiu, ci totdeauna m-am luptat in frumoasi, albi, care sdcle a la lumina lunii in mijlocul une i gridini de fori.
lupti dreaptl. Dar cu tine nu m-oi bate. Ci mai bine-oi spune hutarilor sl Florile erau in straturi verzi ;i luminau albasde, rogie-inclise gi albe, iar
zici qi cuparilor sI umple cupele cu vin gi-om lega frilie de cruce pe cit om printre ele roiau futuri ugori, ca sclipitoare stele de aur, Miros, lumini;i
fi;i-om trii. un cAntec nesfrrsit, inceq dulce, iegind din roirea fluturilor gi a albinelor,

$i se sirutarl feciorii de-mplragi in urlrile boierilor, ;i biuri ;i se hnbitau gridina gi casa. LAngI prispl stlteau doui budi cu api, iar pe
sfltuirl. prispl torcea o fati frumoasi. Haina ei albl gi lungi pirea un nor de raze
Zise impiratul lui Flt-Frumos: gi pirul ei de aur era impledt in cozi hsate pe spate, pe cand o
umbre, iar

- De cine-n lume te temi tu mai mult? cununi de mlrgiritirele era arezatl, pe fruntea ei netedi. Luminati de
De nime-n lumea asta, afarlde Dumnezeu. Dar tu? razele lunii, ea pirea muiati intr-un aer de aur. Degetele ei ca din ceari
-
- Eu iar de nime, afarideDumnezeu gi de Mama-pidurilor. O babi albi torceau dintr-o furci de aur 9i dintr-un fuior de o lani ca arginrul
bicrini gi uriti, cue umbli prin implrlgia mea de mini cu furtuna. Pe torcea un fir de o mltase albl, subgire, suiluciti, ce semina mai mult a o

unde uece ea, faga pimantului se usucl, satele se risipesc, tArgurile cad vie razl de luni, ce cutreiera aerul, declt a fir de tort.

niruite. Mers-am eu asupra ei cu bitalie, dar n-am isprlvit nimica. Ca si Lazgomotul ugor alpagilorlui Ffu-Frumos, fata-gi ridici ochii albagri
nu-mi pripldeasci toati impiriEia, am fost silit sl stau la-nvoiali cu ea ca undele lacului.

;i si-i dau ca bir tot alzeceleadin copiii supugilor mei. $i azivineca si-;i - Bine-ai. venit, Fit-Frumos, zise ea cu ochii limpezi gi pe jumltate
ieie birul. lnchqi, cfu e de mult de cind te-am visat.
clnd degetele mele rorceau
Pe

Cind suni miazlnoaptea, fegele mesenilor se posomorArl; cici pe un fir, gindurile mele torceau un vis, un vis frumos, in care eu mi iubeam
miazinoapte calare, cu aripi vintoase, cu faEa zbercitl ca o stencl buhavi cu tine ; Fit-Frumos, din fuior de argint torceam si eram si-gi Ees o haini

gi scobiti de piraie, c-o pldure-n loc de pir, urla prin aerul cemit Mama-pi- urziti in descAntece, bitutl-n fericire; s-o porgi... si te iubegti cu mine.
durilor nebuni. Ochii ei - doui nopgi turburi, gura ei - un hiu ciscat,
cea Din tortul meu gi-ag face o haini, din zilele mele, o viaEi plinl de
dingii ei - giruri de pietre de mori. desmierdiri.
Cum venea vuind, Fit-Frumos o apuci de mijloc ;i o trlnti cu toatl Astfel, cum privea umiliti la el, fusul ii scipi din mani 9i furca cizu
puterea intr-opiul mare de piatri; peste piui privili o bucati de stincl, alfuuri de ea. Ea se sculi gi, ca rusinati de cele ce zisese, miinile e i spinzurau

p. .rr.-o legi din toate pirgile cu gaPte languri de 6er. inluntru baba in jos ca la un copil vinovat gi ochii ei cei mari se plecarl. El se apropie de
guiera gi se smulgea ca vAntul inchis, dar nu'i folosea nimica. ca, c-o manl ii cuprinse mijlocul, iar cu cealalti ii desmierdl incet fruntea
' gipirul gi-i gopti:
Veni iar la o"spig; cand prin bol,tile ferestelot la lumina lunii, vlzurl
doul dealuri lungi de api. Ce era? Mama-pldurilor, neputAnd si iasi, - Ce frumoasl egti tu, ce dragl-mi egti! A cui egti ru, fata mea?
trecea peste ape cu piui cu tot gi-i bfizdafaga in doui dealuri. $i fugea - A Mameipidurilor, rispunse ea suspinind; mi vei iubi ru acuma,
mereu, o stencl de piatrl indricitl, rupAndu-gi cale prin piduri, brizdAnd cAnd;di a cui sunt?
plmAntul cu dAri lungl, pinl ce se fbcu nevizutl in depirtarea noPfii. Ea incunjurl cu amAndoui bragele ei goale grumazul lui gi se uiti lung
Ffu-Frumos ospiti ce ospiti, dar apoi, luandu-9i buzduganul de-a la el, in ochii lui.

