Republica Moldova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare
Acest articol se referă la Republica Moldova. Pentru principatul istoric,
vedeți Principatul Moldovei. Pentru regiunea geografică din România, vedeți Moldova
Occidentală. Pentru alte sensuri, vedeți Moldova (dezambiguizare).
Republica Moldova
Moldova (română)

Drapelul Republicii Moldova Stema Republicii Moldova

Deviză: Discover the routes of life 

Imnul național: 
Limba Noastră

MENIU

0:00
 Geografie
Suprafață  
 - totală 33.846 km² (locul 139)
Apă (%) 1,4
Cel mai înalt punct Dealul Bălănești (430 m) 
Cel mai jos punct Nistru (2 m) 
Cel mai mare oraș Chișinău
Vecini Ucraina
România 
Fus orar EET (UTC+2)
Ora de vară EEST (UTC+3)
Populație
Populație  
 - Recensământ (2014) 2.998.235
Densitate (2020) - 86,2[6] loc/km²
 - Estimare (01.01.2020) ▼ 2.640.438 [5]
(fără Transnistria) (locul 138)

Limbi oficiale Română[1][2][3]

Limbi
Rusă, Ucraineană și Găgăuză[4]
regionale/minoritare
Etnonim moldovean (masc.),
moldoveancă (fem.),
moldoveni (pl.).
Grupuri etnice 82,07% (moldoveni/români)
6,57% ucraineni
4,57% găgăuzi
4,06% ruși
1,88% bulgari
0,85% alte etnii
Guvernare
Sistem politic Republică parlamentară
Președinte Maia Sandu 
Prim-ministru Natalia Gavrilița[10] 
 Legislativ Parlamentul Republicii
Moldova 
Capitala
 Chișinău
Istorie
Independență față de Uniunea Sovietică
declarată 27 august 1991
Economie
PIB (PPC) 2019
 - Total ▲36,075 miliarde $[7]
 - Pe cap de locuitor ▲13,574 $[7]
PIB (nominal) 2019
 - Total ▲11,955 miliarde $[7]
 - Pe cap de locuitor ▲4.498 $[7]
Gini (2018) 25,7 [9] (scăzut)
IDU (2019) ▲0,711[8] (ridicat) (locul 107)
Monedă Leu (MDL)
Coduri și identificatori
Cod CIO MDA 
Cod mobil 259 
Prefix telefonic 373
ISO 3166-2 MD 
Domeniu Internet .md
Prezență online
site web oficial
Modifică date / text 

Portal Republica Moldova

Republica Moldova[11][12] este un stat situat în sud-estul Europei. Se învecinează

cu România la vest și cu Ucraina la nord, est și sud. Republica Moldova este un stat
fără ieșire directă la mare, însă are ieșire la Dunăre pe o fâșie de 430 de metri[13] la
extremitatea sa sudică,[14] prin intermediul căreia are acces potențial și la Marea
Neagră. În procesul dezmembrării Uniunii Sovietice, Republica Moldova și-a declarat
independența la 27 august 1991. La 29 iulie 1994 a fost adoptată prima constituție a
Republicii Moldova. Începând cu anul 1990, teritoriul Republicii Moldova situat pe malul
estic al fluviului Nistru este sub control de facto al regimului
separatist din Transnistria (controlat și/sau sprijinit de Rusia).[15][16]
Republica Moldova este o republică parlamentară cu un președinte în calitate de șef al
statului și un prim-ministru în calitate de șef al guvernului. Republica Moldova este stat
membru al Organizației Națiunilor Unite, Consiliul Europei, Parteneriatului pentru
Pace, OMC, OSCE, GUAM, CSI, OCEMN și al altor organizații internaționale.
Republica Moldova a implementat primul Plan de Acțiune de 3 ani în cadrul Politicii
Europene de Vecinătate.[17]

Cuprins
 1Istorie
o 1.1Antichitate
o 1.2Moldova medievală
o 1.3Perioada țaristă
o 1.4Prima independență
o 1.5Unirea cu Regatul României
o 1.6Pactul germano–rus
o 1.7Al Doilea Război Mondial
o 1.8Perioada sovietică
o 1.9A doua independență
 2Geografie
o 2.1Relief
o 2.2Geologie și tectonică
o 2.3Substanțe minerale utile
o 2.4Sol
o 2.5Climă
o 2.6Hidrografie
o 2.7Floră
o 2.8Faună
 3Politică
o 3.1Politică internă
o 3.2Politică externă
o 3.3Forțele armate
 4Organizare administrativ-teritorială
 5Demografie
o 5.1Structura etnolingvistică
o 5.2Dinamica populației
o 5.3Mișcarea naturală
o 5.4Migrație
o 5.5Religie
o 5.6Structura pe grupe de vârstă și sexe
o 5.7Așezările umane
 5.7.1Principalele orașe
 6Economie
o 6.1Industrie
o 6.2Agricultură
 7Transport și telecomunicații
o 7.1Transportul feroviar
o 7.2Transportul aerian
o 7.3Transportul naval
o 7.4Comunicații electronice
 8Cultură
o 8.1Patrimoniu cultural
o 8.2Arhitectură
o 8.3Mass-Media
o 8.4Mâncare și băutură
o 8.5Muzică
o 8.6Tradiții
 9Educație
o 9.1Învățământ preșcolar
o 9.2Învățământ primar și secundar general
o 9.3Învățământ secundar profesional și mediu de specialitate
o 9.4Învățământ superior
  10Sport
 11Sănătate
 12Turism
o 12.1Turismul rural
o 12.2Turismul vitivinicol
 13Sărbători oficiale
 14Note
 15Bibliografie
 16Legături externe
 17Vezi și

Istorie
Antichitate
Articol principal: Dacia.

