Românii în carnaval- tradiții strămoșești de lăsatului secului

Dr. Viorel PARASCHIV,

Liceul Tehnologic Economic de Turism, Iași, România

Carnavalurile (Termenul provine din latină ”carne vale” = rămas bun de

la carne; deci termenul simbolizează începutul postului) sunt manifestări cul-
turale străvechi a căror origine este datată de unii cercetători până-n Anti-
chitate (paleocreștine), care se păstrează actual drept vii tradiții de inspira-
ție creștină pe întregul continent. Carnavalurile sunt organizate de obicei la
lăsatul secului, în preajma intrării în posturile care preced marile sărbători
religioase, de unde au și căpătat denumiri specifice (exemplu „miercurea
neagră”). Ele au o puternică latură formativă și recreativă pentru locuitori,
invitați, turiști și pentru elevii din școli. În perioada modernă carnavalurile au
căpătat o puternică tentă comercială și turistică, pe lângă latura spirituală și
conservarea tradițiilor istorice. Cele mai renumite carnavaluri europene sunt
inspirate de confesiunea catolică, fiind organizate anual în: Veneția, Basel,
Colonia (Köln), regiunile spaniole Catalonia și Andaluzia, precum și altele
organizate în Belgia, Croația sau Ungaria.
Pentru Europa creștin-ortodoxă amintim carnavalurile de la Strumica/
Macedonia, Iambol și Pernik din Bulgaria, Patras – Grecia, Limassol – Cipru
și cele din spațiul tradițional al românismului, inclusiv din Republica Moldova
și Ucraina ș.f.m.a. În ultimii ani, în România, au căpătat notorietate regiona-
lă câteva astfel de sărbători, unele fiind în realitate promovări ale tradițiilor
populațiilor colonizatoare (sași, șvabi, secui), lucru care atestă tradiția car-
navalurilor care să alunge stihiile și sacrificiul postului creștin are vechime
extrem de mare.
”Mălanca” de la Crasna este carnavalul datinilor și tradițiilor românilor
bucovineni și este organizat în orășelul Crasna (Ilschii), de lângă Storojineț,
în Ucraina (actuală) și are o vechime seculară. Sărbătoarea are loc în ulti-
ma zi a anului pe calendarul vechi (iulian) între 13/14 ianuarie. În fiecare an
carnavalul adună locuitorii orașului și vizitatori din zona Bucovinei de nord și
din România de nord. Participă în medie peste 10000 de persoane, locuitori,
turiști sau invitați. Ritualurile vechi, specifice populației autohtone românești
sunt deosebite, impresionante și hilare și prin măștile participanților.
”Cimișlia în canaval sau Carnavalul din Cenac” este un festival al măștilor
zoomorfe și antropomorfe fiind organizat începând din anul 2009 în satul
Cenac, din raionul Cimișlia, Republica Moldova. Carnavalul se desfășoară
la lăsatul secului de primăvară, de obicei în luna martie. Promotorul eveni-
mentului este un localnic, artistul popular Vasile Popovschi, care confec-
ționează măștile tradiționale locale. Evenimentul conservă ethosul satului
moldovenesc tradițional cu ritualul specific al trecerii de la sezonul de iarnă

58
la cel de primăvară. Flăcăii îmbrăcați în „moșnegi” formează un alai care
transportă un sicriu, în care se află baba-iarnă. La sfârșitul distracției sicriul
se arde și astfel iarna este fugărită, întreg alaiul strigând în cor un mesaj de
rămas bun. La carnaval participă artiști amatori din raionul Cimișlia, precum
și invitați: ansambluri folclorice și artistice de la Chișinău, Cahul, Ungheni și
din alte orașe.
În România tradițiile carnavalurilor sunt cel puțin seculare și au repre-
zentativitate atestată și în arte. Amintim aici piesa de teatru „Iașii în carna-
val”(1844), scrisă de Vasile Alecsandri și jucată pe scena primului teatru în
limba română de la Copou, la 22 decembrie 1845.
„Urzelllauf” („Fuga Lolelor”) se organizează anual în februarie, la intrarea
în postul mare, la Agnita/Agnetheln/Szentagota (județul Sibiu), oraș situat
pe Valea Hârtibaciului. Un obicei saxon/ german, a fost readus la viață de
către localnicii români ai Agnitei, după emigrarea în masă a sașilor din anii
1980. La finalul acestui eveniment participanții cântă împreună în română și
germană „Imnul transilvan” – un punct emoționant al acestei sărbători.
Festivalul clătitelor ”Fasching”, de la Prejmer - are loc de lăsatul secu-
lui (de Paști) conform calendarului evanghelic și are conotații și reverberații
creștine profunde, cum ar fi: triumful luminii asupra întunericului, mărirea du-
ratei zilelor și venirea primăverii, iar „periplul căruțelor” simbolizează drumul
sașilor din Europa central-vestică până în Transilvania de sud-est, unde au
fost colonizați de către coroana maghiară pe durata stăpânirii regiunii.
Studiul de față confirmă importanța deosebită acordată respectării tradiți-
ilor perene ale civilizației europene legate de spiritul carnavalurilor, îmbinate
cu anumite particularități regionale sau confesionale. Evenimentele culturale
organizate pe durata carnavalurilor demonstrează faptul că Europa cultă și
civilizată promovează tradițiile, spiritul comunitar, spectacolul, comerțul și
turismul, toate sub auspiciile unui trecut demn.

Cuvinte-cheie: tradiții, carnaval, români, spirit comunitar, spectacol.

59