,f.ffiM umir, merse 'r pinl ce ajunse lAng-o casl

mereu rpe dira trasi de piul,
I - Ce-mi pasi a cui egti, zise el, destul ci te iubesc.
@
 - Daci mi iubegd, sI fugim atuncea, zise ea lipindu-se mai tare de Fit-Frumos vedea albind o umbri de argint, cu plr de aur despletit,
pieptul lui; dacl te-ar gisi mama, ea te-ar omori, gi dac-ai muri ru, eu riticind, cu mAinile ridicate ;i palidi, El se apropie de ea gi-o cuprinse cu
nebuni ori as muri gi eu. bragele lui. Ea cilzu camoartl de groazl,pe pieprul lui, gi mAinile ei reci
- N-aibi fricl, zise el zimbind si desflcandu-se din bratele ei. s-ascunserl-n sAnul lui. Ca si se trezeascl, el ii slrutl ochii. Norii se rupeau
muml-ta? bucigi pe cer, luna rogie ca focul se ivea prin splrturile lor risipite; iar pe
- De cAnd a venitzbuciumi in piua in care-ai incuiat-o tu
se si
sAnul lui, Flt-Frumos vedea cum inforeau doul stele albastre, limpezi, gi
cu colgii la langurile ce-o inchid.
uimite - ochii miresei lui. El o lul pe brage gi incepu sl fugi cu ea prin
- Ce-mi pasi! zise el repezindu.se s[ vadi unde-i. furtunl. Ea-gi culcase capul in sAnul lui gi pirea cl adormise. Ajuns langi
- Flt-Frumos, zise fata, gi doul lacrimi mari straluciri in ochii ei, nu
grldina implratului, el o puse-n lunffe, ducind-o ca-ntr-un leagin peste
te duce inci! Si te-nvlg eu ce si facem ca sI invingi tu pe mama. Vezi tu
lac, smulse iarbl, frn cu miros qi fori din gridini gi-i clidi un par, in care-o
bugile aste doui? Una-i cu apl, alta cu putere. Si le mutim una in locul
aEezi ca-ntr-un cuib.
alteia. Mama, cAnd se luptl cu vrijma;ii ei, strigl clnd obosegte: ,,SrIi, sI
Soarele iegind din rlsirit privea la ei cu drag. Hainele ei umede de
mai bem clte-oleaci de api!" Apoi ea bea purere, in vreme ce dugmanul ei
ploaie se lipise de membrele dulci ;i rotunde, faga ei de-o paloare umedi
numai api. De aceea noi le mutim din loc: ea nu va sti gi va bea numai apl
ca ceara cea albl, mAinile mici gi unite pe piept, plrul despletit 9i rlsfirat
in vremea luptei cu tine.
pe fAn, ochii mari, inchigi gi adAncigi in frunre, astfel ea era frumoasi, dar
Precum au zis, asa au si f5cut. El se repezi dupl casl.
pirea moarti. Pe acea frunte netedl gi albl, Flt-Frumos presurl citeva
- Ce faci, babi? strigi el. Baba, de venin, odatl din piui-n
se smulse
flori albasre, apoi gezu ahturi cu ea gi-ncepu a doini incet. Cerul limpede
sus,si rupse langurile,lungindu-se slabl gi mare plni-n nori.

- A, bine cI mi-ai venit, Fit-Frumos! zise ea, flcAndu-se iar scurti, ia - o mare, soarele - o fagl de foc, ierburile improspltate, mirosul cel umed

acum hai la luptl, acu om vedea cine-i mai tare ! al f orilor inviogate o fhceau sI doarml mult gi lin, insogiti in calea visurilor
ci de glasul cel plins al fuierului. CAnd era soarele-n amiazi,firea tlcea gi
- Hai! zise Fit-Frumos. Baba-l apucl de mijloc, se lungi repezindu-se cu
el pAnl-n nori, apoi il izbi de pimAnt giJ bigl in glrAni pini-n glezne. Fit-Frumos asculta fericita ei risufare, caldl gi umedi. incet se plecl la
Flt-Frumos o izbi pe ea gi o bigi-n plmAnt pAni in genunchi. obrazul ei ;i-o siruti. Atunci ea deschise ochii inci plini de visuri,
- Stii, sI mai bem api, zise Mama-pidurilor ostenitl. StIturI gi se ;i-ntinzindu-se somnoroasl, zise incet 9i zimbind:
rlsufari. Baba blu api, FieFrumos biu putere, g-un fcl de foc nestins ii - Tir aici egti?
cutreieri cu fiori de ricoare to{i mutchii si toare vinele lui cele sllbite. - Ba nu sunt aici, nu vezi cI nu sunt aici? zise el mai licrlmAnd de
C-o putere indoiti, cu brage de fier, o smunci pe babl de mijloc si-o f'ericire.
blgl-n pimant pAnl-n gAt. Apoi o izbi cu buzduganul in cap gi-i risipi Cum gedea el lingi ea, ea-gi intinse un brag gi-i cuprinse mijlocul.
creierii. Cerul inclrungi de nouri, vAntul incepu a geme rece gi a.scutura - Hai, scoah, zise el desmierdAnd-o, e ziua-n arniaza-mare. Ea se scull,
casa cea mici in toate incheieturile cipriorilor ei. $erpi rosii rupeau iqi netezi pirul ii cuprinse mijlocul, ea-i
de pe frunte gi-l dete pe spate, el
trlsnind poala neagrl a norilor, apele plreau cd,Ixri,,numai tuneul cAnta inconjuri grumazul - ;i astfel crecuri printre straturile de flori ;i intrari in
o-ffis*. ._adXnc ca un proro c al pierzdrii. Prin acel intuneric des gi nepitruns, alimpiratului.
%ffi palatul de marmuri *"^ dtue
fl