Teritoriul actual al R. Moldova a fost populat în antichitate

de triburile dacice ale costobocilor și tyrageților (Hartă a Europei de sud-est în secolul I î.Hr, întocmită de
istoricul german Johann Gustav Droysen în 1886.).

În antichitate pe teritoriul Republicii Moldova, României (partea central nord-estică)

și Ucrainei (partea sud-vestică) s-a format civilizația Cucuteni, una dintre cele mai vechi civilizații din
Europa. Civilizația a dispărut misterios după migrările popoarelor indo-europene prin spațiul carpato-
danubiano-pontic. Astfel s-a format civilizația dacilor.
Strabon în „Geografia” menționa că geții aveau aceeași limbă cu tracii, iar dacii aceeași limbă cu
geții.[18] Totuși, prima relatare despre geți aparține lui Herodot.[19][20] Cucerirea Daciei de către
romani conduce la contopirea celor două culturi: daco-romanii sunt strămoșii poporului român.
[21]
 După ce Dacia a devenit provincie a Imperiului Roman s-au impus elemente de cultură și
civilizație romană, inclusiv latina vulgară care a stat la baza formării limbii române.[22][23][24]
Pe baza informațiilor din inscripția de la Dionysopolis[25][26][27] și de la Iordanes, se știe că sub
stăpânirea lui Burebista, ajutat de marele preot Deceneu, s-a format primul stat geto-dac.[28][29] În
anul 44 î.Hr., Burebista este asasinat de unul dintre slujitorii săi.[30] După moartea lui, statul geto-dac
se va destrăma în 4, apoi în 5 regate. [31] Nucleul statal se menține în zona munților Șureanu, unde
domnesc succesiv Deceneu, Comosicus și Coryllus.[32] Statul centralizat dac va atinge apogeul
dezvoltării sale sub Decebal.[33] În această perioadă se mențin o serie de conflicte cu Imperiul
Roman, o partea a statului dac fiind cucerită în 106 d.Hr. de împăratul roman Traian.[34] Între anii
271-275 d.Hr. are loc retragerea aureliană. [35]
Dacia în timpul lui Constantin cel Mare

Împăratul Constantin cel Mare a construit în 328, podul lui Constantin cel Mare peste Dunăre, în
vederea recuceririi Daciei. În 332 pornește o campanie împotriva vizigoților, îi înfrânge și, ca urmare,
ținuturile de la nord de Dunăre inclusiv sudul Moldovei reintră pentru o perioadă sub stăpânire
romană. Limita de nord din Dacia a imperiului este marcată de Brazda lui Novac[36]. Limesul continua
apoi spre sudul Moldovei (probabil pe râul Buzău) mergând pe la nord de actualul oraș Galați apoi
spre Prut pe la Vadul lui Isac și se termina la lacul (limanul) Sasîc, aproape de Nistru, pe valul de
pământ numit uneori și valul lui Athanaric [37] Cu această ocazie, Constantin și-a adăugat și titlul
de Dacicus Maximus.
Situată pe o rută strategică între Asia și Europa, ținuturile Moldovei au fost deseori prădate sau
invadate temporar pe parcursul istoriei antice și medievale de diverse populații sau popoare
migratoare, printre care se pot
aminti: sarmați, goți (germanici), huni (mongolici), gepizi, avari, bulgarii turcofoni (inițial,
apoi slavofoni), varegi, maghiari (ugro-finici), pecenegi și cumani (turcofoni), și tătari.[38]

Moldova medievală
Portal Moldova

Articol principal: Principatul Moldovei.

Stema simplă a Moldovei, la mănăstirea Cetățuia (România)

Total, după Rudolf JosephDupă marea invazie mongolă (1241), întreaga regiune este controlată
politic de către Hoarda de Aur.[39] Principatul Moldovei, întemeiat la jumătatea secolului al XIV-lea,
include în hotarele sale către sfârșitul secolului, teritoriul dintre Carpați, Nistru, Dunăre și Marea
Neagră. Odată ce popoarele migratoare au trecut, s-au asimilat sau așezat (în Europa sau/și Asia),
populația băștinasă, vorbitoare de limbă română, sub conducerea lui Bogdan I, Alexandru cel Bun,
Ștefan cel Mare și alți domnitori reușește să fortifice frontiera răsăriteană (de est) a Moldovei cu mai
multe cetăți românești: Hotin, Soroca, Orhei, Tighina, Cetatea Albă, Chilia[38] După ocuparea cetăților
Cetatea Albă și Chilia în 1484, Imperiul Otoman transformă în 1538, la sfârșitul primei domnii a
lui Petru Rareș, Tighina și Basarabia în raia turcească (în Evul Mediu Dezvoltat, după apariția țărilor
române medievale, Basarabia era denumirea românească a regiunii cunoscută de Turci ca Bugeac).
[38]
În secolul al XVI-lea, Principatul Moldovei a fost obligat să plătească tribut la Poarta Otomană fără
însă să-și piardă suzeranitatea. Devenit în vremea domniei Ecaterinei a II-a, vecin răsăritean al
Moldovei, Imperiul Rus anexează (în mod fraudulos față de tratatele de drept politic aflate atunci în
vigoare[40]) prin Pacea de la București din 1812, teritoriul cuprins între Prut și Nistru, parte
componentă a Țării Moldovei (45.600 km2, cu o populație de cca 500.000 de locuitori, în proporție de
86% români), denumindu-l Gubernia Basarabia.[38]